Managementul deșeurilor înseamnă administrație, protejarea mediului, economie. Toți factorii de decizie din România ar trebui să se pună de acord nu doar din punct de vedere legislativ, dar și tehnic, astfel încât să nu fim sufocați de gunoaie și să ne bucurăm mai mult de resursele regenerabile.
Deși este o problemă care „arde”, în mod stupefiant, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține „că nu ar vrea să o dezvolte(n.r. problema gestionării deșeurilor), deși recunoaște că „este spinoasă”. Aceste declarații timide au fost făcute cu prilejul semnării contractului aferent proiectului de management al deșeurilor din Sectorul 6 București, în valoare de 130 de milioane de lei.
Fondurile sunt europene, nerambursabile, pentru construcția a 886 de puncte de colectare separată, distribuite uniform în tot Sectorul 6. La acestea se vor adăuga încă 265 de puncte, pe care le va contracta Ministerul Mediului, a transmis primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Primarul Sectorului 6 București cere Comisiei Europene să „înțeleagă” neputința administrativă din România: „Să înțeleagă situația de facto, să ne dea amenzi, dar să ne lase să ducem(gunoiul). Întrebarea este: unde îl ducem?!
Termenul de implementare a acestui proiect, pentru colectarea separată a gunoiului din Sectorul 6 București, este de un an de zile. Vineri, 9 decembrie, abia s-a pus parafa. Însă, urmează un șir lung de licitații pentru achizțiile respective, o serie de autorizații de Mediu, de la Direcția de Sănătate Publică.
Experiența oricărui primar în ceea ce privește lansarea unei licitații spune un singur lucru: aceasta poate fi contestată, iar soluționarea definitivă poate dura mai mult de un an. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, este aproape imposibil de implementat acest proiect, chiar dacă este necesar.
Spunem acest lucru, deoarece(…) în România, legislația privind managementul deșeurilor este mereu în schimbare și nu transpune situația reală din statul nostru. Spre exemplu, la acest moment, în București nu există o stație de tratare a deșeurilor, dar legea cere. Dacă nu tratezi deșeurile nu știi ce reciclezi, prin urmare nici ce depozitezi.
Gestionarea deșeurilor din Capitală, între probleme tehnice, legislative și lamentări
Licitațiile pot fi contestate din acest motiv, iar Primăria Sector 6 București are și experiența unui astfel de proces pierdut definitiv. În momentul în care a dorit să atribuie serviciile de salubrizare unui alt operator, participanții au invocat, printre altele(…) și acest aspect legislativ, cel de tratare a deșeurilor. Instanța a decis definitiv că participanții au dat dreptate în acest sens. Click aici pentru a urmări parcursul procesului la care ne referim.
Edilul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține că, în următoarea perioadă, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară(ADI, din care fac parte primarii de sector și primarul general al Capitalei) va trebui să scoată la licitație delegarea pentru tratarea şi depozitare gunoiului pentru un operator care să aibă tot ce înseamnă, toate posibilităţile pentru a o face. Operatorul economic va trebui să îndeplinească aceste cerințe tehnice. Nicușor Dan spune că acest lucru s-ar putea face, dacă ADI București se va asocia cu județul Ilfov.
„Tratăm”, dar unde depozităm? Primarul Ciprian Ciucu: „Să ne dea amenzi, dar să ne lase să ducem gunoiul!”
Edilul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu și Nicușor Dan(primarul general al Capitalei) au arătat teamă în discursul lor privind gestionarea deșeurilor de către un operator care să facă și tratare și depozitare din cauza litigiilor pe care le au cu firma ECO SUD SA, cea care administrează depozitul de gunoi „Vidra”. De altfel, este singurul depozit la care se duc deșeurile din București, chiar dacă instituțiile de control spun că este nelegal.
De ce proiectul din Sectorul 6 ar putea stârni concurența (ne)loială
Practic, s-au temut să detalieze jurnaliștilor problemele reale pe care le au din cauza faptului că „se duce o luptă cu oameni foarte puternici”: „Să fiu elegant, ca să nu fiu dat în judecată. Nici nu știu cum să zic(…) Va începe o campanie de denigrare, cu ONG-uri, cu presa, că societatea care deține monopol economic(ECO SUD) când se va vedea în pierdere economică(…)”, s-a exprimat Ciprian Ciucu, cu referire INDIRECTĂ la societatea mai sus menționată.
De fapt, Ciucu consideră că implementarea proiectului de colectare selectivă a deșeurilor din Sectorul 6 ar reduce și cantitatea de deșeuri de la groapa „Vidra”, având în vedere că s-ar colecta structurat, pe fracții, iar după sortare, „socotelile” pentru ECO SUD s-ar schimba, dar în minus.
Nicușor Dan a fost și mai șovăitor, așa cum reiese din discuția cu presa pe care o puteți vedea aici, menționând că vor urma procese juridice „în cascadă”, pe rolul instanțelor existând peste 50 de litigii privind tariful aplicat pentru depozitarea gunoiului de către ECO SUD. Potrivit ANRSC(Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), ECO SUD aplică tarife de trei ori mai mari decât cele stabilite prin Hotărâre de Consiliu General al Bucureștiului, lucru nelegal, conform instituției mai sus menționate. Această situație nu îi afectează doar pe operatorii de salubritate, așa cum susține primarul Ciprian Ciucu, deoarece agenții economici se pot retrage oricând din orice activitate neprofitabilă, însă, cetățenii nu.
Guvernul României: cere ce nu oferă. A emis o Ordonanță care nu poate fi aplicată total
Locuitorii din București sunt cei care suportă costurile finale pentru aceste practici(ne)legale, atât direct, cât și indirect. Prin faptul că primăriile plătesc un tarif mai mare ECO SUD, bugetul local devine mai mic. Totodată, rămân și cu bani mai puțini în buzunare din cauza taxelor mai mari pentru serviciile de salubrizare.
Primarul Capitalei susține că, din punct de vedere tehnic, la depozitul „Vidra” se mai poate depozita gunoi, însă, problemele juridice și economice îi determină pe primari să ia în calcul urgent și alte opțiuni de depozitare a deșeurilor.
Cu toate acestea, doar Guvernul României poate găsi soluți în acest sens. Este imposibil ca un for european(Comisia Europeană) să fie mai înțelegătoare cu un stat din simplul fapt că nu este în stare să aibă o legislație armonioasă, viabilă și pentru Mediu și pentru adminsitrația locală. Imaginați-vă ce ar spune oficialii europeni, dacă ar auzi declarația lui Ciucu: „Să nea dea amenzi, dar să ne lase să ducem gunoiul(…)”. Cu alte cuvinte, ar prefera sute de mii de euro amendă, deoarece asta înseamnă „infrigement” din cauza gropilor de gunoi nelegale, doar pentru a depozita deșeurile.
Din păcate, Guvernul României încă se grăbește când vine vorba despre salubrizare. La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă nr. 133/2022, care completează o altă Ordonanță privind regimul deşeurilor, dată în urmă cu doar un an(2021), dar și Legea de salubrizare a localităților din 2006.
ȘtireaVerde.ro a strâns câteva dintre opiniile celor care activează în acest domeniu și spun că unele modificări sunt neclare și de natură să dezavatajeze localitățile mici, cu bugete mici.
La secțiunea „Legislație” veți afla detaliat, în curând, cum a modificat Guvernul legea salubrizării
Legea salubrizării, modificată
Spre exemplu, printre modificările aduse nu se menționează precis termenul pe care primăriie îl au pentru autorizația de funcționare pentru colectori. De asemenea, s-a eliminat obligativitatea de a se trece distinct pe factură(n.r. emisă de operatorul de salubritate) cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, plecându-se de la premisa că se colectează separat: hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale.
A fost definit, însă, în mod clar, ceea ce presupune centru de colectare prin aport voluntar. Acesta ar trebui să fie un loc de primire a unor fracțiuni speciale de deșeuri identificabil teritorial, administrativ și juridic, dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator. Această obligație revine primăriilor.
Primăriile ar trebui să aibă puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri. Primăriile din localitățile mici nu ar putea susține aceste obligații, ci sunt nevoite să se asocieze, independent de voința consiliilor județene în asociații de dezvoltare intercomunitară.
