După ce dosarele penale pentru deșeuri, tăieri ilegale și alte infracțiuni de mediu au devenit tot mai vizibile în România, Uniunea Europeană ridică miza și armonizează răspunsul penal pentru cele mai grave forme de distrugere a mediului.
Directiva UE 2024/1203 trebuia transpusă de statele membre până la 21 mai 2026. EUR-Lex indică pentru România nouă măsuri naționale comunicate în legătură cu transpunerea.
Textul schimbă substanțial vechiul cadru european. Nu mai este vorba numai despre amenzi administrative sau obligația de remediere. Pentru anumite fapte, răspunsul cerut de legislația europeană este penal.
Lista infracțiunilor de mediu devine mai amplă
Directiva privind protecția mediului prin drept penal stabilește norme minime pentru definirea infracțiunilor și sancțiunilor.
Sunt vizate, în condițiile stabilite de directivă, conduite legate de poluarea aerului, apei și solului, gestionarea ilegală a deșeurilor, substanțele periculoase, distrugerea habitatelor protejate, comerțul ilegal cu specii și alte încălcări grave ale legislației de mediu.
Pentru anumite fapte este suficientă existența unei neglijențe grave, nu numai intenția.
Directiva introduce și categoria infracțiunilor calificate atunci când acțiunea produce distrugerea sau prejudicierea extinsă, substanțială, ireversibilă ori de lungă durată a unui ecosistem important, habitat protejat sau a calității aerului, solului ori apei.
Pedeapsa poate ajunge la ani grei de închisoare
Pentru persoanele fizice, sistemul este gradat în funcție de gravitatea faptei.
Unele infracțiuni care provoacă moartea unei persoane trebuie să poată fi sancționate cu o pedeapsă maximă de cel puțin zece ani de închisoare. Infracțiunile calificate trebuie să permită pedepse maxime de cel puțin opt ani.
Pentru alte categorii, directiva stabilește praguri de cel puțin cinci sau trei ani pentru maximul pedepsei prevăzute în legislația națională.
Aceste praguri nu înseamnă că fiecare caz de poluare va duce automat la închisoare. Ele obligă statele să aibă în legislație sancțiuni suficient de serioase pentru faptele încadrate în categoriile directivei.
Companiile pot primi sancțiuni de ordinul zecilor de milioane
Pentru persoanele juridice, directiva introduce un sistem care poate fi raportat fie la o sumă fixă, fie la cifra de afaceri globală anuală.
Comisia Europeană arată că valorile fixe prevăzute de sistem ajung, în funcție de infracțiune, între 24 și 40 de milioane de euro. Alternativa procentuală poate raporta sancțiunea la cifra de afaceri mondială a companiei.
Această abordare încearcă să rezolve una dintre slăbiciunile clasice ale sancțiunilor de mediu. O amendă fixă relativ mică poate fi suportabilă pentru o companie mare și poate ajunge să fie tratată drept cost operațional.
O sancțiune legată de dimensiunea economică schimbă ecuația.
Directiva cere și polițiști, procurori și judecători pregătiți
O lege penală fără capacitate de investigare rămâne o promisiune.
Din acest motiv, directiva nu se oprește la definirea infracțiunilor. Statele trebuie să asigure resurse suficiente, formare specializată și mecanisme de cooperare între autoritățile implicate.
Sunt prevăzute măsuri privind înghețarea și confiscarea bunurilor, jurisdicția, prevenția, sprijinirea persoanelor care raportează sau apără mediul și strategiile naționale de combatere a criminalității de mediu.
Pentru România, tocmai aici va fi testul real.
România are dosare, dar trebuie să demonstreze capacitate sistemică
Operațiunea JUPITER 5 din iunie a arătat existența unor anchete privind deșeuri, tăieri ilegale și alte fapte cu componentă ecologică.
Problema structurală rămâne însă fragmentarea. Garda de Mediu lucrează în principal în zona administrativă. Poliția investighează penal. Procurorii conduc anchetele penale. Expertizele tehnice pot presupune alte instituții și specialiști.
O infracțiune de mediu complexă nu se dovedește numai prin fotografia unui râu colorat sau a unei păduri tăiate. Este nevoie de probe privind substanțele, cantitățile, traseul deșeurilor, efectele, autorizațiile, responsabilitatea persoanelor și legătura dintre faptă și prejudiciu.
Europa a ridicat acum pragul juridic. Următoarea întrebare este dacă statele pot ridica și capacitatea de anchetă la același nivel.
O amendă poate intra într-un tabel contabil. Un dosar penal bine construit intră în calculul de risc al celui care decide dacă poluarea merită făcută.
