În 2023, fiecare european a generat în medie 178 de kilograme de deșeuri de ambalaje. Fără intervenție, Comisia Europeană estimează o creștere de 19% până în 2030 față de 2018, iar deșeurile de plastic ar putea exploda cu 46%. Regulamentul UE 2025/40 privind ambalajele este răspunsul legislativ. A intrat în vigoare la 11 februarie 2025 și devine aplicabil de la 12 august 2026. România are mai puțin de patru luni să se pregătească.
𝗖𝗲 î𝗻𝗹𝗼𝗰𝘂𝗶𝗲𝘀̦𝘁𝗲 𝘀̦𝗶 𝗰𝗲 𝗶𝗺𝗽𝘂𝗻𝗲
Regulamentul abrogă Directiva 94/62/CE — baza legislativă din ultimele trei decenii — și o înlocuiește cu norme direct aplicabile, fără marjă de interpretare națională. Diferența contează: o directivă lasă fiecărui stat libertatea de transpunere, un regulament se aplică identic de la Lisabona la București. Accentul cade pe întregul ciclu de viață al ambalajului, de la proiectare până la deșeu. Obiectivele principale vizează reducerea ambalajelor inutile, creșterea conținutului reciclat, eliminarea substanțelor toxice și dezvoltarea sistemelor de reutilizare.
Concret, din 12 august 2026 devine obligatorie conformitatea generală pentru orice ambalaj introdus pe piața UE. Producătorii trebuie să se înregistreze în registrele naționale și să achite taxe modulate în funcție de performanța ecologică a ambalajelor lor — un sistem de notare de la A la C.
𝗣𝗙𝗔𝗦, 𝘀𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝘂 𝗴𝗼𝗹 𝘀̦𝗶 𝗳𝘂𝗻𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗳𝗮𝗹𝘀𝗲: 𝗰𝗲 𝗱𝗲𝘃𝗶𝗻𝗲 𝗶𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹
Prima interdicție vizibilă privește ambalajele alimentare care conțin PFAS — substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate, cunoscute drept „chimicale veșnice”. Limitele sunt stricte: maximum 25 ppb pentru orice PFAS individual, maximum 250 ppb pentru suma lor și maximum 50 ppm pentru fluorul organic total. Aceste substanțe se găsesc frecvent în ambalajele de fast-food, pungi antigrăsime și recipiente de carton tratat.
Totodată, regulamentul atacă „overpackaging-ul” — ambalarea excesivă. Raportul maxim admis de spațiu gol este de 50% pentru ambalajele grupate, de transport și de comerț electronic. Pereții dubli, fundurile false și straturile inutile menite să facă produsul să pară mai mare devin ilegale. Oricine a comandat un produs mic livrat într-o cutie enormă plină de aer înțelege de ce.
Nu în ultimul rând, etichetele lipicioase de pe fructe și legume vor trebui să fie compostabile.
𝗖𝗮𝗹𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗽𝗲 𝗲𝘁𝗮𝗽𝗲: 𝟮𝟬𝟮𝟲–𝟮𝟬𝟰𝟬
Nu totul se aplică simultan. Regulamentul introduce un calendar etapizat. Din august 2026 pornesc obligațiile generale de conformitate, interdicția PFAS în ambalaje alimentare și cerințele de etichetare. Până în februarie 2027, restaurantele și firmele de take-away vor permite clienților să aducă propriile recipiente pentru servire la pachet. Până în februarie 2028, aceiași operatori trebuie să ofere opțiunea ambalajelor reutilizabile.
Din ianuarie 2030, ambalajele din plastic trebuie să conțină un procent minim de material reciclat post-consum. Tot din 2030, ambalajele cu o rată de reciclabilitate sub 70% nu vor mai putea fi introduse pe piață. Din 2038, pragul urcă la 80%. Țintele de reducere a deșeurilor sunt clare: 5% până în 2030, 10% până în 2035, 15% până în 2040, raportat la nivelurile din 2018.
𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗳𝗮𝗰𝗮̆ 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶 𝗮𝗰𝘂𝗺
Termenul de 12 august 2026 nu e un obiectiv abstract. Fiecare producător, importator sau distribuitor care introduce ambalaje pe piață trebuie să parcurgă trei pași concreți. Primul: un audit al ambalajelor existente — ce material, ce greutate, ce etichetă, ce furnizor. Al doilea: solicitarea de fișe tehnice și declarații de conformitate de la furnizori — compoziție, reciclabilitate, conținut reciclat, limite PFAS. Al treilea: un plan intern de adaptare pe 30, 60 și 90 de zile.
Pentru IMM-uri, miza este proporțional mai mare. O microîntreprindere care importă și reambalează produse sub marcă proprie devine, în sensul regulamentului, fabricant — cu toate obligațiile aferente. Prin urmare, antreprenorii mici nu sunt scutiți. Sunt, de fapt, cei mai expuși la sancțiuni, pentru că nu au departamente juridice care să monitorizeze conformitatea.
România nu a stabilit încă regimul sancțiunilor. Termenul european pentru aceasta este 12 februarie 2027. Între timp, stocurile existente la distribuitori beneficiază de o excepție tranzitorie și nu trebuie să îndeplinească noile cerințe. Cu toate acestea, fiecare ambalaj nou introdus pe piață după 12 august 2026 intră sub incidența regulamentului.
Întrebarea nu este dacă regulamentul UE 2025/40 privind ambalajele va schimba piața. Întrebarea este câți producători români vor fi pregătiți când ceasul sună.
