Studiile au constatat că ariile cerebrale sunt implicate direct atunci când căutăm informații negative, precizează Science Daily.
Astfel, s-a ajuns la o nouă concluzie asupra modului în care oamenii decid sau nu să afle ce le rezervă viitorul.
Doomscrolling: sau consumul excesiv de știri predominant negative
Termenul ”doomscrolling” descrie acțiunea de a parcurge la nesfârșit știrile proaste de pe rețelele sociale. Termenul descrie acțiunea de a citi cu îngrijorare știrile negative, iar obiceiul a luat amploare în timpul pandemiei COVID-19.
Biologia creierului nostru poate juca un rol în acest sens. Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis au identificat zone și celule specifice din creier. Acestea devin active atunci când un individ se confruntă cu alegerea de a se informa în legătură cu un eveniment nedorit.
Constatările au fost publicate pe data de 11 iunie în Neuron. Se aduc informații noi asupra proceselor care stau la baza afecțiunilor psihiatrice, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă și anxietatea. Cu toate acestea, nu se face referire la modul în care fiecare om se comportă în fața potopului de informații negative.
Oamenii caută în permanență știrile negative
”Creierul uman nu este bine echipat pentru a face față erei informaționale. Oamenii caută în permanență știrile negative, iar unele dintre aceste căutări sunt total inutile.
Stilul noastru actual de a trăi va transforma creierul, făcându-l să ne ajute să supraviețuim într-o situație incertă și să fim pregătiți pentru o continuă schimbare”, a declarat autorul principal, Ilya Monosov, Profesor de neurologie, de neurochirurgie și de inginerie biomedicală.
În 2019, studiind maimuțele, membrii laboratorului Monosov, J. Kael White și omul de știință Ethan S. Bromberg-Martin au identificat două zone cerebrale implicate în urmărirea incertitudinii. Este vorba despre evenimentele anticipate pozitiv, negativ, precum recompensele. Activitatea din aceste zone a determinat motivația maimuțelor de a găsi informații despre lucruri bune care se pot întâmpla.
Diferențe enorme în ceea ce privește o banală analiză medicală: unii oameni se testează în permanență, în timp ce alții se tem și așteaptă apariția simptomelor
Cu toate acestea, nu era clar dacă aceleași circuite erau implicate în căutarea informațiilor despre evenimente anticipate negativ, cum ar fi pedepsele. La urma urmei, cei mai mulți oameni doresc să știe dacă, de exemplu, vor câștiga un pariu. Nu se întâmplă la fel și cu veștile proaste.
”În clinică, când le oferiți unor pacienți posibilitatea de a face un test pentru a afla dacă au o afecțiune periculoasă, unii oameni vor face testul cât mai curând posibil, în timp ce alții vor refuza să fie testați, până când apar simptomele. Medicii au observat diferența: unii caută informația în permanență, în timp ce alții sunt îngroziți să afle adevărul”, a mai spus autorui studiului.
Pentru a găsi circuitele neuronale implicate în decizia de a căuta informații negative, Ahmad Jezzini și Monosov au învățat două maimuțe să anticipeze un eveniment neplăcut. Profesorii au antrenat maimuțele să recunoască simboluri care indică un pericol.
Cercetătorii au lăsat maimuțele să aleagă între diferite simboluri. Astfel, au observat că, la fel ca oamenii, animalele aveau atitudini diferite față de veștile proaste. Prima voia să știe, în timp ce a doua a preferat să nu.
A existat o diferență majoră între atitudinile lor în fața veștilor proaste. Dar, când li s-a oferit opțiunea de a primi o veste bună – un pahar de suc – ambele maimuțe s-au arătat interesate.
”Am constatat că atitudinile față de căutarea informațiilor despre evenimentele negative pot merge în ambele sensuri. Pentru noi, acesta a fost un semn că cele două atitudini pot fi ghidate de procese neuronale diferite”, au precizat cercetătorii.
Avem mereu acces la orice informație, fie ea pozitivă sau negativă. Din această cauză, creierul nostru refuză să mai evolueze
”Am început acest studiu pentru că am vrut să știm cum creează creierul dorința noastră de a ști ce ne rezervă viitorul. Trăim într-o lume pentru care creierul nostru nu a evoluat. Știrile sunt mereu acolo, iar disponibilitatea constantă a informațiilor este o nouă provocare. Trebuie să înțelegem mecanismele de căutare și de sortare a informațiilor. Este important pentru societate, dar și pentru sănătatea mintală”, a concluzionat Monosov.
Co-autorii Bromberg-Martin, om de știință din laboratorul Monosov și Lucas Trambaiolli de la Harvard Medical School, au participat la analizele datelor neuronale și anatomice pentru a face posibil acest studiu.
