Respingerea României din Spațiul Schengen, de către Austria, are un impact asupra mediului, potrivit G4Media.
Numărul mare de camioane care sunt nevoite să aștepte în vămi cresc poluarea în Uniunea Europeană.
Răzvan Nicolescu a făcut o cerere către Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene. Prin asociația sa, fostul ministru cere reexaminarea veto-ului Austriei din motive de mediu. Consiliul UE are la dispoziție 60 de zile pentru a decide dacă respinge sau aprobă cererea lui Nicolescu.
„Suntem la curent că Secretariatul General al Consiliului UE a publicat cererea noastră de reexaminarea a deciziei de amânare a aderării României la spațiul Schengen. Cererea a fost formulată în baza Convenției Aarhus. Consiliul JAI nu a luat în calcul aspectele de mediu, când a decis să nu intrăm în Schengen. Suntem într-o criză climatică ce a devenit, conform rapoartelor ONU, principala sursă de migrație.
Săptămâna trecută a fost cea mai caldă din istorie. Nu ne permitem luxul de a lăsa zeci de mii de tone de dioxid de carbon să fie produse de camioanele care așteaptă în vămi din cauza unui cancelar al Austriei care a decis că nu mai vrea el să respecte tratatele UE. Rog public experții Consiliului UE să continue să trateze cu seriozitate solicitarea noastră“. În acest fel, vor „evita un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Vorbim de cel mai important subiect aflat pe agenda UE: combaterea schimbarilor climatice“, a spus Răzvan Nicolescu pentru G4Media.
Respingerea României din Spațiul Schengen, contestată de Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice
Cererea a fost depusă de Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu. Acesta a fost în trecut manager la OMV Petrom și președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER). De asemenea, a ocupat funcția de ministru al Energiei între 3 martie și 17 decembrie 2014.
În cazul în care Consiliul UE respinge cererea, „vom deschide o acțiune împotriva Consiliului UE la CJUE cu argumentul că votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 nu a luat în calcul impactul pe mediu”, a mai spus Nicolescu.
Potrivit cererii, Austria nu a luat în calcul impactul asupra mediului când a votat împotriva aderării României și Bulgariei.
Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice a mai acționat pentru intrarea României în Schengen
În plus, un raport din martie 2023 al companiei al de consultanță KPMG, invocat în cererea Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, arată că volumul total estimat de emisii de CO2 al vehiculelor care așteaptă la frontieră e de peste 46 de mii de tone, ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen.
Conform raportului, sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.
În România, KPMG a efectuat o cercetare pentru a cuantifica impactul și efectele negative asupra obiectivelor de mediu din UE. Au fost analizate emisiile de CO2 ale vehiculelor care așteaptă la frontierele României cu Ungaria și Bulgaria și Greciei cu Bulgaria.
De asemenea, Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice a depus în martie, în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European, o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen. Ulterior, instituția a adoptat cu largă majoritate o rezoluție bazată pe această petiție.
