3.8 C
București
duminică, 24 noiembrie, 2024

Oamenii care trăiesc în zone verzi îmbătrânesc mai încet la nivel celular

Spațiile verzi nu doar că ne fac mai sănătoși din punct de vedere mintal, ci ne fac și mai tineri din punct de vedere biologic.

Oamenii care trăiesc în zone verzi îmbătrânesc mai încet la nivel celulat, a constatat un nou studiu citat de Science Alert.

Natura face minuni pentru corpurile noastre, de la o sănătate mintală mai bună până la inimi mai sănătoase. De asemenea, sistemul imunitar devine mult mai puternic. Beneficiile sunt atât de mari încât unii medici prescriu literalmente natura ca tratament.

Acum, noi cercetări ar fi găsit o explicație potențială pentru unele dintre aceste beneficii. Oamenii care trăiesc în zone înconjurate de natură tind să aibă vârste biologice mai tinere.

„Acest studiu a fost o încercare de a cuantifica efectele benefice ale spațiului verde la nivel celular și măsura în care spațiul verde poate ajuta la compensarea daunelor asupra mediului”, spune ecologistul social Aaron Hipp de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord.

Examinând 7.827 de oameni și mediile lor de acasă, cercetătorii au descoperit că cei care locuiesc în zone pline cu mai multe parcuri, grădini și copaci aveau telomeri mai lungi. Este vorba de regiuni din secvențele ADN asociate cu longevitatea.

„Asta a fost, indiferent de rasă, statut economic, fie că erau băutori sau fumători, explică Hipp.

Influențe asupra ADN-ului

Telomerii sunt secțiuni repetate de ADN găsite la capetele fiecăruia dintre cei 46 de cromozomi ai noștri,. Ei împiedică molecula genetică să se desprindă. Sunt asemnători capetelor de plastic ale șireturilor de la pantofi.

De fiecare dată când o celulă se împarte, telomerii din interiorul lor devin mai scurti, până când celula nu își mai poate împărți materialul genetic și linia sa celulară se stinge.

„Acest lucru face ca telomerii să fie markeri importanți ai vârstei biologice sau cât de uzate sunt celulele noastre”, explică analistul geospațial de la Universitatea din Edinburgh, Scott Ogletree.

„Știm că multe variabile, cum ar fi stresul, pot influența cât de repede se uzează telomerii noștri”, adaugă el.

Spațiile verzi sunt bine cunoscute pentru că atenuează stresul în multe feluri. Plantele ne ajută să ne protejăm și să ne izolăm de mediu. Ele mențin împrejurimile cu câteva grade mai răcoroase în timpul valurilor de căldură. În plus, reduc poluarea aerului și zgomotul.

Spațiile verzi încurajează activitatea fizică și interacțiunile sociale și sunt asociate cu un risc mai scăzut de criminalitate.

Corpurile umane sunt strâns legate de zone verzi

Totuși, în același timp, am învățat cât de dependente intrinsec sunt mințile și corpurile noastre de lumea naturală. Am devenit mai segregați decât oricând de ea, atât în percepție, cât și în realitățile noastre fizice.

Această deconectare a contribuit probabil la deteriorarea lumii naturale din jurul nostru. Fenomenul este cunscut drept a șasea extincție în masă. Ne-am pierdut conștientizarea cum ar trebui să fie lumea din jurul nostru – o situație legată de fenomenul de schimbare a sindromului de referință.

În timp ce acest fenomen poate oferi o anumită protecție psihologică pe termen scurt, este și periculos pentru sănătatea noastră viitoare. Studii precum acesta demonstrează acum impactul imediat pe care separarea de natură îl are și asupra sănătății noastre.

„Având în vedere rata medie de uzură din eșantion, spațiul verde ar putea reduce vârsta biologică a unei persoane cu 2,2 până la 2,6 ani”, au calculat Ogletree și colegii.

Limităriile beneficiilor oferite de zone verzi

Desigur, beneficiile puternice ale naturii funcționează doar până la un punct. Când echipa a luat în considerare factorii de risc, cum ar fi poluarea aerului, impacturile pozitive ale spațiilor verzi au dispărut.

Studiul lor a evidențiat, de asemenea, impactul inechităților rasiale în limitarea accesului oamenilor la spațiile verzi. Oamenii albi non-hispanici din studiu locuiau în zonele cele mai verzi. Acestea tindeau să aibă o diversitate rasială/etnică mai scăzută în general.

În plus, efectele nu sunt la fel de clare atunci când se iau în considerare doar femeile. Prin urmare, riscurile suplimentare de boală sau stresurile sociale suplimentare pot juca un rol mai mare asupra lungimii telomerilor.

Cercetătorii bănuiesc că stresul pe care acești alți factori contribuie ar putea copleși beneficiile aduse de spațiile verzi.

„Spațiul verde este extrem de valoros pentru o comunitate. Dar nu este suficient pentru a depăși singur rasismul sistemic și efectele segregării economice și provocărilor justiției de mediu”, spune Hipp.

„Acest studiu duce la ideea că crearea de spațiu verde într-o comunitate este importantă, dar este la fel de crucial – sau mai important – pentru noi să abordăm daunele mediului, în special cele legate de rasismul sistemic”, adaugă Hipp.

Chiar dacă cartierul tău este lipsit de zone verzi, toți putem găsi modalități de a încerca să ne reconectăm cu natura. – chiar dacă este doar să observăm insectele din jurul casei tale sau făcând o grădină pe balcon.

spot_img
Latest news
știri