24.6 C
București
sâmbătă, 20 iulie, 2024

Sortarea mixtă a deșeurilor | Sea the Future, proiect de anvergură pentru reciclarea plasticului în Țările de Jos

În luna martie, la Bruxelles a fost organizată conferința „Sortarea mixtă a deșeurilor: Următoarea frontieră pentru economia circulară”. Scopul a constat în reunirea guvernelor regionale și naționale, a operatorilor de sortare mixtă a deșeurilor, a reciclatorilor, experților și frunizorilor de tehnologie din țărie europene. Aceștia și-au prezentat poveștile de succes privind introducerea MWS (sortarea mixtă a deșeurilor – mixed waste sorting) în diferite state europene. În plus, au expus rezultatele avute privind economia circulară.

Sea the Future este un consorțiu inițiat de Fundația Minderoo, cu Amcor și Unilever ca parteneri fondatori. Ei dezvoltă o soluție care oferă o mai mare siguranță pentru investițiile în reciclare prin deblocarea ofertei și cererii de plastic reciclat.

În Țările de Jos, de pildă, majoritatea plasticului post-consum este în prezent incinerat. Plasticul post-consum este plasticul care a fost transformat într-un produs, folosit, aruncat, colectat, curățat, reprocesat și refăcut în ceva nou, conform Greenwarehouse. Doar 1% este în prezent reciclat în produse cu un preț similar ca originalul.

Ce se întâmplă cu plasticul în Țările de Jos

  • din 261 de kilotone de deșeuri de plastic pre-sortate de gospodării, 273 de kilotone de deșeuri comerciale pre-sortate, 22 de kilotone de alte deșeuri pre-sortate și peste 100 de kilotone de deșeuri menajere, după sortare ajung să fie reciclate doar 196 de kilotone. Cea mai mare parte dintre acestea (178 de kilotone) ajung să fie reciclate în produse cu o valoare mai mică decât produsul original.
  • restul reziduurilor de gospodărie (aproximativ 200 de kilotone) și reziduurilor comerciale (604 kilotone) ajung să fie incinerate (aproximativ 906 kilotone de plastic). O mică parte (3 kilotone) ajunge la groapa de gunoi.

Dintr-un total de peste 1.500 de kilotone de plastic, aproape două treimi sunt incinerate și doar puțin peste 1% este reciclat în produse similare ca preț.

Sea the Future și-a propus să abordeze trei domenii cheie:

  • creșterea ratei de sortare – este esențială pentru atingerea obiectivelor din Green Deal-ul Uniunii Europene;
  • creșterea ratei de reciclare – asigură faptul că materialele nu sunt incinerate sau depozitate;
  • creșterea cotei de reciclare la egalitate – este o opțiune cheie pentru a asigura circularitatea plasticului;

Care este strategia Sea the Future pentru Țările de Jos

Sea the Future dezvoltă și pune la dispoziția olandezilor 2 fabrici de reciclare proiect pilot în următorii 3 ani, iar alte 2 până la 5 fabrici sunt planificate să se construiască în orice moment.

Obiectivele reciclării:

Acestea vor procesa 50ktpa, ambele necesitând capital concesional, care ar putea cataliza peste 1 milion de tone de plastic reciclat.

  • Dezvoltarea fabricilor de „demonstrare a conceptului“ va necesita rezolvarea problemei cererii, a ofertei de deșeuri, a tehnologiei, a economiei și a finanțelor;
  • Accentul se va concentra pe Asia, unde poluarea este cea mai mare și crește cel mai rapid. Europa va fi, însă, folosită ca zonă de testare;
  • Trebuie menționat că proiectele pot eșua: STF va construi și susține 8 conducte (prefezabilitate), 4 (fezabilitate), 2 (fezabilitate bancabilă);

Obiective financiare – să utilizeze operațiunile concesionale pentru a finanța proiecte cu parteneri și pentru a oferi servicii de consultanță industriei.

Obiectivele parteneriatelor din industrie – vor colabora cu un număr foarte mic de „lideri de piață” în domeniul bunurilor de consum ambalate, reciclării deșeurilor și produselor chimice.

Obiectivele oamenilor – de a dobândi aptitudini prin oferirea oportunității de a avea un impact unic asupra reciclării.

Un astfel de proiect este realizat în Portul Rotterdam.

Cum va funcționa o astfel de fabrică de reciclare a plasticului în Țările de Jos

Spre exemplu, 1.200 de kilotone de plastic rezidual din gospodării și afaceri sunt aduse la fabrica post-sortare, care e amplasată în același loc cu incineratorul. De aici rezultă 156 de kilotone de baloți de plastic, care intră într-un proces intermediar de sortare, iar deșeurile sunt separate în fluxuri specifice. Mai departe rezultă 41 de kilotone de fulgi de plastic, sortați pe culori (HDPE și PP). PP se referă la polipropilenă, iar HDPE la polipropilenă de densitate crescută, conform Acmeplastics. Tot din procesul intermediar rezultă și 49 de kilotone de poliolefine. Prin procesul de piroliză, aceste cantități de deșeuri sunt transformate în ulei de piroliză sau se dizolvă. Apoi, uleiul de piroliză este vândut pentru cracare, unde se obțin alți compuși de utilitate.

Revenind la cele 41 de kilotone de fulgi de plastic, acestea, prin reciclare mecanică, sunt transformate în granule. La rândul lor, granulele sunt vândute pe piață pentru fabricarea altor produse din plastic.

Alte 29 de kilotone din procesul intermediar sunt vândute pe piață pentru reciclare. Ele constau în PET-uri, PVC-uri și polistiren. Resturile, aproximativ 37 de kilotone, ajung să fie arse.

spot_img
Latest news
știri