EXCLUSIV. IMAGINI CU IMPACT EMOȚIONAL. România sub Asediul Gunoaielor: Dezastrul de la Bălăceanca, comuna Cernica

Anul: 2023. Țara: România. România fondurilor europene neramburasabile, destinate îmbunătățirii situației mediului înconjurător, și numai. România proiectelor ambițioase și laudelor administrațiilor locale. Totodată, România care a fost recent trasă de urechi de Consiliul Europei. De ce?! Deoarece managementul a tot ceea ce ține de mediu este dezastruos. România mai este, astfel, și țara europeană a gunoaielor îngropate. România Pierdută, sub, și printre, gunoaie. România, țara numită popular și „Groapa de gunoi a Europei”. Paradoxal, o Românie care continuă să se dezvolte imobiliar, în toate orașele mari. Acest contrast este extrem de vizibil la Bălăceanca, se plâng localnicii.

Bălăceanca, un loc bine poziționat, cu o populație în continuă creștere

Pentru cei care nu sunt din zonă, Bălăceanca este numele unui spital de psihiatrie. Pentru cei din județul Ilfov, Bălăceanca este, însă, un sat, unde, da, există și un binecunoscut spital de psihiatrie.

Alături de Căldăraru, Cernica (reședința), Poșta și Tânganu, Bălăceanca este unul dintre satele comunei Cernica. Comuna se află în sud-estul județului Ilfov, pe malurile Dâmboviței și a râului Colentina.

Cernica este traversată de autostrada A2, pe care este deservită de nodul rutier Cernica/Bălăceanca. Acesta duce în șoseaua județeană DJ301.

Drumul leagă comuna spre nord-vest de Pantelimon (unde se termină în DN3) și spre sud-est în județul Călărași de Fundeni, Vasilați și Budești (unde se termină în DN4).

El permite, astfel, accesul rapid în centrul capitalei, fiind la o distanță asemănătoare de acesta cu cea dintre centrul Bucureștiului și municipiul Otopeni.

Bălăceanca, un loc mult râvnit: Exodul din Capitală

Cernica are, după cum reiese chiar de pe pagina primăriei, trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Tot aici se află și șapte situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes județean.

În Cernica se află și o necropolă neolitică, dar și Mănastirea Cernica. Cea din urmă este numiă, pe site-ul primăriei, „principalul punct de atracție al localității noastre.” În arealul comunei se află și Lacul și Pădurea Cernica. Acestea fac din zonă o destinație de weekend, și nu doar, a locuitorilor din zonă dornici de relaxare.

Proximitatea față de centrul Bucureștiului a mai făcut din Cernica, în ultimele decenii, reședința favorită a multor bucureșteni. Comuna s-a trezit, astfel, cu un adevărat exod al acestora, dornici să evadeze din aglomerația și haosul Capitalei.

Conform ultimelor date statistice pe care le avem la dispoziție, între 2000 și 2015, populația comunei a crescut cu 45%. Creșterea pentru Bălăceanca a fost de 25%.

Asta, într-o țară a cărei populație este într-un plonjon acerb, mulți români continuând să aleagă, în numere record, calea pribegiei. Populația României a scăzut, în aceeași perioadă, cu 12%.

O zonă rezidențială care va continua să se dezvolte

Autostrăzii care traversează localitatea i-au urmat noi vile de lux și cartiere rezidențiale. Acestora le-a urmat un mall, mall-ului alte vile de lux. Astfel, regiunea a continuat, și continuă să prospere.

„Zona este foarte bună, fiind aproape de București” spun localnicii. „Va mai și continua să se dezvolte,” adaugă aceștia.

Pagina web a instituției, una pe care noi am găsit-o extrem de bine organizată, reflectă dezvoltarea zonei. Pe ea, sunt expuse planurile viitoare de dezvoltare, dar și acțiunile prezente din comună.

Acte necesare, formulare, anunțuri de concursuri, Primăria Cernica pare acorată bine în prezent, și pregătită pentru viitorul promițător al comunei.

”Studiosul își câștigă știința, sârguinciosul, averea:” Un primar cu un bun simț antreprenorial

Nimeni nu pare mai conștient de potențialul de creștere al acesteia, de altfel, decât însuși primarul actual PNL (fost PSD, fost alte partide) al acesteia, Gelu Apostol. Aparenta sârguință a acestuia în a se afla de partea corectă a spectrului politic pare a-i prii. Acesta pare a fi reușit să își folosească în mod eficient economiile, în ciuda faptului că își întreține, singur, întreaga familie.

Acesta a reușit, în doar 13 ani, potrivit declarației sale de avere, să acumuleze un total de nu mai puțin de 28 terenuri, în diverse zone din proximitatea Bucureștiului. 4 dintre acestea sunt intravilane, cu un total de 4130 mp, 3 forestiere, cu un total de de aproape 35,000 de metri pătrați, iar 21 sunt agricole, însumând aproape 70,000 de metri pătrați.

Nu strică nici să ai puțin (sau chiar mai mult) fler

Aici intervine aparentul fler extraordinar pentru piața imobiliară al primarului. Acesta pare că a intuit dezvoltarea edilitară a comunei ce urma să aibă loc. Fiindcă, potrivit publicației Jurnalul de Ilfov, Nr 447, 2019, Cernica, deci, implicit, Bălăceanca, progresele vizibile pe site-ul primăriei nu sunt doar o poveste. Comuna, și satul, văd îmbunătățiri majore, cu fiecare nou an.

„Investițiile în infrastructură au făcut ca, pe zi ce trece, așezarea ilfoveană să se apropie tot mai mult de noțiunea de localitate europeană,” se arată în publicație. Autorul articolului vorbește în note laudative atât despre primarul comunei, Gelu Apostol, cât și despre viceprimarul său, Florin Vasile. Cu sprijinul consiliului local, aceștia „dau viață multor proiecte care cresc nivelul de trai și civilizație al locuitorilor de aici,” se arată în articol. Că așa se petrec lucrurile, stau mărturie numeroasele schimbări în bine petrecute în această localitate,” concluzionează jurnaliștii.

Astfel, posibil și din dragoste pentru plaiurile natale, nu mai puțin de 15 dintre acestea se află chiar în comuna sa. Șase dintre ele, toate terenuri agricole, însumând cca 10,000 de metri pătrați, sunt chiar în satul Bălăceanca.

Primarul sârguincios al Cernicăi nu este, însă, singurul care cumpără terenuri în Bălăceanca

Noi și noi terenuri sunt scoase la vânzare, zilnic. Cumpărătorii au la dispoziție o multitudine de opțiuni, în funcție de buget.

Aceștia continuă să se mute în zonă, în încercarea de a scăpa de cimentul și poluarea Capitalei. Dorința lor e de a schimba peisajul gri al acesteia, pe unul plin de verdeață.

Din păcate, în acest peisaj local în aparentă continuă schimbare, există, totuși, o constantă. Una care îi ia, uneori, pe nepregătite pe nou-veniții în localitate.

Această constantă e reprezentată, din păcate, exact o imagine de care sperau să scape: aceea a gunoaielor. Acestea care împânzesc diferite zone din sat, gunoaie cu care autoritățile par a fi pierdut bătălia.

Problemele de mediu din Bălăceanca, ușor de identificat cu ajutorul Facebook

Deoarece, conștienți de ele, nu prea au cum să nu fie. Pentru că noi am aflat despre gunoaiele care sufocă Bălăceanca, și nu numai, de pe Facebook. Mai precis, dintr-un comentariu lăsat de un localnic disperat, la o postare a Gărzii de Mediu.

Acesta se întreba când vor ajunge cei de la Mediu să îi ajute pe cei din Bălăceanca să nu mai trăiască temându-se pentru sănătatea lor.

Curioși, am condus o cercetare din surse secundare. Mai precis, am accesat un număr de link-uri și de grupuri de Facebook ale comunei Cernica și satului Bălăceanca.

Inițial, am dat despre oameni care se plângeau de un miros de „groapă de gunoi,” dar și de mirosul de cauciucuri arse.

„După ce că, în ultimile zile am tot avut parte de mirosul de „groapă de gunoi” ( sau a ce miroase?! ) chiar și ziua, acum ne mai lipsește mirosul de cauciucuri arse…” își vărsa un localnic frustrarea, pe unul dintre aceste grupuri. „Aviz amatorilor, oare nu este mai frumos să faci un grătar, decât sa arzi cauciucuri?,” continuă să își arate, acesta, disperarea.

În 2020, Garda de Mediu luase măsuri pentru curățarea unor terenuri, conform localnicilor

Continuând să ne uităm pe grupuri, am dat peste o altă postare din 2020. De data asta, am găsit o referință directă la gunoaiele menționate pe pagina Gărzii de Mediu. Postarea este din 2020. Autorul ei spune că:

„Garda de Mediu a ajuns si in Bălăceanca si au inceput sa se ia masuri de curățare a terenurilor afectate si, sper, de protejare si monitorizare.

Este un inceput, cu siguranță nu se va rezolva totul dintr-o dată. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre faptul ca la noi cel mai greu este sa ceri respectarea legilor. Avem legi destul de bune pe care nu le respectam si inca ne raportam la cutume.

Da, poate Bălăceanca este un sat uitat de toti (mai ales de locuitorii lui care il trateaza ca pe o groapa de gunoi), dar daca noi nu incepem schimbarea, atunci cine?

Pozele sunt facute inainte si tare mi-ar placea ca peste un timp sa pun poze cu frumusetea văii noastre, atat de chinuita de noi, cei care ar trebui sa ne bucuram de ea.

PS. Se spune ca, aici pe vale, in trecut, cresteau nuci.”

Însă, unde „creșteau nuci,” odată, mai recent, zăceau gunoaie

Curioși, am deschis fotografiile de care era vorba în postare. Una după alta, imaginile ne-au vorbit de la sine.

Pe o aparentă muchie de deal tronează un munte de deșeuri de tot felul. Printre ele, extrem de reciclabilele bidoane de vopsea, sticle și pungi de plastic și cartoane.

Descoperim noi și noi sticle de plastic…

… și și mai mult moloz și plastic.

Am luat legătura cu mai mulți locuitori ai satului. Din păcate, nici unul dintre aceștia nu a avut curajul să ne vorbească on record. La fel ca și în alte cazuri, ei au spus că se tem, pentru ei sau familiile lor, de răzbunări de tip mafiot.

Ei se plâng de faptul că unii au îngropat deșeuri. „Și-au adus deșeuri peste care au pus pamant, ca să-și împingă, să își mărească terenul. Vin camioane.” Alții spun că au încercat să facă sesizări. „La primărie am întrebat, același răspuns ca și cu apa, canalul și restul intereselor…. „Se va rezolva”.

Am găsit, pe Facebook, și reacția lui Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu, Acesta arăta cum primăria alesese să rezolve problema deșeurilor îngropându-le. „Comuna Tanganu, rețeta este acoperirea deșeurilor cu pamant. Rețeta merge de câțiva ani în Ilfov după care lotul e vândut ca teren pentru construcții. Ca și în Chiajna, zona cu valoare pentru aer și biodiversitate e acoperita de gunoi, moloz si pamant,” scria acesta, în 2021.

Gunoaile de pe strada Primăriei Cernica

Într-o postare mai recentă, localnicii se plâng că insăși strada Primăriei este într-o stare deplorabilă. Un gard din apropiere este ornat cu grafitti, și o poartă de metal dă spre un teren plin de gunoaie. Parcă în ton cu atmosfera sumbră, până și plantele din fața primăriei s-au uscat.

Comisarii de mediu, în 2022: „mici cantități de deșeuri abandonate răzleț.” Măsuri de curățare, impuse Primăriei

Tot în spațiul public circulă un răspuns al Gărzii de Mediu cu privire la o sesizare făcută de un localnic privind deșeurile pe care le-am văzut și noi în pozele mai vechi, de mai sus. Conform comisarilor, aceștia au identificat doar „mici cantități de deșeuri abandonate răzleț.” Totuși, aceștia au impus primăriei ridicarea și transportarea acestora către operatori economici autorizați.

Un localnic și-a arătat entuziasmul cu privire la vizita comisarilor: „Garda de Mediu a ajuns si in Bălăceanca si au inceput sa se ia masuri de curățare a terenurilor afectate si, sper, de protejare si monitorizare.

Este un inceput, cu siguranta nu se va rezolva totul dintr-o data.”

Apel ai unor locuitori la cei care aleg să arunce deșeuri ilegal

„Dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre faptul ca la noi cel mai greu este sa ceri respectarea legilor. Avem legi destul de bune pe care nu le respectam si inca ne raportam la cutume.

Da, poate Bălăceanca este un sat uitat de toti (mai ales de locuitorii lui care il trateaza ca pe o groapa de gunoi), dar daca noi nu incepem schimbarea, atunci cine?

Pozele sunt facute inainte si tare mi-ar placea ca peste un timp sa pun poze cu frumusetea văii noastre, atat de chinuita de noi, cei care ar trebui sa ne bucuram de ea.

PS. Se spune ca, aici pe vale, in trecut, cresteau nuci.”

Mânia unor localnici îndreptată către primar, în mediul public, nu are sfârșit

Tot în spațiul public, am găsit un comentariu din 2011. Data acestuia atestă ce ne-au spus și nouă locuitorii. Problemele cu care se confruntă nu doar Bălăceanca, ci întreaga comună, nu sunt de ieri, sau de azi. Primarul era acuzat că ar fi îngropat deșeuri, o activitate ilegală. Acestuia i se mai reproșa și că ar fi fost prea ocupat cu activități ilicite pentru a se ocupa de comună.

„Primaria Cernica, prin primar Gelu Apostol este cercetata pentru diverse infractiuni si ilegalitati:

1)DNA,vanzare ilegala a islazului comunal 20Hectare: http://www.pna.ro/comunicat.jsp?comunicat**eq**1273

2)Politie IPJ Ilfov,invinuit primar Cernica Gelu Apostol pentru abuz in serviciu contra interesului public, Dosar penal 2000270-13.03.2008 pentru gropi gunoi ilegale in Tanganu, Cernica, Caldararu

3) ApeleRomaneNr.882-PD din-29.02.2008 ref deseuri lacul Pantelimon2 si Lac Cernica, amenda 80.000ron http://www.adevarul.ro/international/in_jurul_lumii/Lacul-Cernica-ingropat-gunoaie_0_33597158.html

4)MinisterulMediului Nr.1094-10.09.2007 ref deseuri amenda 15.000ron http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/Drumul-Oaselor-curatat-ochii-presei_0_74993188.html

5) In fapt, lacurile sunt loc de aruncat basculante cu moloz pentru a crea si comercializa noi terenuri prin interpusi.”

Acuzațiile din spațiul public sunt grave, și ele continuă

„Merge pe la firme cu pomana pentru a obtine diverse foloase. Fara spaga nu se raspunde la petitiile cetatenilor (infractiunea Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi), nu reabiliteaza drumuri, nu deszapezeste, nu rezolva probleme cu terenuri.

Normal ca nu sunt bani de gaze si drumuri daca impozitele cetatenilor**pl**spaga devin mita electorala: http://catavencu.ro/interviu-cu-doi-mici-ticalosi-care-au-dat-mita-electorala-22212

PS: Cu doar 4 km de drum pe langa linia ferata Titan-Oltenita(Tarla 9)se poate racorda satul Caldararu si restul comunei la centura Bucurestiului si Sec.3, scurtand drumul la jumatate, dar de ce sa faca cand e mai simplu sa nu faca? In plus zona are in subteran teava de gaze de inalta presiune…,

Ei sunt imbatati cu milioanele de euro din islazul comunal, combinatii cu terenuri, gropi ilegale de gunoi oferite „cu titilu gratuit” si ceva defrisari prin padurea Cernica. Interesul legitim public e ultima lor grija,” afirmă un comentator, pe site-ul euoravocatura.

Probăm una dintre aceste acuzații. Aceasta se verifică, însă doar parțial

Una dintre acuzațiile la care autorul comentariului face trimitere în judecată din 2009. Atunci, arată ziarul de Constanța, Ion Năbârgeac, fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciului Teritorial Bucureşti, sub acuzaţia de luare de mită, în formă continuată, de fals intelectual, în formă continuată, precum şi de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Au mai fost trimise în judecată, în același caz, mai multe persoane de marcă. Printre acestea, s-au aflat și Vasile Zaharia, fost viceprimar al comunei Cernica, judeţul Ilfov şi Gelu Apostol, primar al comunei Cernica, judeţul Ilfov. Direcția Națională Anticorupție a instrumentat un dosar care îl viza și pe acesta.

Mai marii comunei au fost, astfel, puși sub acuzare pentru ceea ce anchetatorii au considerat a fi ilegalități legate de o anumită afacere cu terenuri. „(…) Prin atribuirea terenurilor în suprafaţă totală de 20,1648 de hectare persoanelor neîndreptăţite, a fost cauzată o pagubă patrimoniului comunei Fundeni, judeţul Călăraşi, în sumă de 2.679.557 de lei (RON), reprezentând echivalentul sumei de 803.225 de euro, la data săvârşirii infracţiunilor – 2007. Consiliul Local al comunei Fundeni din judeţul Călăraşi s-a constituit parte civilă în prezenta cauză“, se arată în comunicatul comisarilor de la Anticorupţie.

Trebuie menționat că 2013, Gelu Apostol a fost achitat, însă, de Curtea de Înaltă Casație și Justiție, pentru infracţiunea de omisiune a sesizării organelor judiciare

Am continuat să găsim critici la adresa edilului, atât din partea locuitorilor, cât și din partea adversarilor săi politici din fostul său partid. Acesta este acuzat că are un stil de management al problemelor comunei defectuos.

Până la proba contrarie, acestea rămân simple acuze. Iar pe noi ne preocupă problemele de mediu, certurile dintre politicieni, mai puțin – doar în măsura în care acestea au un impact asupra mediului. De la fotografille cu pricina a trecut ceva timp și, conform tuturor datelor prezentate la începutul articolului, satul continuă să se extindă. Este limpede că lucrurile nu merg tocmai rău. Ele nu par, însă, din comentariile pe care le găsim, să meargă nici tocmai bine.

Vrem să aflăm care este situația reală actuală în satul Bălăceanca, pentru a o putea prezentga și autorităților. Și de unde mai bine să o aflăm, dacă nu de la fața locului?!

Vă prezentăm, mai jos, situația descoperită la fața locului. Fotografiile au fost făcute la fața locului. Unele pot crea DISCONFORT EMOȚIONAL. Ne cerem iertare pentru asta, dar e necesar să prezentăm de ce e necesar ca desoperirile noastre să fie luate în serios.

Balega, cartierul select și excavatorul misterios

Am fost informați de existența unui morman uriaș de gunoi de grajd, așa că începem cu acesta. Îl descoperim unde ne așteptam mai puțin să îl găsim: în apropierea „cartierului select,” un cartier modern de locuințe. Este un munte de gunoi de grajd, care tronează peste un platou.

Depozitarea acestuia, aflăm din Codul de Bune Practici Agricole, se poate face în depozite permanente (sistem individual şi/sau comunal), sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat.

Mărimea mormanului de gunoi de grajd din Bălăceanca dă indicii asupra faptului că acesta nu ar fi un depozit temporar, în ciuda aspectului său.

De fapt, aspectul acestuia nu este nici măcar cel al unui depozit temporar, deoarce, conform legii, „depozitarea în câmp (N.R.: a gunoiului de grajd) este privită ca o excepție, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacități conforme de stocare.”

Amplasamentul gunoiului de grajd din Bălăceanca nu pare a prezenta nimic din trăsăturile unui depozit permanent

Conform legii, un astfel de depozit ar trebui construit din beton și prevăzut cu pereți și pardoseală hidroizolate. Nici mărimea lui nu pare a corespunde celei prevăzute în lege.

Nici măcar dacă aceasta ar fi o platfromă comunală, nu se încadrează în cerințele legislației. Aceasta spune că „O platformă de gunoi de grajd este o construcție relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părți de pereți de beton înalți de aproximativ 2 – 3 m. Pot fi folosite și alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiții mai bune pentru manevrarea utilajelor și garanții împotriva pierderilor accidentale de nutrienți.”

Există și condiții privind distanțele la care acesta ar trebui să se afle, față de cursurile de apă, de locuințe și de fântâni. Nu avem expertiza necesară pentru a le aprecia neapărat în mod corect. Cerem sprijinul Gărzii de Mediu pentru a verifica respectarea acestor condiții, și a se asigura că acest amplasament nu pune în pericol sănătatea locuitorii satului Bălăceanca.

Balastul, vecin cu gunoiul de grajd, pe pășunea din apropierea zonelor rezidențiale

În apropierea sa, dăm de o cantitate substanțială de balast. AceAsta corespunde cu zona în care Google Maps ne-a arătat un buldozer lucrând de zor.

Cert este că, prin balast, se observă și corpuri străine. Din nou, ceva ce Garda de Mediu ar fi cu mult mai în măsură să lămurească.

Tot în zona gunoiului de grajd, dăm de un cartier rezidențial modern

Mai precis, câmpul pe care se află acesta este fix în spatele cartierului rezidențial. La o distanță sub cea prevăzută în lege, după aproximările noastre.

La pachet cu bălegarul, noii rezidenți ai Bălăcencencei primesc și un amestec de gunoaie. Din fericire, un gard de ciment le creează iluzia că sunt despărțiți de deșeurile abandonate fix lângă acesta.

Am sperat să luăm o pauză de la gunoaie îndreptându-ne înspre malul Dâmboviței. Din păcate, nici aici nu am scăpat de deșeuri.

„Gunoaile răzlețe” și pământul de după paravan

În drumul nostru, am trecut și pe lângă ceea ce fusese descris pe Facebook ca un „teren proprietate privată.” În spatele gardului, și lângă, din păcate, găsim, din nou, gunoaie și moloz. Gardul ajută puțin să mascheze o parte dintre acestea de ochii celor care se deplasează cu autoturisme.

Imediat după, lângă un gard, dăm de ceea ce pare un butoi folosit pentru a arde deșeuri. Lângă el, un moran de deșeuri.

Capul de porc de lângă școala din Bălăceanca – IMAGINI CU IMAPCT EMOȚIONAL

Nu, nu este o glumă. Dacă ați parcurs acest traseu împreună cu noi, dar aveți un stomac sensibil, acum este timpul să vă opriți.

Pe cei care aleg să finalizeze împreună cu noi această incursiune virtuală în Bălăceanca, suntem, acum, în zona Tindei și Gării.

Aici, dăm de un teren de coline, acoperit cu iarbă. Peisajul ar arăta extrem de atrăgător, sub cerul albastru, și soarele plăcut, de aprilie. Din păcate, pe lângă soare, cer albastru și iarbă, avem și deșeuri. Multe, multe deșeuri. „Răzlețe,” cum le-ar descrie cei de la mediu?” Da. Răzlețe, peste tot. De fapt, pe alocuri, iarba se luptă să vadă lumina soarelui, de sub deșeuri.

Zona este plină de PET-uri, gunoi menajer…

… un vas de toaletă, găleți de vopsea, semn al faptului că un cineva a decis să scape, aici, de deșeurile rezultate în urma unei renovări…

…un amestec de pământ cu deșeuri…

… bucăți de caroserie auto…

…și, ca de final al unui film grotesc, un CAP DE PORC.

DA. La doar aproximativ 300 de metri de școala din localitate, printre „gunoaiele răzlețe” de pe câmp, un cap de porc zace, abandonat.

Am încercat să îl contactăm pe primarul Cernicăi pentru a îi sesiza cele găsite la fața locului, și a îi cere un punct de vedere. Din păcate, acesta nu a fost disponibil pentru o conversație

Fiindcă este vorba despre deșeuri care prezintă un pericol pentru sănătatea publică, nu putem să mai așteptăm până ne va contacta, așa cum ni s-a spus să facem. Îi sesizăm, pe această cale, cele descoperite de noi.

Pentru a face munca autorităților mai ușoară, le punem la dispoziție marcajele cu locurile unde am descoperit toate aceste deșeuri.

Locuitorii din Bălăceanca se întreabă când vor putea să se bucure de un mediu înconjurător curat și sigur

Unii localnici se plâng, pe bună dreptate, de atitudinea celor care aleg să abandoneze deșeuri în acest fel. Lipsa de grijă pentru cei din jur și mediu a acestora nu este, totuși, o scuză pentru a permite locuitorii din Bălăceanca să continue să trăiască înconjurați de gunoaie.

Aceștia își doresc ca primarul comunei să arate același interes pentru siguranța lor pe care l-a arătat în a îi atrage în zona în care au investit, la rândul lor, bani în terenuri.

Rămânem cu un set de întrebări, pe care nu am avut, din păcate, ocazia să i le punem lui Gelu Apostol:

Există un interes real al autorităților locale în dezvoltarea satului Bălăceanca pe toate planurile, sau este singurul interes care împinge dezvoltarea satului, cel financiar – îndeosebi, cel imobiliar?!

Când vor putea locuitorii satului să se bucure de un mediu înconjurător curat și sigur?!

Ce măsuri are Primăria Cernica în vedere pentru a îi ajuta să se trăiască în condițiile pe care le-au așteptat, când au fost atrași în comună?!

Cum, și când, va ajunge realitatea din teren să se potrivească cu cea prezentată de către primărie, în mediul online?!