Defrișările din Amazonia (Brazilia) au scăzut de la lună la lună de peste un an. Acestea au atins acum cea mai scăzută rată din ultimii cinci ani, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE) din Brazilia analizate de Mongabay citat de IFL Science.
Defrișările între august 2023 și aprilie 2024 au scăzut cu 51% față de august 2022 până în aprilie 2023.
Zone mari din nordul Amazoniei au fost lovite de secetă extremă din 2023. Vremea uscată tinde să fie asociată cu o creștere a defrișărilor. Anul acesta, însă, defrișările au scăzut considerabil.
Pădurea Amazoniană este defrișată în special pentru exploatarea forestieră, minerit și agricultură. Cauza din spatele acestor motive e reprezentată de creșterea cererii globale de mărfuri, precum carnea de vită, soia sau ulei de palmier. Mare parte din aceste produse ajung în supermarketuri și în restaurantele din întraga lume.
Băncile și instituțiile financiare din SUA și Europa pompează miliarde de dolari în cele mai dăunătoare afaceri în agricultură. Țările dezvoltate profită practic de pe urma defrișărilor din zone precum pădurea amazoniană.
Defrișările din Amazonia, la cel mai scăzut nivel
INPE urmărește rata defrișărilor din Amazonul brazilian folosind imagini din satelit. O parte din diminuarea recentă a defrișărilor din Brazilia poate fi atribuită administrației președintelui Lula da Silva. Înaintea sa, președinte a fost Jair Bolsonaro, în mandatul căruia popoarele indigene și pădurea amazoniană au avut de suferit.
Bolsonaro nu a ținut cont de protecția mediului. El a optat pentru politici naționaliste și de protecția a intereselor agro-business-ului. În mandatul său au fost înregistrate unele dintre cele mai mari rate de defrișare.
Lula și-a asumat lupta împotriva defrișării, subvenționarea agriculturii durabile și reforma codului fiscalfiscal al Braziliei, ca parte a unui nou acord ecologic.
Deși cele mai recente statistici sunt promițătoare, pădurea tropicală amazoniană se confruntă în continuare cu provocări uriașe. Un studiu publicat la începutul acestui an a constatat că schimbările climatice și defrișările împing pădurea tropicală amazoniană către un potențial colaps până în 2050. Această schimbare radicală ar face ca majoritatea pădurilor tropicale să devină pășuni sau ecosisteme degradate cu acoperire de copaci mai scăzută.