România a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în ianuarie 2026 pentru neîndeplinirea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme. Termenul-limită stabilit prin derogarea tranzitorie acordată la aderare a expirat în iulie 2017. La aproape nouă ani distanță, nouă gropi de gunoi funcționează în continuare fără planuri clare de ecologizare.
Nu este prima oară când România ajunge în această poziție. Este, însă, momentul în care consecințele financiare devin inevitabile.
O datorie asumată în 2005 și neonorată până azi
România și-a asumat prin Tratatul de Aderare din 2005 obligația de a închide și reabilita toate depozitele municipale de deșeuri neconforme cu Directiva europeană 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri. Termenul inițial era 2009 pentru depozitele industriale și 2017 pentru cele municipale — o perioadă tranzitorie generoasă, de peste un deceniu.
Din totalul depozitelor identificate ca neconforme, 92 au fost închise și reabilitate, potrivit declarației șefului Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, citat de TVR Info în februarie 2026. Nouă rămân nereabilitate — dintre care șase au fost preluate de Administrația Fondului pentru Mediu, care lucra la studii de fezabilitate pentru un plan de închidere în cursul anului 2025. Studii. Nu lucrări.
Comisia Europeană a parcurs toate etapele procedurii de infringement înainte de sesizarea Curții: scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020, aviz motivat în 2024, sesizarea CJUE în ianuarie 2026. La fiecare etapă, România a raportat progrese. La fiecare etapă, progresele au fost insuficiente.
Condamnată deja, amendată în continuare
România nu descoperă acum consecințele juridice ale acestui dosar. În decembrie 2023, Curtea de Justiție a UE a condamnat deja România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit neconform neînchis — o hotărâre care generează plăți la fiecare șase luni către Comisia Europeană.
Noua sesizare din ianuarie 2026 vizează depozitele rămase neconforme și poate genera penalități suplimentare, calculate per sit și per zi de întârziere după pronunțarea hotărârii. Suma exactă se stabilește de Curte la momentul condamnării, dar precedentele europene arată că penalitățile zilnice pot ajunge la sute de mii de euro pentru state care persistă în neconformare.
Toate aceste sume sunt plătite din bugetul public — nu din bugetul autorităților locale care au întârziat sau blocat procedurile de închidere.
Ce face o groapă de gunoi neconformă
Un depozit neconform înseamnă, concret, un teren pe care deșeurile sunt îngropate fără impermeabilizare adecvată, fără sistem de captare a leviatei — lichidul toxic rezultat din descompunerea deșeurilor — și fără monitorizare a gazelor de fermentație. Leviatul se infiltrează în sol și în pânza freatică din jur. Gazele — predominant metan — contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și prezintă risc de incendiu.
Comunitățile din proximitatea acestor depozite suportă impactul direct: contaminarea surselor locale de apă, poluarea aerului și riscurile sanitare asociate. Autoritățile locale care administrează aceste situri beneficiază, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență citat de ecoteca.ro, de un mecanism prin care penalitățile europene pot fi recuperate de stat de la primăriile responsabile de nefinalizarea procedurilor de închidere.
Legea deșeurilor, în vigoare. Infrastructura, în urmă
Cadrul legislativ național — OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care transpune Directiva europeană 2018/851 — este în vigoare. Obligațiile de colectare separată, de tratare înainte de depozitare și de reducere a deșeurilor biodegradabile trimise la depozit sunt definite. Problema nu este absența legii.
Problema este că legea există fără infrastructura necesară implementării ei. Stații de sortare insuficiente, instalații de tratare mecano-biologică absente în jumătate din județe, contracte de salubrizare care nu includ obligații ferme de colectare separată — acestea sunt realitățile din teren care fac ca orice lege a deșeurilor să rămână, în România, un document mai degrabă declarativ decât operațional.
Curtea de la Luxemburg va pronunța o hotărâre. Gropile de gunoi vor rămâne unde sunt, până când cineva va plăti — sau va fi obligat — să le închidă.
