Fotovoltaice în România: ce blochează adoptarea - Foto Chelsea Unsplash

România a trecut de 290.000 de prosumatori și 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată. A crescut de aproape 1.000 de ori față de 2019, când existau 303 prosumatori. A înregistrat în 2025 cea mai mare creștere procentuală din Europa în sectorul solar, adăugând 2,5 GW de capacitate nouă. Toate acestea se întâmplă aproape exclusiv la case individuale. Blocurile, unde trăiesc milioane de români, rămân în mare parte în afara revoluției solare.

Problema nu e tehnică. E legislativă, administrativă și de model de finanțare.

De ce blocurile sunt excluse de facto

Un proprietar de casă poate deveni prosumator relativ simplu: montează panouri pe acoperiș, obține aviz de racordare, injectează surplusul în rețea și primește compensare. Procesul a fost simplificat semnificativ în 2025 prin Legea Prosumatorului adoptată în octombrie.

Locuitorii de bloc nu au același acces. Un apartament nu are acoperiș propriu. Acoperișul e proprietate comună a asociației de locatari — și pentru a instala panouri acolo, trebuie acordul asociației, rezolvată problema dreptului de utilizare a suprafeței comune, clarificat cui aparține energia produsă și cum se distribuie costurile și beneficiile între locatari. Niciuna din aceste întrebări nu are un răspuns legal simplu în prezent.

Conceptul de „prosumator de condominiu”

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) a propus în februarie 2025 Ministerului Energiei un concept nou: „prosumatorul de condominiu”. Mecanismul ar permite montarea de panouri pe acoperișul blocului, injectarea energiei produse în rețea și compensarea fiecărui locatar proporțional cu cota sa parte indivizibilă din proprietatea comună.

Discuțiile cu Ministerul Energiei și ANRE au avansat în aprilie 2025 spre o formulă simplificată, dar la mai bine de un an distanță cadrul operațional nu e complet funcțional. Nu există registrul național al comunităților de energie, iar ANRE nu a finalizat metodologia de calcul a prețurilor pentru membrii acestor comunități.

Comunități de energie — legea există, implementarea întârzie

Legea comunităților de energie permite grupurilor de cetățeni, firme mici sau instituții să producă și să consume energie împreună, fără să treacă prin rețeaua națională. Un bloc cu panouri pe acoperiș ar putea forma o astfel de comunitate. În Germania, o gospodărie dintr-un sat cu comunitate de energie economisește până la 750 de euro pe an.

Dar ANRE trebuia să stabilească până la finalul lui 2025 cum se înscriu comunitățile de energie într-un registru național și cum se calculează prețurile. Termenul a trecut fără finalizare completă.

Problema rețelei: prea multă energie, prea puțin la timp potrivit

O altă barieră structurală e capacitatea rețelei de a prelua energia produsă. Cu 290.000 de prosumatori care injectau simultan în zilele însorite din 2025, sistemul a intrat sub presiune. Tocmai de aceea Ministerul Mediului a anunțat că programul Casa Verde Fotovoltaice se va reorienta în noua ediție către stocarea energiei. AFM a prevăzut un buget de 400 de milioane de lei pentru baterii, cu o subvenție de 8.000 de lei per beneficiar.

Problema e că stocarea rezolvă dezechilibrul la nivelul gospodăriei individuale. La nivelul blocului, fără cadru legal pentru prosumatori de condominiu și comunități de energie funcționale, milioane de români rămân simpli consumatori — plătind factura plină — în timp ce potențialul solar al acoperișurilor lor stă neutilizat.