Românii mănâncă prea puţine legume şi fructe, în ciuda resurselor agricole

Autor

-

23 decembrie 2025

România are una dintre cele mai scăzute rate de consum de fructe şi legume din Uniunea Europeană, scrie Radio Eco Natura.

Aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porţie de legume sau fructe zilnic, iar 24% susţin că mănâncă între una şi patru porţii pe zi.

Românii consumă mult sub nivelul recomandat de fructe și legume

Doar 2.4% dintre români ating pragul de cinci porţii zilnice de legume şi fructe, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În acelaşi timp, deşi România deţine 8.1% din terenul arabil utilizat la nivelul UE şi 4.2% din populaţia Uniunii, contribuţia sa este de numai 1.9% la producţia anuală de legume proaspete şi 5.4% la cea de fructe, fapt ce accentuează dependenţa de importuri şi menţine preţuri mai ridicate pentru consumatorii cu venituri mici, potrivit datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, relatează News.ro.

Potrivit sursei citate, situaţia României contrastează puternic cu media UE27, unde doar 33% dintre europeni nu consumă pe zi nicio porţie de legume şi fructe.

România se situează mult sub Cehia, Polonia și Bulgaria la consumul de alimente sănătoase

România rămâne cu mult în urma unor ţări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria în ceea ce priveşte consumul de fructe şi legume.

Impactul pentru sănătatea publică şi economie este major, întrucât ratele scăzute de consum se corelează cu riscuri crescute pentru bolile netransmisibile şi scăderea productivităţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă cel puţin 400 de grame de fructe şi legume pe zi, echivalentul a 5 porţii, iar România are astăzi cea mai mică pondere a populaţiei care atinge această ţintă din rândul statelor europene menţionate.

ANPC a controlat peste 1.600 de magazine și firme din țară

Autor

Cristina Antal

-

23 decembrie 2025

Foto: Facebook/Autoritatea Națională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au anunțat că au verificat peste 1.600 de operatori economici la nivel naţional, scrie Radio Eco Natura.

În plus, comisarii au transmis că au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ şapte milioane de lei. În egală măsură, au fost retrase definitiv de la comercializare produse în valoare de peste 360.000 de lei.

ANPC a descoperit produse alimentare neconforme și condiții de depozitare necorespunzătoare

Potrivit comunicatului de presă emis de Autoritatea Națională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), principalele nereguli constatate au fost: peşte recongelat, produse alimentare cu data limită de consum depăşită; produse vegetale de calitate îndoielnică şi cu depuneri de mucegaiuri, vegetale neclasificate conform standardelor comerciale.

Conform sursei citate, inspectorii au mai constatat că nu erau respectate condiţiile de depozitare recomandate de producător, că unele produse congelate aveau ambalajul plin de gheaţă.

Mai mult decât atât, în unele cazuri nu erau afişate preţurile şi alte informaţii necesare consumatorilor.

Inspectorii au controlat peste 1.600 de firme și au aplicat amenzi de peste 7 milioane de lei

Reprezentanţii ANPC au anunţat, vineri, că în perioada 15 – 19 decembrie au fost făcute controale la peste 1.600 de operatori economici din întreaga ţară.

În urma neregulilor constatate, comisarii ANPC au dat 1.262 de amenzi contravenţionale, în valoare de peste 7.13 milioane lei, se mai arată în comunicat.

Femeile au nevoie de o seară cu prietenele la fiecare 22 de zile, arată un studiu recent

Autor

Cristina Antal

-

22 decembrie 2025

Un studiu recent arată că femeile au nevoie, în medie, de o seară petrecută cu prietenele la fiecare 22 de zile pentru a se simți reîncărcate emoțional.

Potrivit cercetării, aceste întâlniri nu sunt considerate un lux, ci o necesitate pentru sănătatea mintală și starea generală de bine.

Prietenia sinceră și ritualurile simple ajută la menținerea echilibrului emoțional și la întărirea sentimentului de conexiune și apartenență

Sondajul, realizat în august 2025 de Talker Research și comandat de Bezel Wines, a analizat obiceiurile femeilor care participă în mod regulat la așa-numitele girls’ nights.

Rezultatele arată că 78% dintre respondente consideră aceste seri esențiale, nu opționale, subliniind rolul important al prieteniei feminine în menținerea echilibrului emoțional.

Vinul joacă un rol central în atmosfera acestor întâlniri. Nu mai puțin de 88% dintre participante au declarat că vinul este băutura preferată pentru o seară cu prietenele, iar 85% spun că deschid o sticlă în primele 16 minute de la sosirea primei invitate.

Jane Dunkley a explicat că valoarea acestor seri nu stă în organizarea sofisticată, ci în crearea unui spațiu primitor, unde ritualurile simple încurajează conexiunea și relaxarea.

Conversațiile autentice și atmosfera relaxată, în centrul serilor cu prietenele

Mâncarea și conversația sunt la fel de importante. Aproape două treimi dintre femei (62%) au spus că ar alege o seară cu prietenele în locul unei cine romantice, ceea ce evidențiază importanța sprijinului bazat pe prietenie.

De asemenea, 83% preferă discuțiile libere, fără un program stabilit, cele mai frecvente subiecte fiind viața personală, relațiile și familia, mult înaintea dramelor de la serviciu sau a știrilor mondene.

În ceea ce privește organizarea, lucrurile rămân informale: aproximativ 60% dintre respondente spun că nu există o gazdă desemnată. Activitățile preferate includ vizionarea de filme (66%), dansul (55%) și gătitul împreună (45%).

Concluzia studiului este clară: o seară cu prietenele nu este doar o pauză plăcută din rutina zilnică, ci un element-cheie pentru sănătatea emoțională a femeilor, oferind sprijin, relaxare și un sentiment autentic de conexiune.

Consumul mondial de vin atinge un nou minim istoric

Autor

Cristina Antal

-

22 decembrie 2025

Conform analizei Coface, ponderea Franţei, Spaniei şi Italiei în producţia mondială de vin a ajuns, în momentul de față, la 60%.

Comisia Europeană aprobă un plan de sprijin parțial pentru industria vinicolă

Analiștii au explicat că, la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană a aprobat un plan de sprijin pentru industria vinicolă, marcată de condiţii economice nefavorabile şi dificultăţi tot mai mari.

”Deşi substanţial, acest plan abordează doar o parte a problemei pentru moment, trecând cu vederea scăderea consumului european şi problemele de export”, arată analiza.

”În Franţa, vor fi mobilizate 130 de milioane de euro pentru a finanţa defrişarea, la o rată de 4.000 de euro pe hectar. Această măsură, care se aplică şi în Italia şi Spania, vizează limitarea ofertei în contextul scăderii cererii. Cu toate acestea, ea abordează doar o parte din dezechilibrul structural al sectorului”, au mai explicat analiştii, titrează Radio Eco Natura.

Consumul de vin scade accelerat, iar exporturile europene întâmpină tot mai multe obstacole

Producția și consumul de vin la nivel global s-au redus cu aproape 10% în ultimul deceniu, însă scăderea este mult mai accentuată în Europa, unde consumul a coborât cu 25% din anul 2000.

Franța nu mai este lider mondial în producție, poziție preluată de Italia, iar cererea continuă să fie în declin.

Pentru 2025, estimările indică un nivel minim istoric al consumului mondial, de aproximativ 214 milioane de hectolitri.

”Vinurile europene se confruntă cu dificultăţi pe pieţele internaţionale. În China, consumul de vin a scăzut cu peste 60% de la începutul pandemiei, în timp ce în Statele Unite, noile bariere vamale complică accesul pe piaţă al exportatorilor europeni. Aceste dificultăţi de export slăbesc şi mai mult o industrie care se află deja sub presiune”, se arată în analiza Coface, mai punctează sursa citată.

Astronom: ”Prima întâlnire cu extratereștrii nu va fi ca în filme”

Autor

Cristina Antal

-

22 decembrie 2025

Un nou preprint, semnat de David Kipping, profesor asistent de astronomie la Universitatea Columbia din SUA, sugerează că prima întâlnire cu extratereștrii ar putea fi neobișnuită și, mai ales, înfricoșătoare.

Încă din epoca lui Epicur (341–270 î.e.n.), oamenii au speculat asupra posibilității existenței altor forme de viață în Univers.

”Există un număr infinit de lumi, unele asemenea acestei lumi, altele diferite. Pentru că atomii sunt infiniți ca număr, așa cum s-a demonstrat deja, ei sunt purtați mereu mai departe în mișcarea lor. Atomii din care ar putea lua naștere o lume nu au fost consumați toți într-o singură lume sau într-un număr finit de lumi, fie ele asemănătoare sau diferite de aceasta. Prin urmare, nimic nu împiedică existența unei infinități de lumi”, scria Epicur într-o scrisoare către Herodot.

Căutarea vieții extraterestre: de la aspirațiile noastre la realitatea tăcută a universului

În ultimul secol, oamenii de știință au încercat să facă progrese semnificative în provocatoarea misiune de a detecta viața extraterestră.

Problema este că știm cu certitudine de existența vieții inteligente doar pe o singură planetă și trebuie să extrapolăm de acolo cum ar putea arăta alte civilizații.

Adesea ne imaginăm civilizațiile extraterestre avansate pornind de la propriile noastre aspirații. Practic, presupunem că ar căuta putere și resurse în mod constant sau că s-ar extinde continuu, așa cum am făcut noi.

Din această perspectivă au apărut concepte precum sferele Dyson sau alte megastructuri. De asemenea, există și scenarii în care civilizații capabile să exploateze energia unei întregi galaxii ar putea exista.

Însă, deși cerul nu a fost explorat în întregime, nu am descoperit semne evidente ale unor astfel de civilizații.

Kipping explică de ce civilizațiile avansate pot rămâne invizibile pentru noi

”Ca o reinterpretare a celebrelor cuvinte ale lui Arthur C. Clarke, scriitorul SF Carl Schroeder a spus cândva: Orice civilizație suficient de avansată este indistinctă de natură. Civilizații extraterestre foarte avansate și mature ar putea exista, dar nu le-am recunoaște. Motivul este că, acestea devin atât de sustenabile încât nu mai lasă nicio urmă detectabilă. Eschatian Hypothesis merge pe această idee și sugerează că cele mai detectabile civilizații sunt cele instabile”, explică Kipping într-un videoclip Cool Worlds, citează publicația Descoperă.ro.

Viața extraterestră tăcută rămâne invizibilă, iar noi am putea vedea doar excepțiile

În lucrarea sa, încă neevaluată de alți specialiști, Kipping arată că, în astronomie, descoperim mai întâi cazurile extreme, mai ușor de detectat.

Primele exoplanete au fost găsite în jurul pulsarilor — stele neutronice extrem de magnetizate. Acestea au oferit inițial o imagine distorsionată a sistemelor planetare. Chiar și după ce au fost identificate peste 6.000 de exoplanete, planetele din jurul pulsarilor rămân foarte rare.

”Eschatian Hypothesis susține, astfel, că prima detectare confirmată a unei alte inteligențe ar putea fi una inerent instabilă, tranzitorie, atipică, dar foarte zgomotoasă”, scrie Kipping.

Căutând viața extraterestră, s-a propus să urmărim semne similare celor produse de noi. Printre acestea se numără încălzirea planetei sau poluarea. Astfel de dezechilibre sunt însă nesustenabile și de scurtă durată.

Potrivit lui Kipping, aceste faze ”zgomotoase” ar putea fi mai ușor de detectat decât civilizațiile tăcute și sustenabile. Ca o supernovă care strălucește intens pentru scurt timp, o civilizație aflată în declin ar putea deveni vizibilă prin consumul masiv de energie.

Creierul ascunde un sistem de apărare care ne protejează de stres

Autor

Cristina Antal

-

22 decembrie 2025

Creierul uman are un sistem ascuns care poate proteja organismul de efectele stresului, iar cercetările recente oferă dovezi surprinzătoare în acest sens.

Experimentele conduse de Eric J. Nestler au fost desfășurate în subsolul casei sale din Long Island.

Toate acestea l-au ghidat pe drumul care avea să transforme psihiatria modernă.

Nestler descoperă cum stresul și drogurile produc schimbări durabile în creierul uman

Nestler, actual decan al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai, a petrecut aproape patru decenii investigând modul în care drogurile, stresul și experiențele de viață modifică creierul la nivel molecular.

Descoperirea sa semnificativă a factorului de transcripție ΔFosB, o proteină stabilă care se acumulează în circuitele recompensei după expunere repetată la droguri sau stres cronic, a arătat cum experiențele temporare pot produce schimbări durabile în expresia genelor și comportament.

Cercetările decanului dezvăluie mecanismele rezilienței și deschid noi terapii

De-a lungul anilor, cercetările lui Nestler s-au concentrat de la căi largi de semnalizare la factori de transcripție, reglare epigenetică și, recent, analize la nivel celular unic, evidențiind diversitatea ascunsă a creierului.

Un element definitoriu al muncii sale este studiul rezilienței – mecanismele biologice care permit unor indivizi să rămână sănătoși în ciuda stresului sever sau a expunerii la droguri.

Prin identificarea semnalelor moleculare și circuitelor asociate rezilienței în modele animale și validarea lor în țesuturi umane, echipa decanului deschide noi căi terapeutice menite să nu doar inverseze daunele, ci să întărească sistemele naturale de protecție.

Unele dintre aceste terapii sunt deja testate în studii clinice pentru depresie.

Nestler promovează mentoratul și avertizează împotriva politizării cercetării științifice

Cu peste 800 de publicații și numeroase premii, Nestler subliniază importanța mentoratului, generozității științifice și avertizează împotriva politizării cercetării.

Mai mult, afirmă că scopul biomedical al științei trebuie să rămână îmbunătățirea vieților oamenilor, indiferent de ideologie sau geografie.

Surse: Genomic Press. (2025, December 9). *Unlocking the brain’s secret defense against stress*. SciTechDaily.

Nestler, E. J. (2025). Eric J. Nestler: Navigating a career in molecular psychiatry. *Brain Medicine*.

Pământul va pierde anual aproximativ 3.000 de ghețari

Autor

Cristina Antal

-

22 decembrie 2025

Pământul va pierde anual aproximativ 3.000 de ”coloși” de gheață, scrie Radio Eco Natura.

Conform politicilor climatice actuale, 79% din ghețarii lumii ar putea dispărea până în 2100, punând în pericol alimentarea cu apă a 2 miliarde de oameni și ridicând semnificativ nivelul mării, spun cercetătorii de la Universitatea Tehnică Federală din Zurich, Elveția, și Universitatea Vrije din Bruxelles, Belgia, în urma unui nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature.

Rata topirii ghețarilor se accelerează: până la 3.000 pe an până în 2040

În prezent, aproximativ 1.000 de ghețari se pierd în fiecare an, iar această rată ar putea crește până la 3.000 pe an încă din 2040, chiar dacă țările își respectă obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, potrivit New Scientist.”

Cel puțin 4000 de ghețari s-au topit în ultimele două decenii. Obiectivele climatice actuale plasează lumea pe drumul spre o încălzire de 2.7°C peste temperaturile preindustriale în acest secol. Aceasta ar însemna că 79% din ghețarii lumii vor dispărea până în 2100.

Cu toate acestea, dacă omenirea limitează încălzirea globală la 2°C, doar 63% dintre ghețari vor dispărea, mai transmite sursa citată.

Topirea ghețarilor amenință nivelul mării și alimentarea cu apă pentru irigații

Se preconizează că topirea ghețarilor va crește nivelul mării cu 25 de centimetri în acest secol. De asemenea, va submina topirea de vară de care multe regiuni se bazează pentru irigații.

Topirea gheții înseamnă, de asemenea, că inundațiile cauzate de o eliberare bruscă de apă dintr-un lac glaciar devin din ce în ce mai frecvente, precum cea care a ucis 55 de persoane în India în 2023.

România plantează perdele forestiere pentru a combate deșertificarea

Autor

Cristina Antal

-

19 decembrie 2025

Ministerul Mediului a transmis că a pornit demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru plantarea a 380 de hectare de perdele forestiere în sudul României.

Această zonă este aflată în plin proces de deşertificare, scrie Radio Eco Natura. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, afirmă că, potrivit Legii 289/2002, statul român are obligaţia de a planta 5.500 ha de perdele forestiere.

Garda Forestieră coordonează studiile pentru peste 1.180 hectare de perdele forestiere

”Realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice este coordonată de Garda Forestieră Bucureşti, din fondul de ameliorare a fondului funciar”, a transmis Diana Buzoianu, potrivit sursei citate.

În egală măsură, Ministrul Mediului a precizat că, până acum, în România 330 ha de perdele forestiere au fost deja plantate de Ministerul Mediului, Garda Forestieră şi Romsilva, 850 ha sunt în lucru (documentaţie).

Inițiativa verde va proteja drumurile, culturile și mediul înconjurător din sudul României

”Aceste fâşii de arbori, cu o lăţime de minimum 30 de metri, au rolul de a reduce vântul, preveni eroziunea solului, protejază culturile şi drumurile, creşte biodiversitatea În contextul schimbărilor climatice, plantarea în sudul României este esenţială. Iar aceste perdele forestiere reprezintă un pas important şi concret în această direcţie”, a mai punctat Diana Buzoianu.

Nivelul ridicat de stres îi face pe șoareci să consume cannabis

Autor

Cristina Antal

-

19 decembrie 2025

Un nou studiu realizat la Universitatea de Stat din Washington sugerează că, la fel ca oamenii, șoarecii stresați pot recurge la cannabis pentru a face față stresului cronic.

Cercetătorii au observat 48 de șoareci, atât masculi, cât și femele, și i-au profilat în funcție de comportamentul social, cogniție, nivelul de excitare, sensibilitatea la recompense și sex.

Apoi, șoarecilor li s-a permis accesul la vapori de cannabis timp de o oră pe zi, pe parcursul a trei săptămâni.

Șoarecii stresați consumă mai mult cannabis prin propriile alegeri

Fiecare dată când un șoarece băga nasul într-un mic port, declanșa un jet de vapori de cannabis de trei secunde într-o cameră etanșă. În acest fel, cercetătorii au putut măsura cât de des și cât de mult consumau șoarecii cannabis, prin numărul de ”nose-pokes”.

Analiza comparativă cu markerii biologici a arătat că cel mai bun predictor al consumului voluntar de cannabis era nivelul de corticosteron, echivalentul șoarecilor pentru hormonul uman al stresului, cortizolul.

Șoarecii cu niveluri mai ridicate ale acestui hormon au făcut mai multe ”nose-pokes”, arătând o motivație mai mare de a se expune la cannabis.

Flexibilitatea mentală influențează cât de mult consumă șoarecii cannabis

Studiul a mai evidențiat că flexibilitatea cognitivă – capacitatea de a se adapta ușor la reguli noi – influențează consumul de cannabis.

Șoarecii mai rigizi și mai dependenți de indicii vizuale în luarea deciziilor au apelat mai frecvent la vapori. Legătura a fost observată mai ales în cazul stresului cronic, nu al anxietății pe termen scurt.

Cercetătorii susțin că aceste rezultate pot ajuta la înțelegerea motivelor pentru care oamenii folosesc cannabis ca mecanism de coping.

Persoanele cu niveluri naturale mai ridicate de cortizol ar putea avea un risc mai mare de dependență. Prin urmare, ar trebui să fie atente la consumul de cannabis, spun oamenii de știință.

Sursă:

Paul, A. (2025, December 11). If offered, rats will use cannabis to deal with stress. Popular Science.

McLaughlin, R. J., et al. (2025). [Study on stress hormones and cannabis self-administration in rats]. Neuropsychopharmacology.

Județul Harghita devine Regiune Gastronomică Europeană

Autor

Cristina Antal

-

19 decembrie 2025

Județul Harghita va deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2027, anunță Radio Eco Natura.

Cinci chefi din județul Harghita, recunoscuți pentru eforturile lor de promovare a tradițiilor gastronomice locale, au fost laureații din acest an ai ”Premiului de Excelență în Gastronomie”, distincție care le-a fost înmânată în cadrul unui eveniment special organizat la Odorheiu Secuiesc, într-un context festiv care marchează apropierea momentului în care Harghita va fi recunoscută oficial în 2027 ca Regiune Gastronomică Europeană.

Conferința promovează patrimoniul gastronomic și pomicultura tradițională

Evenimentul de informare și promovare a patrimoniului cultural, intitulat ”Regiune gastronomică – pomicultură tradițională și cultura plantelor medicinale”, a fost organizat de Asociația Kanthaka și Visit Harghita, cu sprijinul Fondului Cultural Național Maghiar și al Ministerului Culturii și Inovației din Ungaria.

Conform sursei citate, conferința a reunit producători de fructe și plante medicinale tradiționale, specialiști în domeniul gastronomiei și reprezentanți ai administrației locale, oferind o platformă de dialog și promovare a tradițiilor locale.

În cadrul întâlnirii, participanții au subliniat importanța transmiterii cunoștințelor tradiționale legate de pomicultură, plante medicinale și gastronomie, precum și necesitatea transformării acestora într-o resursă economică sustenabilă.

Județul Harghita păstrează tradițiile culinare autentice

Județul Harghita se remarcă prin bucătăria sa tradițională secuiască și maghiară. Gulașul picant de vită sau porc este foarte apreciat.

Ciorbele acrișoare, precum ciorba de varză sau ciorba de fasole cu afumătură, sunt frecvente.

În zona montană, se gătesc des tocănițe cu ciuperci și brânză de vaci. Plăcintele sărate și dulci, umplute cu varză, brânză sau mere, sunt populare.

De asemenea, cârnații afumați și murăturile făcute în casă completează mesele tradiționale. Multe rețete păstrează aromele autentice de sezon și ingrediente locale.