Mediterana fierbe cu 4–6°C peste normal la final de mai. Ce înseamnă pentru Marea Neagră

Autor

2 iunie 2026

Un val de căldură marină s-a instalat în Marea Mediterană la sfârșitul lunii mai 2026, împingând temperatura apei cu aproximativ 4–6°C peste media obișnuită a perioadei. Cele mai mari anomalii se înregistrează în vestul bazinului, conform datelor de monitorizare prin satelit ale Copernicus Marine Service. Fenomenul nu e o curiozitate îndepărtată: ce se întâmplă în Mediterană ajunge, pe căi previzibile, și la Marea Neagră.

Cât de cald este, de fapt

Un val de căldură marină înseamnă o perioadă prelungită în care temperatura la suprafața mării depășește semnificativ normalul sezonier. La sfârșitul lui mai 2026, anomaliile din vestul Mediteranei se situează în intervalul 4–6°C peste medie, valori specifice mai degrabă verii decât primăverii. Pentru context, evenimente similare din verile recente au împins apa de la coasta Spaniei spre 30°C, un prag atins de regulă abia în iulie.

Cauza imediată e cunoscută din studiile climatice: dorsalele anticiclonice subtropicale persistente slăbesc vânturile dominante. Fără vânt, marea pierde mai puțină căldură către atmosferă, iar suprafața se încălzește accelerat. Mecanismul e bine documentat, dar frecvența și intensitatea tot mai mari ale acestor episoade sunt cele care îngrijorează.

De ce un val de căldură marină nu rămâne în Mediterana

Aici intervine legătura directă cu România. Mediterana și Marea Neagră comunică prin strâmtoarea Bosfor. Apa mai caldă alimentează sisteme meteorologice mai energice: o mare supraîncălzită cedează atmosferei mai multă umiditate și mai multă căldură, combustibil pentru furtuni intense.

Biologul marin Adrian Bâlbă observa, încă din 2024, că furtunile pornite din Mediterană capătă uneori nuanțe de uragan, trec Bosforul și ajung în Marea Neagră. Tot atunci, în noiembrie, litoralul românesc a fost lovit de una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate de mult timp, cu nave aruncate pe uscat. Un val de căldură marină în vestul Mediteranei la final de mai nu garantează o astfel de furtună, dar încarcă sistemul cu energia care o poate produce mai târziu în sezon.

Marea Neagră se încălzește în paralel

Marea Neagră nu e doar receptorul pasiv al furtunilor mediteraneene; se încălzește și ea pe cont propriu. Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța au măsurat, în episoade anterioare, ape cu circa 5°C peste media multianuală în dreptul litoralului românesc, valori descrise drept cele mai ridicate din ultimele patru decenii.

Efectele se văd deja în ecosistem. Specii de pești mediteraneene migrează spre nord, în apele tot mai calde ale Mării Negre, iar pescarii de pe litoralul românesc prind exemplare pe care înainte le vedeau doar în Turcia sau Grecia. În sud apar bancuri de meduze albastre. Pe termen scurt, unii pescari descriu efectul ca pozitiv. Pe termen lung, migrația speciilor și apariția organismelor invazive pot destabiliza biodiversitatea locală și pot favoriza algele toxice.

Cine câștigă și cine pierde

Pe termen scurt, câștigă turismul și o parte din pescuit: apă caldă mai devreme, sezon estival prelungit, capturi noi. Pe termen lung, riscul se mută de partea cealaltă. Un val de căldură marină recurent înseamnă furtuni mai violente pe litoral, eroziune accelerată a plajelor, presiune pe infrastructura costieră și pe speciile sensibile.

Pentru România, lecția e că litoralul de 245 de kilometri al Mării Negre nu funcționează izolat de restul bazinului mediteranean. Monitorizarea acestor anomalii nu mai e un subiect de laborator, ci o necesitate practică pentru cei care trăiesc din mare sau lângă ea. Ce fierbe acum în vestul Mediteranei e un avertisment pe care coasta românească l-a primit deja, sub formă de furtuni, în anii recenți.

118 milioane de euro pentru mediu: cum a atras Ministerul în 10 luni mai mult decât în patru ani

Autor

Stirea Verde

2 iunie 2026

Fonduri europene mediu - Foto Jakub Żerdzicki Unsplash;

Ministerul Mediului a atras fonduri europene pentru mediu în valoare de peste 118 milioane de euro în ultimele zece luni. Cifra, anunțată printr-un comunicat oficial pe 30 mai 2026, depășește tot ce s-a accesat în intervalul 2021 – iunie 2025, când au intrat 77 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, într-un singur mandat s-a atras cu peste 50% mai mult decât în patru ani anteriori la un loc. E o evoluție notabilă, iar dincolo de comunicat merită văzut din ce se compune suma și unde ajunge.

Din ce se compun cele 118 milioane de euro

Cea mai mare felie vine dintr-un singur program: RO-Tranziție Verde, cu o valoare de peste 98 de milioane de euro, finanțat din fondurile Spațiului Economic European (SEE). Programul susține investiții pentru protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă a comunităților. Practic, el reprezintă singur peste 80% din total.

Restul sumei se împarte pe câteva direcții. Digitalizarea procedurilor de reglementare de mediu primește peste 15,6 milioane de euro din POCIDIF, pentru reducerea birocrației și creșterea predictibilității pentru beneficiari. Monitorizarea biodiversității atrage 9,5 milioane de euro din PDD, bani destinați raportării către Comisia Europeană în baza Directivei Habitate. Combaterea speciilor invazive primește 8,2 milioane de euro, tot din PDD. Iar elaborarea Planului Național de Restaurare pentru Natură este finanțată cu peste 3 milioane de euro din POAT.

Unde ar urma să ajungă banii

Potrivit ministerului, aproape jumătate din fondurile programului RO-Tranziție Verde vor merge către orașe care au făcut deja pași în reducerea amprentei de carbon. Elena Tudose, secretar de stat în minister, a descris această componentă drept „prima și singura, în prezent, oportunitate reală de finanțare” pentru orașele care vor să demonstreze că neutralitatea climatică nu e un concept abstract.

Logica e clară: bani pentru cei care arată rezultate, nu pentru promisiuni. Pe hârtie, abordarea premiază performanța. Întrebarea pe care comunicatul nu o atinge este câte orașe din România îndeplinesc deja acest criteriu și sunt pregătite să depună proiecte inovatoare. Dacă numărul lor e mic, atunci jumătate dintr-un program de 98 de milioane riscă să rămână accesibilă doar unei mâini de administrații locale mai avansate, lărgind, nu reducând, distanța dintre orașele performante și restul.

Diferența dintre fonduri europene atrase și fonduri cheltuite

Aici stă nuanța esențială. „A atras” și „a accesat” nu înseamnă automat „a cheltuit în teren”. Fondurile europene pentru mediu parcurg un drum lung: semnarea finanțării, lansarea apelurilor de proiecte, depunerea și evaluarea cererilor, contractarea, implementarea și abia la final plata efectivă. Între anunțul unei sume contractate și o stație de epurare funcțională sau un oraș mai puțin poluat pot trece ani.

Comunicatul ministerului vorbește despre sume atrase și programe deblocate. Sunt etape reale și necesare, dar timpurii. Bilanțul care contează cu adevărat pentru cetățean nu este cât s-a contractat, ci câte proiecte s-au finalizat și ce s-a schimbat concret. Acel bilanț nu poate fi făcut acum, fiindcă majoritatea acestor programe abia pornesc.

De ce contează ritmul

Comparația cu trecutul rămâne totuși relevantă. Dacă în patru ani s-au accesat 77 de milioane de euro, ritmul anterior era de aproximativ 19 milioane pe an. Noul ritm, de 118 milioane în zece luni, înseamnă peste 140 de milioane anualizat – de circa șapte ori mai rapid. Chiar dacă o parte din proiecte erau pregătite anterior și au fost doar finalizate acum, accelerarea e dificil de contestat.

Riscul, în schimb, e cunoscut din istoria absorbției de fonduri europene în România: banii contractați rapid, dar cheltuiți prost sau cu întârziere, se pot transforma în corecții financiare sau proiecte abandonate. Viteza de atragere e un câștig doar dacă e urmată de o capacitate reală de implementare.

Ce înseamnă pentru România

Pentru contribuabil, miza e dublă. Pe de o parte, fiecare euro european atras pentru mediu este un euro care nu mai apasă bugetul național pentru aceleași obiective – aer mai curat, ecosisteme refăcute, administrație mai puțin birocratică. Pe de altă parte, fondurile europene neabsorbite sau prost gestionate reprezintă o oportunitate ratată, plătită indirect tot de cetățean prin servicii de mediu care întârzie.

Anunțul din 30 mai marchează un punct de pornire bun, nu o linie de sosire. Cifra de 118 milioane de euro este verificabilă și semnificativă. Următoarea cifră, cea care va arăta câți dintre acești bani au devenit proiecte terminate, va spune dacă accelerarea a fost reală sau doar contabilă.

Construcții ilegale pe litoral: statul demolează 90 și lasă 4.000 pe mâna instanțelor

Autor

Sorin PREDA

2 iunie 2026

Construcții ilegale litoral - Foto Știrea Verde

Sunt peste 4.000 de construcții ilegale pe litoral, multe dintre ele blocuri cu mai multe etaje, ridicate pe terenuri care, potrivit legii, ar fi trebuit să aparțină statului român. Cifra vine dintr-un raport oficial al unei comisii interministeriale, aprobat și făcut public la începutul anului 2026. Tot din comunicările Ministerului Mediului aflăm și a doua cifră, cea incomodă: numărul demolărilor efective se măsoară în zeci, nu în mii. În martie 2026, ministra Diana Buzoianu anunța 90 de construcții dărâmate. Diferența dintre cele două numere spune mai mult despre statul român decât oricare comunicat de presă.

Ce arată raportul despre construcțiile ilegale de pe litoral

Documentul interministerial pune cifra pe hârtie: peste 4.000 de structuri pe terenuri din zona costieră care ar fi trebuit să rămână în domeniul public. Mecanismul descris în raport este repetitiv. În anii 2000, unele primării au transferat terenuri din apropierea plajelor din domeniul public în cel privat. Odată mutate în privat, terenurile au putut fi vândute mai ușor către persoane fizice și firme.

Cazul devenit simbol al acestei practici este cel al fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, condamnat penal pentru o astfel de operațiune. Detaliul relevant nu e condamnarea, ci ce a urmat după ea: statul nu a recuperat terenul pierdut. Pedeapsa a căzut pe om, nu pe tipar. Terenul a rămas unde ajunsese.

Buzoianu a recunoscut public că raportul „era blocat la sertar” și că „interesele sunt mari”. Formularea e onestă, dar ridică o întrebare pe care comunicatul nu o atinge: dacă raportul exista și era ținut ascuns, cine avea interesul să nu fie publicat și ce s-a întâmplat cu acei oameni? Publicarea unui document e un gest de transparență. Nu e o sancțiune.

Câte construcții ilegale pe litoral au fost demolate, de fapt

Aici se vede distanța dintre anunț și teren. Primele intervenții au avut loc la Năvodari, prezentat de minister drept „caz simbol”. Acolo, peste 80% dintre contractele de închiriere a plajelor nu respectau condițiile, iar Apele Române a decis să nu le mai prelungească. Au urmat demolări. În martie 2026, ministra raporta că „în Năvodari mai există doar o construcție ilegală” – un local al cărui operator a refuzat să demoleze și a mutat cazul în instanță.

La nivel național, bilanțul comunicat de minister în martie 2026 era de 90 de construcții dărâmate, în mare parte beach-baruri și restaurante ridicate direct pe nisip. Buzoianu a explicat de ce tocmai acestea au căzut primele: „Acolo lucrurile sunt un pic mai ușor de realizat.” Sunt structuri ușoare, fără acte solide, fără locatari, fără proprietari care să se apere ani de zile în instanță. Sunt, altfel spus, ținta cu cea mai mică rezistență.

Raportăm deci două numere oficiale, ambele ale ministerului: 4.000+ identificate, sub 100 demolate. Procentul demolat efectiv este de ordinul a 2%. Restul de 98% rămâne în picioare.

De ce blocurile nu vor fi dărâmate

Diferența nu e întâmplătoare. Beach-barul de pe nisip se demolează într-o zi. Blocul cu zece etaje, cu apartamente vândute unor proprietari de bună-credință, cu acte de proprietate, cu ipoteci la bancă, nu. Buzoianu a spus-o direct: fiecare situație „va trebui să fie analizată în instanță”, iar procesele vor dura „cel mai probabil, ani de zile”.

Aici intervine poziția incomodă pe care comunicarea oficială o ocolește. „E treaba instanțelor” este formula prin care ministrul transferă responsabilitatea finală către sistemul judiciar. Juridic, e corect: ministerul nu poate demola un bloc cu sentință de proprietate doar pe baza unui raport administrativ. Dar consecința practică e că structurile mari, cele care ocupă cu adevărat domeniul public valoros, sunt exact cele protejate de propria lor anvergură. Cu cât construcția e mai mare și mai scumpă, cu atât e mai greu de atins.

Se conturează astfel un paradox al aplicării legii pe litoral. Statul lovește unde poate, nu unde trebuie. Demolează ce e ușor de demolat și pasează în instanță ce e greu. Rezultatul vizibil – 90 de structuri dărâmate, fotografii „ca după ciclon” cu terase făcute scrum – creează impresia unei campanii ferme. Fondul problemei, cele 4.000 de construcții pe teren de stat, rămâne neatins.

Ce a mai găsit Garda de Mediu sub plajă

Problema nu e doar una de proprietate. Controalele din 2026 au scos la iveală și un strat de risc concret pentru mediu și sănătate publică. În martie 2026, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, inspectorii au descoperit un rezervor de gaz îngropat ilegal, cu o capacitate de 2.600 de litri. Alături, fose septice și țevi care deversau ape uzate direct în mare.

„Românii merită mai mult decât să facă plajă cu fose îngropate ilegal sub ei”, a declarat Buzoianu. Afirmația e greu de contestat. Ea arată însă și cât de adânc merge problema: nu vorbim despre câteva umbrele puse strâmb, ci despre infrastructură ascunsă, instalată în ani de zile, sub ochii unor instituții care fie nu au văzut, fie nu au vrut să vadă. Un rezervor de gaz de 2.600 de litri nu apare peste noapte și nu se îngroapă fără ca cineva, undeva, să fi semnat sau să fi închis ochii.

Cine pierde și cine câștigă

Cetățeanul pierde de două ori. O dată, pentru că zone întregi de coastă, care prin lege sunt bun public, au ajuns închise, betonate sau exploatate privat. A doua oară, pentru că recuperarea lor – acolo unde se va întâmpla – va trece prin procese lungi, plătite din bani publici, cu rezultat incert.

Câștigă, deocamdată, cei care au construit și au vândut. Tiparul descris în raport – transfer din public în privat, apoi vânzare – și-a produs deja efectele. Banii au fost încasați acum mulți ani. Eventualele anulări în instanță vor lovi adesea cumpărători de bună-credință, nu pe cei care au inițiat schema.

Comparativ, demolarea construcțiilor ilegale de pe litoral seamănă cu situația gropilor de gunoi neconforme din interiorul țării: se anunță controale, se aplică amenzi vizibile, se publică rapoarte – iar problema de fond, depozitul în sine sau blocul în sine, rămâne pe loc. Anunțul ține locul rezolvării.

Ministerul promite că va continua controalele „până când totul este în regulă”. Pentru beach-baruri, termenul a venit repede. Pentru cele câteva mii de construcții grele de pe domeniul public, „în regulă” înseamnă, deocamdată, un dosar deschis și o sentință amânată. Iar litoralul rămâne, în mare parte, exact așa cum era.

Știai că… creierul tău „gândește” de cinci milioane de ori mai încet decât merge internetul?

Autor

Stirea Verde

2 iunie 2026

Pare imposibil, dar este una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri recente din neuroștiințe. Un studiu publicat în revista Neuron, în decembrie 2024, realizat de cercetătorii Jieyu Zheng și Markus Meister de la California Institute of Technology (Caltech), a măsurat pentru prima dată viteza gândirii umane conștiente. Rezultatul: aproximativ 10 biți pe secundă.

Pentru comparație, o conexiune Wi-Fi obișnuită procesează în jur de 50 de milioane de biți pe secundă. Cu alte cuvinte, „rețeaua” din capul tău rulează de circa cinci milioane de ori mai lent decât routerul din sufragerie.

Și aici apare paradoxul real. Creierul uman are peste 85 de miliarde de neuroni, dintre care aproape o treime sunt dedicați gândirii de nivel înalt. Fiecare neuron, luat individual, poate transmite mult mai mult de 10 biți pe secundă. În plus, simțurile noastre adună informație din mediu cu o viteză amețitoare — în jur de un miliard de biți pe secundă, de o sută de milioane de ori mai repede decât viteza gândirii.

Practic, în fiecare clipă extragem doar 10 biți din miliardul pe care îl captează simțurile și folosim exact acei 10 biți ca să percepem lumea și să luăm decizii. Restul se pierde.

Mai ciudat: gândirea umană este secvențială. Procesăm un singur gând pe rând, nu mai multe în paralel, așa cum fac sistemele senzoriale. Un jucător de șah care își imaginează mutările viitoare le explorează una câte una, niciodată simultan. Cercetătorii cred că această „limită de viteză” ține de felul în care a evoluat creierul nostru: strămoșii noștri au ales o nișă în care lumea se schimba suficient de lent încât 10 biți pe secundă să fie de ajuns pentru supraviețuire.

O consecință amuzantă calculată de autori: toată informația pe care o persoană o învață într-o viață ar încăpea lejer pe un stick de memorie mic.

Parcul Sebastian, tot mai verde, devine „Orașul Copiilor” la inițiativa primarului Vlad Popescu Piedone

Autor

Stirea Verde

1 iunie 2026

Un parc revitalizat, tot mai verde și mai prezent în viața comunității

Parcul Sebastian a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai vizibile exemple de revitalizare urbană din Sectorul 5. Spațiile verzi bine întreținute, arborii maturi, zonele de relaxare și aleile reamenajate oferă astăzi un cadru natural echilibrat, potrivit atât pentru recreere, cât și pentru evenimente dedicate comunității.

În acest context, organizarea unui eveniment de amploare dedicat copiilor vine ca o continuare firească a modului în care acest parc a fost readus în atenția locuitorilor.

Inițiativa primarului: „Orașul Copiilor” în mijlocul naturii

Evenimentul „Orașul Copiilor – Festivalul Bucuriei” a fost organizat la inițiativa primarului Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, care a subliniat importanța utilizării spațiilor verzi pentru activități dedicate familiei și comunității.

Sub coordonarea administrației locale, Parcul Sebastian a devenit, pentru o zi, un spațiu al copilăriei, în care natura și activitățile recreative s-au îmbinat armonios.

Activități pentru copii, într-un cadru natural sigur

Copiii au avut acces la o gamă variată de activități, gândite pentru a încuraja creativitatea și interacțiunea:

ateliere artistice și creative
jocuri interactive și experimente educative
face painting și animație
momente de dans, teatru și magie

Atmosfera a fost completată de elemente specifice unui eveniment dedicat celor mici – popcorn, vată de zahăr, animatori și activități recreative desfășurate pe tot parcursul zilei.

Spațiile verzi, esențiale pentru viața urbană

Prin organizarea acestui eveniment, administrația locală transmite un mesaj clar privind rolul spațiilor verzi în viața orașului: acestea nu sunt doar zone de trecere, ci adevărate centre de comunitate.

Parcul Sebastian devine astfel un exemplu de integrare a naturii în viața urbană, oferind un mediu sănătos și accesibil pentru familii, copii și locuitorii Sectorului 5.

Vlad Popescu Piedone: „Copiii trebuie să fie în centrul atenției”

Primarul Sectorului 5 a transmis, cu această ocazie, că astfel de inițiative vor continua, subliniind că investițiile în spațiile verzi și în activități dedicate copiilor reprezintă o prioritate.

„Copiii merită să fie în centrul atenției nu doar de 1 Iunie, ci în fiecare zi”, a transmis Vlad Popescu Piedone.

Edilul a felicitat, de asemenea, echipele DGASPC Sector 5 și Complexul Multifuncțional „Sfântul Andrei” pentru implicarea în organizarea evenimentului.

Autostrada Transilvania A3: Construcții Erbașu arată forța unui șantier românesc pe Suplacu de Barcău–Chiribiș

Autor

Stirea Verde

31 mai 2026

Autostrada Transilvania A3, un proiect esențial pentru legătura dintre regiuni

Autostrada Transilvania A3 rămâne unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Dincolo de hărți, indicatori tehnici și termene administrative, această autostradă are o miză directă pentru mobilitatea economică, siguranța rutieră și legătura dintre comunități. Fiecare tronson care avansează schimbă, treptat, felul în care se circulă între orașe, zone industriale, centre logistice și localități care au depins prea mult timp de drumuri naționale suprasolicitate.

Pe secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș, Construcții Erbașu se află într-un punct important al execuției. Tronsonul are 26,35 kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic apropiat de 80%. Aceste cifre nu descriu doar progresul unui șantier. Ele indică apropierea unui moment în care o zonă a infrastructurii rutiere românești poate trece de la promisiune la utilizare concretă.

Pentru România, Autostrada Transilvania A3 nu este doar o investiție de transport. Este o infrastructură de conectivitate regională. Ea reduce distanțe, scurtează timpi de deplasare, crește predictibilitatea transportului de mărfuri și oferă șoferilor o alternativă mai sigură față de rutele clasice. În această logică, fiecare kilometru construit corect devine parte dintr-un sistem mai eficient.

Construcții Erbașu, mobilizare consistentă pe un tronson dificil

Pe șantierul Suplacu de Barcău–Chiribiș, dimensiunea mobilizării arată capacitatea unei companii românești de a susține un proiect rutier de amploare. Construcții Erbașu lucrează cu 610 muncitori și 268 de utilaje, într-un ritm care confirmă o organizare solidă a șantierului. În infrastructura mare, asemenea cifre au greutate. Ele arată nu doar prezență fizică, ci și capacitate de coordonare, logistică și execuție continuă.

Autostrada nu se construiește prin intervenții izolate. Un șantier de această dimensiune presupune lucrări de terasamente, structuri, asfaltare, drenaj, pasaje, poduri, relocări, organizare de fluxuri tehnice și adaptare permanentă la teren. Fiecare etapă depinde de celelalte. Fiecare întârziere într-un punct poate afecta ritmul general. De aceea, mobilizarea Construcții Erbașu pe A3 este relevantă nu doar numeric, ci operațional.

Faptul că primele două straturi de asfalt au fost așternute pe mai bine de 16 kilometri din traseul curent al Autostrăzii Transilvania A3 confirmă că lucrarea a intrat într-o etapă vizibilă și concretă. Pentru public, asfaltarea este momentul în care șantierul începe să capete forma drumului. Pentru constructor, este rezultatul multor etape anterioare, mai puțin spectaculoase, dar esențiale: pregătirea terenului, consolidarea infrastructurii, lucrările la structuri și verificarea soluțiilor tehnice.

Suplacu de Barcău–Chiribiș, de la punct vulnerabil la reper de execuție

Secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș are o importanță aparte în istoria Autostrăzii Transilvania A3. Nu este un tronson oarecare, ci unul care poate contribui decisiv la coerența rețelei rutiere din această parte a țării. Timp de ani de zile, marile proiecte de autostrăzi au fost privite de public prin prisma întârzierilor, blocajelor și promisiunilor greu de verificat. În acest context, un șantier care ajunge aproape de 80% stadiu fizic oferă un semnal diferit.

Construcții Erbașu transformă această secțiune într-un exemplu de continuitate a execuției. Ritmul de lucru, mobilizarea umană și tehnică, precum și avansul asfaltării arată că infrastructura rutieră poate progresa atunci când proiectul este susținut de capacitate reală pe teren. În construcții, diferența dintre intenție și rezultat se vede în șantier, nu în documente. Iar pe A3, această diferență începe să fie vizibilă.

Valoarea contractului, de 884 milioane lei fără TVA, arată amploarea responsabilității asumate. Suma indică un proiect major, dar responsabilitatea reală nu se reduce la valoarea financiară. Ea se vede în modul în care lucrarea este dusă înainte, în capacitatea de a coordona resursele și în calitatea infrastructurii care va rămâne în exploatare după închiderea șantierului.

Infrastructura rutieră și impactul asupra mediului construit

Pentru Stirea Verde, Autostrada Transilvania A3 este relevantă și din perspectiva mediului construit. O autostradă nu este doar o bandă de asfalt. Este o infrastructură care influențează consumul de timp, siguranța deplasărilor, organizarea transportului, presiunea pe drumurile secundare și eficiența economică a unei regiuni.

Drumurile naționale aglomerate, traversările prin localități și rutele lente produc costuri ascunse: consum mai mare de combustibil, timpi pierduți, emisii crescute în zone locuite, risc rutier mai mare și uzură accelerată a infrastructurii existente. O autostradă construită corect nu elimină toate aceste probleme, dar poate reduce o parte importantă din presiunea exercitată asupra comunităților traversate de traficul greu.

Autostrada Transilvania A3 poate contribui la separarea traficului de tranzit de viața cotidiană a localităților. Această schimbare are efecte directe asupra calității mediului construit. Mai puține camioane prin centrele localităților înseamnă mai puțină presiune fonică, mai puține conflicte între trafic greu și pietoni, mai multă siguranță rutieră și o circulație locală mai previzibilă.

În acest sens, munca unui constructor precum Construcții Erbașu nu se limitează la execuția unei infrastructuri de transport. Ea contribuie la reorganizarea unei relații mai ample dintre drumuri, comunități și dezvoltare regională. O autostradă bine executată poate deveni un instrument de echilibrare teritorială, nu doar o rută mai rapidă între două puncte.

O companie românească într-un proiect de infrastructură mare

Prezența Construcții Erbașu pe Autostrada Transilvania A3 are și o dimensiune reputațională pentru industria românească de construcții. Într-un domeniu în care proiectele mari au fost adesea asociate cu dependența de antreprenori externi, mobilizarea unei companii românești pe un tronson de peste 26 de kilometri este relevantă. Arată că expertiza locală poate susține lucrări complexe atunci când există organizare, capital tehnic și capacitate managerială.

Această dimensiune nu trebuie tratată festivist. Ea trebuie privită factual. Infrastructura mare are nevoie de constructori capabili să livreze, să rămână în șantier, să gestioneze riscuri tehnice și să mențină ritmul într-un calendar dificil. Construcții Erbașu își consolidează poziția exact prin această formă de prezență: lucrări concrete, cifre verificabile și progres vizibil.

Comparația cu șantierele care au rămas ani de zile în stadii incipiente este clară. Pe Suplacu de Barcău–Chiribiș, discuția nu mai este despre intenție, ci despre execuție avansată. Mobilizarea de 610 muncitori și 268 de utilaje, stadiul fizic apropiat de 80% și asfaltarea pe mai bine de 16 kilometri sunt indicatori ai unei lucrări care a depășit faza simbolică. Aici, autostrada capătă formă.

Autostrada ca investiție în siguranță, economie și continuitate

România are nevoie de autostrăzi nu pentru statistici, ci pentru funcționare. Fără conexiuni rapide și sigure, regiunile rămân dependente de drumuri lente, iar economia locală pierde competitivitate. Transportul devine mai scump, timpii de livrare devin mai imprevizibili, iar comunitățile aflate pe traseele aglomerate suportă costuri cotidiene care nu apar întotdeauna în bilanțurile oficiale.

Autostrada Transilvania A3, prin tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, oferă imaginea unei infrastructuri care se apropie de rolul său real: acela de a lega, de a fluidiza și de a reduce presiuni. În acest proces, Construcții Erbașu are un merit concret. Compania nu produce doar un obiectiv rutier, ci contribuie la refacerea unei promisiuni publice care așteaptă de prea mult timp confirmare în teren.

Riscul sistemic apare atunci când infrastructura rutieră rămâne fragmentată. O autostradă întreruptă, un tronson întârziat sau o conexiune lipsă pot slăbi efectul întregii rețele. Tocmai de aceea, fiecare secțiune avansată are valoare strategică. Nu contează doar lungimea în kilometri, ci continuitatea pe care o poate aduce.

Pe Autostrada Transilvania A3, Construcții Erbașu oferă în acest moment o demonstrație de capacitate românească în infrastructura mare. Șantierul de la Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar o lucrare în derulare, ci un reper al modului în care proiectele publice pot avansa atunci când sunt susținute de mobilizare reală, disciplină tehnică și responsabilitate față de rezultatul final. Iar într-o țară care are nevoie de drumuri sigure, rapide și bine executate, asemenea repere contează.

Pesticide interzise în UE — încă permise în SUA și Mercosur. Diferențele de reglementare

Autor

Stirea Verde

29 mai 2026

Pesticidele interzise în UE rămân permise în alte regiuni. Diferențele de reglementare sunt majore. În Uniunea Europeană controlul asupra agrochimicalelor și pesticidelor este tot mai strict. Comisia Europeană revizuiește nivelurile maxime admise de reziduuri. Sunt vizate dimoxistrobinul etefonul și propamocarbul. Aceste substanțe se găsesc în alimente și furaje. România a interzis în 2025 utilizarea insecticidelor neonicotinoide la culturile agricole. Țara a eliminat și posibilitatea acordării derogărilor prin decizie judecătorească. Restricțiile sunt înăsprite din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu. Dimoxistrobinul nu mai este aprobat în UE. Utilizarea ethephonului este limitată la măr și afin. Nivelurile admise de propamocarb sunt reduse la culturile pentru salată.

SUA reduce doza de dicamba — nu interzice ca în UE

În Statele Unite Agenția pentru Protecția Mediului EPA introduce noi restricții. Doza permisă de dicamba la soia și bumbac este redusă la jumătate. Aceasta nu este însă interzisă complet. Organizațiile societății civile din SUA se opun extinderii utilizării noilor produse chimice. Pesticidele organofosforice sunt supuse unei evaluări complexe a riscurilor în Canada. Evaluarea include și metaboliții din produsele alimentare. China a lansat o campanie națională împotriva producerii ilegale a pesticidelor interzise. Sunt prevăzute măsuri stricte de supraveghere a tratamentelor la culturi. La fel testarea reziduurilor.

Neonicotinoide — interzise în UE din 2018 încă permise în Mercosur

Neonicotinoidele sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie 2023 că derogările sunt nelegale. Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide. Substanțele în cauză sunt clothianidin imidacloprid și thiamethoxam. Acestea combat anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Problema majoră este că rămân în plantă. Afectează și alte insecte benefice — albinele și polenizatorii. Acestea se hrănesc cu polenul nectarul și gutația contaminate. România a încercat să propună excluderea tratamentului semințelor cu neonicotinoide din regulamentul UE. Țara a solicitat luarea în considerare a impactului socio-economic asupra producției agricole.

Glifosatul — reînnoit în UE până în 2033 după dezbateri intense

Soarta glifosatului a stârnit controverse majore. Acesta este suspectat că este cancerigen și perturbator endocrin. În UE evaluările privind carcinogenicitatea sunt divergente. OMS Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară EFSA și ECHA au concluzii diferite. Comisia a reînnoit aprobarea glifosatului. La 19 septembrie 2023 Comisia a introdus o propunere de regulament. Prelungește aprobarea glifosatului cu încă zece ani. În SUA glifosatul rămâne autorizat fără restricții comparabile. În cadrul Pactului verde european Comisia va lua măsuri. Obiectivul — reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului prezentat de acestea până în 2030. Aceasta face parte din obiectivul ambițios al UE de reducere la zero a poluării.

Acordul UE-Mercosur — jumătate din pesticide interzise în UE permise în America Latină

Acordul UE-Mercosur stârnește îngrijorări majore. Aproape jumătate dintre pesticidele aprobate pentru culturile majore din America Latină sunt interzise în UE. Motivele — riscurile pentru sănătate și mediu. În America Latină utilizarea pesticidelor agricole a crescut cu aproximativ 500% din 1990. Comparativ creșterea în Europa a fost de doar 3%. Multe substanțe active sunt evaluate de OMS ca substanțe chimice puternice. Acestea prezintă niveluri ridicate de pericole acute sau cronice pentru sănătate și mediu. Sunt reglementate prin tratate internaționale. Cu toate acestea nu sunt interzise în țările din America Latină. Mai îngrijorător — multe sunt aprobate explicit. În Mercosur carnea este injectată cu hormoni. Se folosesc pesticide periculoase a afirmat Florin Barbu ministrul Agriculturii.

UE vrea să restricționeze importurile cu pesticide interzise

Comisia Europeană pregătește noi reglementări. Documentul intitulat Viziunea pentru Agricultură și Alimentație urmărește un obiectiv clar. Alinierea standardelor de producție ale produselor importate la cele impuse fermierilor europeni. Oficialii UE doresc să se asigure de ceva esențial. Pesticidele periculoase deja interzise pe teritoriul Uniunii să nu revină în Europa prin importurile de alimente. Standardele privind bunăstarea animalelor vor fi mai stricte în viitoarele acorduri comerciale. Președintele Donald Trump a reacționat dur. Administrația sa va proteja fermierii americani. Ar putea introduce taxe suplimentare pentru produsele europene. Disputa vine într-un moment tensionat. SUA a impus tarife la oțel aluminiu și alte bunuri europene.

Polenizare nomadă în SUA — pierderea biodiversității din cauza pesticidelor

Raportul științific Planeta Vie publicat de WWF dezvăluie date alarmante. Populațiile de specii au scăzut cu 69% în medie din 1970. Producția agricolă cauzează 70% din pierderea biodiversității pe uscat. SUA practică polenizarea nomadă. Insectele sunt aduse pentru a poleniza culturile agricole. Fără acestea producția alimentelor este afectată. Constantin Dobrescu vicepreședinte ROMAPIS a subliniat importanța sănătății albinelor. Reducerea treptată a folosirii pesticidelor sintetice până la eliminarea lor totală are relevanță majoră. Hotărârea CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicția folosirii neonicotinoidelor reprezintă un pas important.

Colectare gratuită a deșeurilor voluminoase în Sectorul 5: locuitorii sunt invitați să se programeze pentru ridicarea obiectelor de mari dimensiuni

Autor

Stirea Verde

29 mai 2026

Deșeurile voluminoase nu trebuie abandonate lângă containere

Mobilierul vechi, saltelele uzate sau obiectele sanitare scoase din uz reprezintă o categorie specială de deșeuri care nu poate fi gestionată prin sistemul obișnuit de colectare a gunoiului menajer.

Din acest motiv, Salubrizare S5 organizează periodic campanii dedicate colectării gratuite a deșeurilor voluminoase, oferind locuitorilor o soluție legală și accesibilă pentru eliminarea acestora.

Următoarea acțiune este programată pentru 30 mai 2026, iar serviciul este disponibil pentru toți locuitorii Sectorului 5 care efectuează o programare prealabilă.

Ce sunt deșeurile voluminoase

Conform definițiilor utilizate de autoritățile de mediu și operatorii de salubrizare, deșeurile voluminoase sunt obiecte de mari dimensiuni care nu pot fi introduse în containerele obișnuite pentru colectarea deșeurilor municipale.

Din această categorie fac parte:

canapele și fotolii
dulapuri și biblioteci
mese și scaune
saltele
covoare
lavoare și vase de toaletă
uși și ferestre
alte obiecte similare de dimensiuni mari

Aceste deșeuri necesită transport și tratare separată, motiv pentru care abandonarea lor lângă platformele de colectare este interzisă.

Cum se face programarea

Pentru ridicarea gratuită a deșeurilor voluminoase, cetățenii trebuie să contacteze dispeceratul operatorului de salubrizare la numărul:

031.9450

După efectuarea apelului, se stabilește programarea pentru ridicarea deșeurilor în ziua campaniei.

Pentru o organizare eficientă, Salubrizare S5 recomandă efectuarea programării cu câteva zile înainte de data colectării.

De ce este importantă colectarea corectă a deșeurilor voluminoase

Abandonarea mobilierului sau a altor obiecte voluminoase pe domeniul public generează probleme multiple:

ocuparea spațiului destinat colectării deșeurilor menajere
blocarea accesului la containere
degradarea aspectului urban
costuri suplimentare pentru intervențiile de salubrizare

Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), reutilizarea, reciclarea și gestionarea controlată a deșeurilor voluminoase contribuie la reducerea cantităților de materiale care ajung la depozitele de deșeuri și sprijină economia circulară (raport „Circular Economy and Waste Prevention”, actualizat în 2024).

Un serviciu care contribuie la un Sector 5 mai curat

Campaniile lunare de colectare a deșeurilor voluminoase au devenit un instrument important pentru menținerea curățeniei în comunitate. Prin utilizarea acestui serviciu, locuitorii contribuie direct la reducerea depozitărilor necontrolate și la protejarea spațiului public.

Salubrizare S5 reamintește că această acțiune este organizată în ultima sâmbătă a fiecărei luni, oferind astfel o soluție constantă pentru eliminarea legală și gratuită a obiectelor de mari dimensiuni.

Într-un oraș în care spațiul public este utilizat zilnic de sute de mii de oameni, responsabilitatea individuală rămâne una dintre cele mai importante componente ale unui mediu urban curat și civilizat.

Câinii înțeleg 165 de cuvinte — un Border Collie numit Chaser a învățat 1.022

Autor

Stirea Verde

29 mai 2026

Border collie — Câinii înțeleg 165 cuvinte: Chaser a învățat 1.022 - Foto Will Gardiner Unsplash;

Câinii înțeleg până la 165 de cuvinte în medie. Sunt la fel de inteligenți precum copiii în vârstă de doi ani. Studiul a fost efectuat de psihologii canini și citat de The Telegraph. Cercetătorii de la Universitatea British Columbia din Vancouver au demonstrat ceva important. Un câine obișnuit este mult mai inteligent decât se credea până acum. Studiile au folosit teste psihologice. Acestea sunt folosite și în cazul copiilor. Profesorul Stanley Coren este expert principal în inteligența canină. Acesta a condus studiul. Câinii sunt în medie la fel de inteligenți lingvistic ca un copil de doi ani. Asta înseamnă că pot înțelege aproximativ 165 de cuvinte semne și comenzi.

Câinii pot număra până la cinci și fac calcule simple

Cercetătorii au descoperit capacități uimitoare. Câinii sunt capabili să înțeleagă până la 250 de cuvinte și gesturi. Pot număra până la cinci. Realizează și calcule matematice simple. Stanley Coren este profesor emerit la Universitatea British Columbia. Acesta a descoperit că un câine obișnuit are capacități cognitive similare cu ale unui copil de doi ani și jumătate. Un câine mediu poate înțelege aproximativ 165 de cuvinte. Poate număra până la trei. În cazuri excepționale câinii pot învăța peste 1.000 de cuvinte.

Studiu canadian — câinii răspund la 89 cuvinte în medie

Un alt studiu canadian a abordat tema. Echipa de cercetare a intervievat 165 de proprietari de câini. Erau de diferite rase și vârste. Proprietarii au fost recrutați online. Sondajele au fost anonime. Singura cerință a fost ca stăpânii să folosească limba engleză. Astfel rezultatele puteau fi comparate. Participanții au raportat numărul de cuvinte la care câinii lor răspund. Răspunsurile au fost definite ca entuziasm atingerea unui obiect ridicatul privirii alergatul mișcarea cozii sau executarea acțiunii cerute. S-a constatat că animalele răspund la un număr de cuvinte cuprins între 15 și 215. Media a fost de 89 cuvinte.

Chaser — Border Collie cu record mondial de 1.022 cuvinte

Cel mai inteligent câine documentat științific a fost Chaser. O femelă din rasa Border Collie. A trăit între 1997 și 2019. Putea identifica după nume 1.022 de jucării. Vocabularul său se situa la nivelul cunoștințelor unui copil de trei ani. Chaser a intrat în Cartea Recordurilor Guinness. A fost câinele cu cel mai mare vocabular documentat la un animal non-uman. Câinele recunoștea cuvinte comune precum casă copac sau minge. Avea abilitatea de a înțelege propoziții de complexitate medie. Învăța noi comportamente prin imitație. Profesorul John Pilley a dorit să exploreze granițele învățării limbajului la câini. După ce a luat puiul de Border Collie a început un proces sistematic. Timp de trei ani Pilley și colegul său Alliston Reid au petrecut până la cinci ore pe zi cu Chaser. Au îmbogățit experiențele sociale și de învățare ale câinelui.

Border Collie — cea mai inteligentă rasă conform Coren

Stanley Coren a clasat Border Collie pe primul loc în topul inteligenței canine. Aceștia învață o comandă nouă în mai puțin de cinci repetări. Ascultă comanda în cel puțin 95% din cazuri. În cartea sa Inteligența câinilor Coren a publicat rezultatele unui studiu îndelungat. Aceasta privește inteligența funcțională a câinilor. Topul celor mai inteligente rase include — Border Collie Poodle Ciobănesc German Golden Retriever Doberman Pinscher Shetland Sheepdog Labrador Retriever Papillon Rottweiler Ciobănesc Australian. Există însă și excepții în cadrul fiecărei rase. Multe lucruri depind de dresaj. La anumite rase inteligența funcțională este scăzută. În schimb cea adaptivă sau instinctivă este foarte ridicată. Ogarul afgan este un câine mai degrabă independent. Este încăpățânat și deloc dispus să execute ordine. Astfel s-ar putea interpreta eronat că are inteligență funcțională redusă.

Tipuri de inteligență canină — adaptivă funcțională și instinctivă

Stanley Coren a identificat mai multe tipuri de inteligență la câini. Inteligența adaptivă este capacitatea de a-și da seama de lucruri. Inteligența funcțională este capacitatea de a executa ordinele. Inteligența instinctivă reprezintă talentul înnăscut. La acestea se adaugă inteligența spațială cea chinestezică și cea interpersonală. Câinii nu pot fi priviți doar ca animale care execută comenzi simple. Sunt ființe capabile să înțeleagă o parte semnificativă din limbajul uman. Această realitate explică reacțiile lor diferite. Câinii par să înțeleagă stările emoționale ale stăpânilor. Reacționează diferit în funcție de tonul vocii și de context.

Ciobănescul belgian Malinois detronează Border Collie în noul studiu

Multe decenii Border Collie a fost etalonul suprem al inteligenței canine. Un studiu al Universității din Helsinki a schimbat ierarhia consacrată. Ciobănescul belgian Malinois a fost plasat pe primul loc. Rezultatele au fost publicate de The Telegraph. Această rasă depășește Border Collie la raționamentul logic. La fel la capacitatea de a rezolva probleme complexe. Malinoisul belgian este un câine de talie medie spre mare. Este puternic agil și extrem de energic. Are memorie excelentă și o capacitate de concentrare deosebită. Aceasta îl ajută să îndeplinească sarcini foarte dificile. În misiuni de salvare câinii pot acționa autonom. Nu sunt ghidați pas cu pas de om. Acest aspect este rar întâlnit în lumea canină.

Vanessa Woods — câinii pot reține peste 1.000 de cuvinte

Vanessa Woods este directoarea proiectului Puppy Kindergarten de la Universitatea Duke. Aceasta spune ceva important pentru The Guardian. Câinele preferat poate să rețină sute de cuvinte care desemnează obiecte. Peste 1.000 probabil. E chiar mai interesant de atât. Învață cuvintele așa cum o fac copiii. Daniel Mills este profesor de medicină comportamentală veterinară la Universitatea Lincoln. Acesta avertizează însă. Cu cât studiez mai mult cogniția canină cu atât mi se pare că nu sunt chiar atât de inteligenți. Câinii ne observă și preiau indicii de la noi. Astfel viața lor devine mai ușoară.

Punctele de basculare climatică — 16 praguri critice care pot declanșa colapsul în lanț

Autor

Stirea Verde

29 mai 2026

Colaps climatic — Puncte basculare climatică: 16 praguri critice pot declanșa colaps - Foto Javier Miranda Unsplash

Planeta este aproape de un punct fără întoarcere. Oamenii de știință internaționali au avertizat printr-o analiză publicată în 2026. Lumea este mai aproape decât se estima de punctul critic. După acesta încălzirea globală scăpată de sub control nu va mai putea fi oprită. Raportul State of the Climate 2025 publicat în revista BioScience analizează 16 elemente de tip punct critic. Printre acestea se numără calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica. La fel ghețarii montani permafrostul pădurile subarctice Pădurea Amazoniană și circulația meridională atlantică AMOC.

Cinci dintre cele 16 puncte basculare arată semne de tipping

Cele mai recente date confirmă o situație critică. Destabilizarea ar putea fi deja în curs în Groenlanda și vestul Antarcticii. Permafrostul ghețarii montani și Amazonul se află la limită. Cinci dintre cele 16 elemente arată semne clare de tipping. Topirea calotelor glaciare amenință cu creșterea catastrofală a nivelului mărilor. Moartea în masă a recifelor tropicale de corali este în desfășurare. În 2024 recifele coraliene au suferit cea mai răspândită albire înregistrată vreodată. Aceasta a afectat aproximativ 84% din suprafața recifelor mondiale între ianuarie 2023 și mai 2025.

Pragul de 1,5°C insuficient pentru menținerea ghețarilor polari

Un studiu publicat în 2025 în Communications Earth and Environment aduce noi avertismente. Chiar și o încălzire de 1,5°C ținta Acordului de la Paris ar putea fi prea mult. Ghețarii polari nu mai pot rezista la acest nivel. La nivelul actual de încălzire de aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale planeta este deja aproape. Suntem la limita inferioară a cinci intervale de incertitudine pentru punctele de basculare climatică. În intervalul Acordului de la Paris șase puncte de basculare ar putea fi declanșate. Acestea includ colapsul calotelor de gheață din Groenlanda și Antarctica. La fel dispariția recifelor de corali la latitudini joase și topirea pădurilor boreale din Rusia și Europa de Est.

Efect domino — depășirea unui punct destabilizează celelalte

Depășirea unui singur punct de cotitură ar putea declanșa o cascadă. Majoritatea interacțiunilor sunt destabilizatoare. În cel mai rău caz acest lucru ar putea împinge sistemul climatic pe o traiectorie de tip Hothouse Earth. O planetă cu efect de seră extrem fundamental diferită de cea pe care o cunoaștem. Pierderea gheții arctice și a calotei groenlandeze ar putea determina o încetinire de 15% a AMOC. Aceasta prin influxul de apă dulce în Atlanticul de Nord. O prăbușire a AMOC ar reduce probabil la jumătate precipitațiile în India. Ar duce și la scăderi severe ale temperaturii în Europa de Nord.

Politicile climatice actuale insuficiente pentru evitarea bascularii

Politicile climatice actuale până în 2100 pot conduce la riscuri ridicate de basculare. Aceasta chiar și în scenariul în care menținem creșterea temperaturii sub pragul de 1,5°C până în 2300. Multe dintre aceste puncte de basculare reprezintă un punct fără întoarcere. Odată atins punctul de cotitură nu mai există cale de întoarcere. Cercetătorii marchează posibilitatea de basculare la 45% până în 2300. Procentul ajunge la 76% pe termen lung. Studiul constată o accelerare neliniară pentru fiecare 0,1°C peste obiectivele climatice actuale.

Nivelurile CO2 cele mai ridicate din ultimii 2 milioane de ani

Nivelurile actuale de CO2 sunt cele mai ridicate din ultimii cel puțin 2 milioane de ani. Temperaturile globale ar putea fi deja la un nivel comparabil sau mai ridicat decât în ultimii 125.000 de ani. Schimbările climatice progresează mai rapid decât s-a anticipat a declarat Wolf. Depășirea unor praguri poate angaja planeta pe o traiectorie de tip Pământ-seră. Din 34 de semne vitale ale planetei 22 erau la niveluri record în 2025. Acestea indică un sistem Pământ extrem de stresat. Anul 2024 a depășit 2023 ca cel mai cald an înregistrat vreodată. Căldura oceanică și pierderea coronamentului forestier prin incendii sunt la maxime istorice.

Pierderi economice de 27 trilioane dolari din anul 2000

Dezastrele climatice mortale și costisitoare s-au înmulțit. Inundațiile din Texas au ucis cel puțin 135 de persoane. Incendiile din Los Angeles au costat peste 380 de miliarde de dolari australieni. Din anul 2000 dezastrele globale legate de climă au cauzat pagube de peste 27 trilioane de dolari. Multe țări nu reușesc să atingă obiectivele de emisii. Există lacune majore între angajamentele luate și acțiunile necesare. Acestea sunt necesare pentru menținerea încălzirii globale la 1,5°C. Cercetătorii avertizează — nu putem salva Pământul așa cum am salvat băncile. Soluțiile rapide care funcționează în sistemul financiar nu sunt aplicabile sistemului climatic. Odată depășite punctele de basculare nu există măsuri de salvare.

1...111213...694 Pagina 12 din 694