18.3 C
București
luni, 3 noiembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 13

Ceaiul verde reduce grăsimea și ajută la reglarea zahărului din sânge

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ceaiul verde nu este doar un trend de sănătate — mai multe cercetări recente arată că poate lupta împotriva obezității și diabetului.

Recunoscut de mult timp pentru beneficiile sale antioxidante, acest ceai prezintă un potențial puternic în combaterea obezității și a diabetului de tip 2.

Ceaiul verde combate grăsimea și îmbunătățește metabolismul fără a afecta masa musculară

Într-un nou studiu, susținut de Fundația de Cercetare São Paulo și publicat în Cell Biochemistry & Function, cercetătorii au descoperit că extractul standardizat de ceai verde a redus semnificativ creșterea în greutate și a îmbunătățit rezistența la insulină la șoarecii obezi, chiar și atunci când animalele continuau să urmeze o dietă bogată în grăsimi, de tip occidental.

Extractul a păstrat, de asemenea, masa musculară și a crescut activitatea unor gene și enzime cheie implicate în metabolismul glucozei, fără a afecta greutatea șoarecilor slabi — sugerând un efect țintit împotriva excesului de grăsime.

Extractul de ceai verde țintește grăsimea și protejează mușchii

Conducătorul studiului, profesorul Rosemari Otton de la Universitatea Cruzeiro do Sul din Brazilia, subliniază importanța utilizării extractelor standardizate și de calitate superioară, mai degrabă decât a pliculețelor comerciale de ceai, al căror conținut și potență variază.

Cercetătorii au descoperit că beneficiile ceaiului verde depind de sinergia compușilor săi bioactivi și că eficacitatea sa poate fi influențată de proteine precum adiponectina, care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului.

Deși aceste descoperiri oferă dovezi convingătoare pentru utilizarea ceaiului verde ca suport natural în gestionarea tulburărilor metabolice, sunt necesare studii suplimentare pe oameni pentru a stabili strategii sigure și eficiente de dozare.

România, penalizată cu 1,5 milioane € + 18.600 €/zi pentru 31 de gropi neconforme. Cine răspunde, cine plătește și de ce ceasul încă ticăie

Groapa de gunoi - Sursă - Pexels

Verdictul care costă: ce a decis CJUE și de ce

CJUE a constatat că România nu a închis încă 31 de situri neautorizate (gropi de gunoi), deși fusese obligată încă din 2018, și a aplicat sumă forfetară de 1,5 mil. € plus penalitate cominatorie de 600 € pe depozit, pe zi de întârziere. Motivarea reține gravitatea și durata neconformării și riscuri reale pentru sol, apă, aer și sănătate. Sancțiunea se oprește doar când fiecare sit este închis conform și recepționat, nu la simpla “promisiune” de închidere.


Statusul “listei 31”: progres minimal, penalitatea nu scade

La 2 decembrie 2024, la aproape un an de la hotărâre, bilanțul public: “doar două depozite” (din 31) erau închise; restul generau penalitatea zilnică. În mai 2025, AFM a anunțat că preia în administrare șase depozite municipale neconforme (Vulcan–HD; Darabani și Săveni–BT; Hurghiș/Câmpulung Moldovenesc–SV; Lipova–AR; Rupea–BV) în vederea închiderii/ecologizării, cu finanțare țintită prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027 (termen-limită dosare 31 decembrie 2025). Important: nu a fost comunicat oficial că aceste șase fac parte din “lista 31” vizată de hotărârea CJUE. Iar în iulie 2025, ministrul mediului a anunțat cinci închideri care nu aparțin dosarului de infringement — deci nu reduc penalitatea de 18.600 €/zi.


Cine era la butoane când s-a blocat execuția

  • După verdict (14.12.2023 – 02.12.2024): ministru Mircea Fechet; AFM condusă de Laurențiu-Adrian Neculaescu. Rezultat comunicat public: 2/31 închise. Penalitatea curge integral.
  • Primăvara 2025: AFM trece la preluări administrative și pregătește linia de finanțare (PDD 2021–2027, deadline 31.12.2025). Florin Bănică este numit președinte AFM la 13.03.2025. Nu există anunț oficial de închidere efectivă pe “lista 31” în acest interval
  • Vara 2025: ministru Diana Buzoianu (din 23.06.2025) comunică controale tematice și amenzi la gropi municipale și confirmă că “cele cinci închideri” nu sunt din lista de infringement. Penalitatea rămâne.

Tradus pe românește, Fechet + Neculaescu — un an post-verdict cu progres subcritic; Fechet + Bănică — setare instituțională, fără livrări în “lista 31”; Buzoianu + Bănică — enforcement pe alte gropi, fără efect asupra penalității CJUE (până la această actualizare).


Și ce dacă este austeritate? Țara are bani

Suma forfetară de 1,5 mil. € a fost datorată de la început. Penalitatea zilnică de 18.600 € echivalează, simplu, cu ≈6,79 mil. €/an dacă niciun sit din listă nu se închide. Între 14.12.2023 și 27.09.2025 asta înseamnă, prin aritmetică transparentă, >10 mil. € doar penalități (estimare), la care se adaugă forfetarul. Banii sunt publici — plăți operate prin bugetul de stat. Citatul-cheie al ministrului din decembrie 2023 rămâne valabil: în loc să construim școli și grădinițe, vom plăti amenzi”.

Metodă: suma anuală este calculată mecanic din cuantumul stabilit de CJUE; nu substituie un extras de la MFP, dar calibrează impactul bugetar dacă situația stagnează.


Ce a făcut efectiv AFM de când “a preluat ștacheta”

  • Decizia-pivot: 16 mai 2025 — AFM preia în administrare șase depozite pentru închidere/ecologizare și anunță ruta de finanțare prin PDD 2021–2027 (termen 31.12.2025 pentru dosare). Este prima mișcare operațională consistentă după un an de penalitate. Problema: portofoliul preluat nu este comunicat ca fiind din “lista 31”. (cumva, de noaptea minții)
  • Vara 2025: comunicare pe controale/amenzi și pe cinci închideri la alte gropi municipale; zero impact pe sancțiunea CJUE.

Unde se blochează jocul (și cum se deblochează)

  • Transparența listei: nu există centralizat, la zi, un dashboard public cu cele 31 (nume/județ/status/act de recepție). Fără asta, comunicarea rămâne PR și nu optimizează execuția.
  • Alinierea finanțării: dacă PDD 2021–2027 are deadline 31.12.2025 pentru dosare, proiectarea trebuie back-plan pe fiecare județ, cu critic-path și recepție închisă la cheie. Altfel, rămânem pe “pipeline” și plătim penalitatea.
  • Recalibrare KPI publici: raportare lunară pe €/zi tăiați din penalitate, odată cu fiecare recepție din “lista 31”. Până nu scade 18.600, restul e discurs.

Cine conducea AFM în 2018 și cine conduce azi

  • 2018: Cornel Brezuică — confirmat în comunicatele și evenimentele oficiale AFM din acel an.
  • 2025 – : Florin Bănică, numit prin Decizia prim-ministrului nr. 122/13.03.2025

Nimic inteligent de spus în continuare

România știe exact ce are de făcut și cât costă să nu facă. Închiderea administrativă a șase depozite și cinci închideri în afara “listei 31” nu mișcă acul pe sancțiunea CJUE. Până nu există recepții finale la fix acele 31 de situri, 18.600 €/zi rămâne metronomul care arde bani publici. Assignmentul e clar: MMAP + AFM trebuie să livreze închideri certificate din listă și să comunice lunar câți €/zi au tăiat din penalitate. Altminteri, plătim “abonament la neconformare”.

Cam ȘI despre asta este sa fii Ministru! Probabil 7 milioane si ceva de euro pe an din banii românilor chiar nu mai contează. Contează PR-ul pe care ți-l face partidul că ești foarte, foarte bun/bună pe ceea ce faci chiar dacă toți știu adevărul. Restul este scuză la sfârșit de mandat scrisă frumos pe aceeași rețea de socializare.

Volkswagen și alți producători auto reduc producția de vehicule electrice în Europa

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Compania Volkswagen a oprit temporar producția de mașini electrice în fabrici din Germania, scrie Radio Eco Natura.

Este vorba despre fabricile din Dresda și Zwickau, unde producția va fi oprită timp de o săptămână, la mijlocul lunii octombrie, arată The Guardian.

Volkswagen intenționează să reducă săptămâna de lucru la o a treia fabrică din Saxonia

De asemenea, producătorul auto german intenționează să scurteze săptămâna de lucru cu o zi la o a treia fabrică din Saxonia.

Conform sursei citate, această nouă decizie este văzută ca o lovitură pentru planurile UE de a face tranziție către vehicule electrice la nivelul întregului continent, în următorii 10 ani, în condițiile în care Volkswagen este văzută drept o companie emblematică pentru Germania, motorul economiei europene.

Producătorii auto europeni reduc producția din cauza cererii scăzute de vehicule electrice

Totuși, Volkswagen nu este singurul producător auto european care ia decizia de a reduce producția.

Stellantis, care deține Fiat și Peugeot, a anunțat o pauză în producției la mai multe fabrici europene din motive similare cu cele ale VW.

Vânzările de vehicule electrice au încetinit luna trecută, în timp ce cererea de modele hibride a crescut vertiginos, subliniind temerile continue ale consumatorilor cu privire la autonomia și disponibilitatea punctelor de încărcare.

Datele publicate de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile arată că, deși rata de răspândire a vehiculelor electrice în Norvegia este ridicată, în restul Europei adoptarea este lentă.

Netflix difuzează un documentar dedicat Moldovei

Foto: Facebook/Flavours of Romania
Foto: Facebook/Flavours of Romania

Netflix difuzează o serie de episoade speciale din documentarul ”Flavours of Romania and The Republic of Moldova”, regizat de Charlie Ottley, producție dedicată patrimoniului cultural și valorificării potențialului turistic al Republicii Moldova.

Netflix dedică Moldovei o perspectivă cinematografică unică

Pentru prima dată, proiectul se extinde dincolo de granițele României, rezervând trei episoade întregi explorării esenței Moldovei printr-o perspectivă cinematografică și artistică unică.

Documentarul aduce în prim-plan natura spectaculoasă, gastronomia autentică, tradițiile vii și ospitalitatea oamenilor din Moldova, conturând astfel o perspectivă amplă și inedită asupra țării.

Charlie Ottley promovează cultura și natura Moldovei într-un documentar Netflix

Moldova este una dintre marile descoperiri ale Europei. Am fost impresionat nu doar de peisajele sale uimitoare şi patrimoniul cultural unic, ci şi de spiritul cald şi primitor al oamenilor. Este o ţară cu o poveste autentică, care merită spusă lumii. Prin acest documentar, îmi doresc ca Moldova să fie cunoscută şi apreciată pentru tot ceea ce oferă – natură, tradiţie, vinuri, dar mai ales suflet”, a declarat Charlie Ottley la încheierea filmărilor în luna mai 2025, titrează Radio Eco Natura.

Documentarul pune în prim-plan natura spectaculoasă, gastronomia autentică, tradiţiile vii, patrimoniul cultural şi potenţialul economic al ţării.

Episoadele sunt disponibile exclusiv pe Netflix, mai transmite sursa citată.

Tratamentul îndelungat cu antidepresive crește riscul cardiac

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Antidepresivele cresc riscul de moarte subită cardiacă, arată un nou studiu.

Noua analiză prezentată la Congresul Asociației Europene pentru Ritm Cardiac din 2025 a stârnit îngrijorări privind siguranța pe termen lung a antidepresivelor asupra inimii.

Persoanele care iau antidepresive pe termen lung au un risc mai mare de moarte subită cardiacă

Analizând registrele de deces din Danemarca în 2010, cercetătorii au descoperit că persoanele care luaseră antidepresive timp de șase ani sau mai mult aveau un risc de 2.2 ori mai mare de moarte subită cardiacă — atunci când inima se oprește brusc din funcționare — comparativ cu cei care nu le luaseră niciodată.

La adulții cu vârste între 30 și 39 de ani, riscul a crescut de cinci ori. Chiar și cei care au luat antidepresive timp de doar 1–5 ani au prezentat un risc crescut cu 56%.

Cercetătorii recomandă monitorizarea inimii la pacienții care iau antidepresive

Deși studiul nu a identificat medicamente sau cauze specifice, el sugerează mai mulți factori contribuitori: antidepresivele pot afecta ritmul cardiac, iar depresia în sine crește riscurile cardiovasculare,.

Mai mult decât atât, bolile mintale pe termen lung pot determina schimbări ale stilului de viață care amplifică pericolul.

Cercetătorii subliniază că nu este un apel de a renunța la antidepresive, care sunt salvatoare pentru mulți.

În schimb, rezultatele evidențiază necesitatea monitorizării continue a inimii la pacienții aflați în tratament îndelungat cu antidepresive — mai ales pe măsură ce tot mai mulți oameni încep tratamentul la vârste tinere și rămân sub medicație ani de zile.

OMS poate declara ”urgenţă pandemică” la nivel global

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are, începând de săptămâna trecută, autoritatea de a declara un nou nivel maxim de alertă sanitară, denumit ”urgenţă pandemică”, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme internaţionale actualizate.

Regulile sunt menite să îmbunătăţească pregătirea la nivel global în cazul declanşării unor viitoare pandemii.

Regulile OMS permit activarea alertelor pandemice în situații critice

Regulamentul Sanitar Internaţional actualizat, care stabileşte reguli comune pentru ţările membre pentru prevenirea şi gestionarea pandemiilor la nivel internaţional, permite OMS să activeze noul nivel de alertă în anumite situaţii critice, scrie Radio Eco Natura.

Cu alte cuvinte, atunci când apare un virus care riscă să se răspândească dincolo de graniţele naţionale, când când capacitatea sistemelor de sănătate este ameninţată, când există riscul unor consecinţe sociale şi economice majore sau când este necesară o reacţie rapidă şi coordonată la nivel internaţional.

Acest nou nivel de alertă este menit să mobilizeze statele membre pentru a lua măsuri preventive şi de protecţie împotriva bolilor periculoase.

Țările trebuie să fie pregătite și să coopereze pentru a preveni pandemiile

Noile reguli impun, de asemenea, ca fiecare ţară să îşi dezvolte capacitatea de a detecta, monitoriza şi combate agenţii patogeni încă din stadiul incipient al unei posibile crize sanitare.

La începutul acestui an, peste 190 de state membre ale OMS au adoptat un tratat privind pandemiile, care urmăreşte o mai bună pregătire şi cooperare internaţională în cazul unor viitoare crize sanitare, inclusiv măsuri pentru asigurarea unei distribuţii echitabile a ajutoarelor şi a vaccinurilor la nivel mondial.

O zonă a creierului declanșează depresia, anxietatea și bolile de inimă

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Un studiu realizat la Cambridge arată că suprasolicitarea unei zone cerebrale declanșează depresie, anxietate și boli cardiovasculare.

O singură regiune a creierului ar putea deține cheia înțelegerii motivului pentru care depresia, anxietatea și chiar bolile de inimă apar adesea împreună.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au identificat cortexul cingulat anterior subgenual (sgACC) ca un centru principal unde hiperactivitatea poate declanșa o serie de simptome fizice și emoționale.

Studiu realizat la Cambridge: hiperactivitatea creierului transformă stresul emoțional în efecte fizice asupra inimii

Când această regiune devine hiperactivă, nu doar că intensifică răspunsurile la amenințări — precum anxietatea și frica —, dar suprimă și circuitele de recompensă ale creierului, conducând la simptome precum anhedonia, adică incapacitatea de a simți plăcere.

Mai mult, hiperactivitatea sgACC activează și sistemul de stres cardiovascular, crescând ritmul cardiac și nivelul de cortizol, legând astfel starea mentală de efectele fizice ale bolilor psihice.

Creierul dezvăluie secretele depresiei: terapii personalizate pentru fiecare simptom

Studiul, efectuat pe primate non-umane, a arătat că, deși anumite simptome, precum lipsa motivației, pot fi inversate cu ketamină, altele — cum ar fi răspunsurile anxioase — nu au fost afectate, sugerând că diferitele simptome ale depresiei și anxietății sunt determinate de circuite neuronale distincte.

Scanările cerebrale au arătat că hiperactivitatea sgACC activează amigdala și hipotalamusul (centrele răspunsului la stres), în timp ce zonele responsabile de reglarea emoțiilor sunt inhibate.

Această descoperire ar putea deschide calea pentru tratamente de sănătate mintală mai țintite, recunoscând că nu toate simptomele răspund la aceeași terapie.

Pe scurt, sgACC pare să se afle la intersecția dintre suferința emoțională și sănătatea fizică, evidențiind necesitatea unor intervenții personalizate, specifice simptomelor.

(Galerie Foto) Labirintul Morților și secretele ascunse ale catacombelor din Paris

Sursă foto: Wikipedia
Sursă foto: Wikipedia

Catacombele din Paris sunt un vast osuar subteran situat în sudul capitalei franceze, care adăpostește rămășițele a peste șase milioane de oameni.

Acest labirint subteran, cunoscut și sub denumirea de ”Imperiul Morților”, se află la aproximativ 20 de metri sub pământ.

Practic, se întinde pe o rețea de tuneluri și cariere de piatră ce datează din perioada romană.

Istoria și scopul inițial

În secolul al XVIII-lea, Parisul se confrunta cu o criză sanitară majoră din cauza supraaglomerării cimitirelor, în special a Cimitirului Les Innocents, care devenise un focar de boli infecțioase.

În 1777, autoritățile au decis să mute rămășițele umane în carierele de piatră abandonate pentru a rezolva această problemă.

Procesul de transfer a început în 1786 și a continuat până în 1788, fiind realizat noaptea, în procesiuni ceremoniale. Scopul a fost acela de a păstra respectul față de cei decedați.

Catacombele din Paris au putut fi accesate de către public abia în 1809

După ce carierele au fost transformate într-un osuar, acestea au fost deschise publicului în 1809, sub conducerea lui Louis-Étienne Héricart de Thury, șeful serviciului de cariere.

Acesta a organizat vizite ghidate și a aranjat oasele într-un mod artistic, cu inscripții filosofice și citate înfricoșătoare, pentru a crea o atmosferă memento mori.

Cercetări recente

Începând cu 2023, o echipă de cercetători condusă de Philippe Charlier de la Universitatea Paris-Saclay a demarat un studiu științific asupra rămășițelor din catacombe.

Scopul acestui proiect este de a descoperi secretele sănătății parizienilor din trecut, prin analiza oaselor pentru a identifica boli, infecții și practici medicale din secolele trecute.

Vizite și închidere temporară

Catacombele sunt una dintre cele mai populare atracții turistice din Paris, atrăgând anual sute de mii de vizitatori.

Cu toate acestea, o mare parte din rețeaua subterană rămâne inaccesibilă publicului larg.

În noiembrie 2025, catacombele vor fi închise timp de șase luni pentru lucrări de restaurare, care includ protejarea de umiditate și consolidarea structurii, pentru a preveni deteriorarea ulterioară.

Au existat numeroase cazuri de oameni care s-au pierdut în catacombele din Paris

Rețeaua subterană este imensă și labirintică, întinzându-se pe sute de kilometri de tuneluri, dintre care doar o mică parte este deschisă publicului.

Restul este inaccesibil, neamenajat și adesea periculos, cu pasaje prăbușite, ape subterane și spații foarte strâmte.

În mod oficial, accesul în catacombele neamenajate este ilegal, dar unele persoane, cunoscute ca ”cataphiles”, au explorat clandestin tunelurile.

Mulți s-au pierdut sau au avut nevoie de salvare, iar în unele cazuri autoritățile nu au reușit să-i găsească.

Se estimează că în ultimele decenii au existat zeci de accidente, iar explorarea ilegală a tunelurilor rămâne extrem de riscantă din cauza colapsului tunelurilor, lipsei aerului proaspăt și dezorientării totale.

Practic, catacombele neamenajate sunt un adevărat labirint mortal pentru cei neexperimentați.

Lista cu cele mai celebre cazuri de persoane pierdute sau prinse în catacombele Parisului

De-a lungul timpului, au existat mai multe cazuri de persoane care s-au pierdut în catacombele din Paris.

De asemenea, unele dintre ele au rămas necunoscute mult timp.

Philibert Aspairt – pierdut în 1793, găsit în 1804

Cel mai cunoscut caz este al lui Philibert Aspairt, un portar la spitalul Val-de-Grâce. În noiembrie 1793, el a intrat în catacombe printr-o scară situată în curtea spitalului.

Motivul intrării sale rămâne necunoscut. Trupul său a fost descoperit abia în 1804, la 11 ani după dispariție, în una dintre galeriile carierei. A fost înmormântat chiar pe locul unde a fost găsit, iar mormântul său poartă următoarea inscripție:

În memoria lui Philibert Aspairt, pierdut în această carieră la 3 noiembrie 1793; găsit la 11 ani după și înmormântat în același loc la 30 aprilie 1804”.

Filmarea unui explorator pierdut

În anii 1990, a fost descoperită o cameră video abandonată în catacombe, care părea să arate un bărbat explorând tunelurile subterane.

La un moment dat, el începe să alerge, ca și cum ar fi urmărit de ceva.

Camera se oprește brusc, iar filmarea a fost prezentată în emisiunea ”Scariest Places on Earth” în 2000.

Unii susțin că este un hoax, în timp ce alții cred că este o dovadă a unei dispariții reale.

Tineri pierduți și salvați

În iunie 2017, doi adolescenți francezi, în vârstă de 16 și 17 ani, s-au rătăcit în catacombe și au fost salvați după trei zile.

Au fost găsiți cu ajutorul câinilor de salvare și au fost tratați pentru hipotermie. Această întâmplare a subliniat pericolele explorării ilegale a catacombelor.

Cataphiles și riscurile explorării ilegale

”Cataphiles” sunt exploratori urbani care pătrund ilegal în catacombe. Deși au cunoștințe despre rețeaua subterană, riscurile sunt mari: pasaje prăbușite sau inundații.

În egală măsură semnalul telefonic este absent, iar posibilitatea de a se rătăci există la fiecare pas.

Prin urmare, accidentele sunt frecvente, iar autoritățile interzic accesul în zonele neamenajate.

Sursă: Reddit; Wikipedia; The Times; Le Monde

9 orașe din România se luptă cu traficul intens

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Conform unui nou studiu Friendly City Index, traficul reprezintă una dintre principalele probleme care trebuie abordate în România pentru a face orașele mai prietenoase și mai accesibile locuitorilor.

La nivel regional, 9 dintre primele 10 poziții în topul orașelor sufocate de trafic sunt ocupate de dezvoltări urbane din România, cu Timișoara pe locul 1 (75% dintre timișoreni spun că petrec două sau mai multe ore în trafic săptămânal) și București pe locul 2 (74.40% dintre bucureșteni spun același lucru).

Street Delivery organizează o dezbatere despre orașe și mobilitate

Studiul explorează și aspecte legate de felul în care ne simțim în orașe, cum ar fi problema lipsei spațiilor verzi sau dificultățile legate de transportul în comun.

Street Delivery va organiza o dezbatere pe marginea acestui studiu, dezbatere intitulată ”Orașul și mobilitatea”, care va avea loc sâmbătă, 27 septembrie, de la ora 10:00, în zona de dezbateri a evenimentului-manifest (Strada Arthur Verona x Pitar Moș), oferind participanților oportunitatea de a discuta direct soluții și perspective concrete.

Conform Radio Eco Natura, la eveniment participă o serie de experți și decidenți din administrația Capitalei care vor vorbi despre potențiale soluții pentru ca străzile Bucureștiul să aparțină din nou oamenilor.

Soluții pentru traficul sufocant – Locuitorii Capitalei se implică pentru mobilitate urbană mai bună

Pornim de la niște întrebări pe care ni le punem cu toții în calitate de locuitori ai Capitalei: «Cum ar arăta orașul dacă străzile ar aparține din nou oamenilor? Dacă drumul cotidian la birou ar fi doar bucurie, fără trafic sufocant? Dacă ne-am putea deplasa cu ușurință combinând trenul, bicicleta, transportul în comun și serviciile de ride-hailing?» Și vrem să aflăm, mai ales, cât de departe suntem de astfel de scenarii. Invităm bucureștenii, autoritățile și presa să ia parte la discuții pentru a găsi cele mai bune soluții ca să nu mai trăim în orașe sufocate de trafic”, a declarat Matei Bogoescu, expert în mobilitate urbană și moderatorul dezbaterii.

Un bandaj inteligent accelerează vindecarea rănilor cu ajutorul AI

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cercetătorii de la Universitatea din California (SUA) au creat un dispozitiv portabil inovator numit ”a-Heal”, care accelerează procesul de vindecare a rănilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei bioelectronice.

Rezultatele studiilor preclinice indică faptul că rănile se vindecă cu aproximativ 25% mai rapid comparativ cu tratamentele standard actuale.

a-Heal: Dispozitivul care vindecă rănile singur, ghidat de un ”medic AI”

Dispozitivul operează ca un ”sistem în buclă închisă” – fiind unul dintre primele dispozitive de acest gen dedicate vindecării rănilor.

Acesta include o cameră minusculă integrată care fotografiază rana la fiecare două ore, iar imaginile sunt analizate de un ”medic AI” care determină și diagnostichează cu precizie stadiul de vindecare, conform MedicalXpress.

Atunci când AI-ul identifică întârzieri sau dificultăți în procesul de vindecare, aplică automat tratamentul corespunzător: fie administrează medicamente prin bioelectronică, fie generează un câmp electric special pentru a stimula migrarea celulelor, facilitând astfel închiderea și regenerarea rănilor.

Fluoxetina și AI-ul lucrează împreună pentru a optimiza vindecarea rănilor

Medicamentul folosit este fluoxetina, care controlează nivelurile de serotonină din rană și reduce inflamația.

AI-ul determină doza optimă și intensitatea câmpului electric necesar pentru fiecare caz în parte, scrie publicația Descoperă.ro.

Sistemul nostru preia toate semnalele de la corp și, cu intervenții externe, optimizează procesul de vindecare”, explică Marco Rolandi, liderul echipei de cercetare.

Potrivit sursei citate, dispozitivul se atașează pe un bandaj comercial obișnuit și transmite date către o interfață web securizată, permițând medicilor să monitorizeze progresul și să intervină manual când este necesar.