Acasă Blog Pagină 13

Ocean Cleanup a strâns 50 milioane kg plastic — System 03 curăță teren fotbal în 5 secunde

Ocean Cleanup: 50 milioane kg plastic colectat din oceane - Foto Naja Bertolt Jensen Unsplash

Ocean Cleanup a depășit 50 milioane de kilograme de plastic colectate din oceane și râuri la nivel global. În martie 2026 organizația a atins acest prag decisiv. Anunțul vine în contextul în care râurile transportă anual între 800.000 și 2,4 milioane de tone de plastic în oceane. Conform unui studiu publicat în Nature Communications cele 50 de milioane de kilograme echivalează cu 50.000 de tone. Scala problemei este mult mai mare. Marea Insulă de Gunoaie din Pacific conține aproximativ 80.000 de tone de plastic.

System 03 curăță suprafață de fotbal în cinci secunde

System 03 este al treilea sistem de curățare oceanică proiectat de Ocean Cleanup. A fost lansat în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific în august 2023. La performanță maximă System 03 poate curăța o suprafață de teren de fotbal în cinci secunde. Sistemul se extinde acum mai adânc sub suprafață. O fustă de cauciuc de patru metri adâncime captează plasticul plutitor de la suprafață până la adâncimi mici. Materialul colectat este încărcat periodic pe nave pentru reciclare. Bariera în formă de U este împinsă de vânt și valuri. Acționează ca o pâlnie pentru colectarea gunoiului. Sistemul menține o viteză lentă de înaintare prin propulsie activă.

Interceptori în Filipine și India din iunie 2026

În paralel Interceptorii operează pe râuri. Acestea sunt bariere autonome întinse pe căile navigabile. Prind plasticul înainte ca acesta să ajungă în mare. Mai mult de 20 de astfel de sisteme sunt implementate la nivel mondial. Țări precum Malaezia Vietnam Republica Dominicană și Jamaica au deja Interceptori funcționali. În râul Meycauayan din Filipine primul Interceptor filipinez urmează să înceapă operațiunile în iunie 2026. Organizația estimează că va capta între 370 și 540 de tone de plastic pe an. Acesta ar fi ajuns altfel în Golful Manila. În Mumbai Interceptorii de la căile navigabile Trombay și Malad sunt proiectați să capteze între 61 și 92 de tone anual.

Un studiu identifică 1.000 de râuri responsabile pentru 80% plastic ocean

Un studiu din 2021 publicat în revista Science Advances a identificat 1.000 de râuri ca sursă pentru aproximativ 80% din plasticul găsit în ocean. Ocean Cleanup a lansat Programul 30 de Orașe. Acesta se concentrează pe cele 30 de zone urbane care contribuie cel mai mult plastic în oceane. Organizația colaborează cu guvernele locale pentru rastrele costiere. Acestea interceptează plasticul înainte ca acesta să ajungă în oceanul deschis. Abordarea țintită de interceptare a poluării cu plastic la sursă reprezintă o soluție scalabilă pentru această problemă globală.

Obiectiv 90% plastic eliminat din oceane până în 2040

Ocean Cleanup este o organizație non-profit fondată în 2013 de olandezul Boyan Slat. A început să dezvolte ideea când avea doar 16 ani. După ce a observat poluarea din Marea Mediterană Slat a decis să se dedice cercetării modului în care oceanele pot fi curățate pasiv. Obiectivul proiectului este să reducă cu 90% plasticul plutitor din oceane până în 2040. Trilioni de bucăți de plastic plutesc astăzi pe suprafața oceanelor. Această cantitate a crescut exponențial în ultimele decenii. Tendința este prognozată să se înrăutățească. Dacă permitem ca tendințele actuale să continue cantitatea de plastic care intră în ocean este pregătită să se dubleze până în 2060.

Strategie duală curățare ocean plus interceptare râuri

Ocean Cleanup abordează problema plasticului cu o strategie duală. Îndepărtează plasticul care poluează deja oceanele. În paralel interceptează plasticul din râuri pentru a preveni ajungerea acestuia în ocean. Organizația a proiectat și implementează tehnologii pentru a elimina poluarea moștenită. Aceasta s-a acumulat de-a lungul multor ani în insulele de gunoi. Programul complementar de interceptare a plasticului din râuri este cea mai rapidă și mai eficientă metodă de a aborda intrarea. Ocean Cleanup intenționează să curețe plasticul din cele 1.000 de râuri cele mai poluante din lume. Acestea sunt responsabile pentru 80% din emisiile de plastic în oceane.

Finanțare de 121 milioane dolari nevoie de 1 miliard pentru 2040

În 2026 Ocean Cleanup a primit 121 milioane de dolari în finanțare nouă. Programul se extinde mai rapid ca niciodată. Organizația estimează că are nevoie de încă 1 miliard de dolari în finanțare. Obiectivul este să elimine practic toate plasticele care plutesc în oceane până în 2040. Marea Insulă de Gunoaie din Pacific se află între Hawaii și California. Se întinde pe o arie de două ori mai mare decât suprafața Franței — 1,6 milioane de metri pătrați. Cantitatea de deșeuri este impresionantă — peste 79.000 de tone de plastic. Mult mai mare decât se credea inițial.

Știai că, cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții din limba română

Cratima — semnul cu cele mai multe funcții din româna- Foto Annie Spratt Unsplash

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții din limba română. Aceasta poate lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună. Poate despărți și segmente din cuvânt. Datorită diverselor funcții pe care le poate lua cratima creează multe dificultăți de scriere. În special micilor școlari. Folosirea corectă a cratimei a devenit un criteriu de apreciere al inteligenței persoanelor.

În urma reformei ortografice din 1953 în limba română apostroful a fost înlocuit cu cratima. Multe din textele literare și-au pierdut atunci grafia originară. Pentru unii a fost o pierdere. Pentru alții o necesitate. Cratima are caracter permanent în unele cazuri. Exemple – dă-l de-a dreptul, las-o, s-a dus, ți-l dă. În altele este accidental. Exemple – de-abia sau de abia, n-am, sau nu am. Se folosește între cuvinte sau în interiorul unui cuvânt. La fel în abrevieri.

Cratima marchează pronunțarea împreună a două cuvinte alăturate. Are loc înlăturarea vocalei finale a primului cuvânt sau a celei inițiale din al doilea cuvânt. Exemple — s-a spart, m-aș culca, într-o, iat-o, parc-aud. Cratima indică și formarea unui diftong sau triftong între vocala finală a unui cuvânt și cea inițială a altuia. Exemple – mi-a spus, ți-i aduce, dă-i-o, nu-i bine, mi-au luat. Poate indica și pronunțarea împreună a cuvintelor obținute prin inversarea unor forme gramaticale analitice.

Cratima este folosită și pentru marcarea locului tăieturii silabice. Aceasta este despărțirea cuvintelor în silabe. Liniuța de unire apare și la scrierea unor cuvinte compuse sau derivate. Exemple – prim-ministru, ex-președinte, galben-auriu. La fel la flexiunea sau articularea unor neologisme neadaptate limbii române. Exemple – IT-ist, soft-ul, week-end-uri. Articolul enclitic sau desinența de plural se adaugă la abrevieri sau la cuvintele greu flexionabile cu cratimă. Exemple – pH-ul, TVA-ul, CSAT-ul, doi-u,l sine-le.

Substantivele compuse se scriu legat fără cratimă atunci când componentele și-au pierdut individualitatea morfologică. Exemplu -bunăvoință. Se scriu cu cratimă atunci când părțile componente își păstrează individualitatea. Exemplu – bun-simț, bunului-simț. Secvențele sonore identice se pot scrie legat sau cu cratimă în funcție de statutul morfosintactic. Exemplu – după-masă, locuțiune adverbială versus după masă substantiv plus prepoziție. Junctura se face cu cratimă în cazul împrumuturilor și al numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare. Exemple – Bruxelles-ul show-uri head office-ul.

Sedentarism — 8 ore pe scaun cresc riscul de deces ca fumatul. România pe locul 5 în Europa

Obezitate - Foto Tania Dimas from Pixabay

Sedentarismul este al patrulea factor de risc major pentru deces. După hipertensiunea arterială fumat și hiperglicemie. Datele sunt furnizate de Observatorul Global de Sănătate al OMS. În fiecare an aproximativ 3,2 milioane de decese sunt atribuite sedentarismului. Persoanele care nu fac suficientă activitate fizică au un risc de mortalitate generală cu 20-30% mai crescut. Statul pe scaun mai mult de 6-8 ore pe zi crește riscul de afecțiuni cronice. Aceasta indiferent dacă persoana face sport în restul timpului.

Peste 10,6 ore pe scaun zilnic — risc semnificativ pentru inimă

Un studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology a analizat date relevante. Au fost monitorizate aproape 90.000 de persoane cu dispozitive de urmărire a mișcării. Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ opt ani. Cercetătorii au analizat legătura dintre timpul petrecut stând jos și riscul de boli cardiovasculare. Rezultatul a arătat un prag clar. Peste 10,6 ore de stat jos pe zi au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare pentru sănătatea inimii. Poate părea mult la prima vedere. Dacă aduni opt ore de muncă la birou o-două ore în mașină și câteva ore seara pe canapea ajungi ușor la acest număr. Chiar dacă mergi la sală de două-trei ori pe săptămână efectul sedentarismului rămâne. Problema nu este doar lipsa sportului. Este timpul total petrecut stând jos.

Inactivitatea peste 8 ore se asociază cu risc de deces ca fumatul

Conform cercetărilor inactivitatea fizică pentru mai mult de opt ore pe zi se asociază cu un risc de mortalitate similar. Comparabil cu cel al fumatului și obezității. Sedentarismul a fost asociat cu mortalitatea de orice cauză. Un studiu observațional publicat în Circulation a analizat modelele de activitate. Au fost peste 5.000 de femei mai în vârstă. Vârstele cuprinse între 63 și 97 de ani. Au fost urmărite timp de o săptămână. Apoi încă cinci ani. Riscul crește pe măsură ce crește timpul neîntrerupt petrecut pe scaun. Persoanele obeze petrec două ore pe zi mai mult stând decât o persoană obișnuită. Asta înseamnă cel puțin 14 ore pe zi de inactivitate.

România pe locul 5 în Europa la sedentarism — doar 18% fac mișcare

România stă prost la activitate fizică. Ultimul raport Eurostat arată cifre îngrijorătoare. Doar 18% dintre români fac mișcare fizică. Doar 2% merg regulat la sălile de fitness. România a ajuns pe locul al cincilea în topul celor mai sedentare state din Europa. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Doar 30% dintre români ating acest prag. În același timp 63% dintre români declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice. Comparativ procentul celor care nu fac niciodată sport în țările nordice este de doar 10-15%. La copii și adolescenți de 11 13 și 15 ani doar 23% au suficientă activitate fizică. Conform raportului INSP din 2019.

Obezitatea în România a ajuns la 34% — sedentarism și alimentație

Gradul de obezitate din România a ajuns la 34%. Mult peste țările din vest. Sunt două lucruri care contribuie la acest aspect — sedentarismul și alimentația. În România în ultimii 20 de ani s-a diversificat alimentația în sens nesănătos. A crescut mult sedentarismul. La școală copiii au două ore de sport pe săptămână. În țările nordice au între trei și cinci ore de sport. Au pauze active. Sunt încurajați să meargă cu bicicleta. Toate acestea se adună. Se văd în sănătate și în obezitate. La adolescenți cifrele OMS sunt și mai îngrijorătoare. Peste 80% dintre adolescenții din lume nu fac destulă activitate fizică. Patru din cinci adolescenți nu se bucură de beneficiile sociale fizice și de sănătate mintală.

Boli cardiovasculare diabet cancer și depresie — efectele directe

Sedentarismul provoacă boli cronice multiple. Obezitate diabet hipertensiune cancer de sân sau colon anxietate depresie. La fel probleme cu articulațiile sau coloana vertebrală. Lipsa mișcării poate duce la hipertensiune arterială. Crește nivelul de colesterol. Determină acumularea de plăci de aterom în artere. Acestea provoacă infarct miocardic și atac cerebral. Apariția rezistenței la insulină este unul dintre efectele directe. La fel dezvoltarea diabetului de tip 2. Lipsa de mișcare slăbește mușchii. Provoacă rigiditate și dureri articulare. Scade densitatea osoasă. Crește riscul de osteoporoză. Cercetările identifică o asociere între inactivitatea fizică și sănătatea mintală. Sedentarismul crește riscul de anxietate și depresie. Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc starea de spirit.

Pauze de cinci minute la fiecare oră — recomandările Asociației Americane a Inimii

Asociația Americană a Inimii face recomandări practice. Setează o alarmă pentru o pauză de cinci minute la fiecare oră. Sau zece minute la fiecare două ore. În timpul pauzelor ridică-te de la birou. Plimbă-te. Folosește pauzele mai lungi pentru a te plimba în aer

Mierea nu expiră niciodată — pH acid și peroxid de hidrogen o conservă veșnic

Miere de albine - Foto Art Rachen Unsplash

Mierea nu expiră niciodată. Este singurul aliment care nu se strică. Arheologii au găsit miere în mormintele egiptene veche de mii de ani. Aceasta era perfect conservată. Cea mai veche miere a fost descoperită în Georgia. Recipientul de ceramică are 5.500 de ani. Mierea egipteană găsită are 3.000 de ani. Egiptenii foloseau mierea ca îndulcitor. O foloseau și ca remediu natural. Era și un agent de conservare important.

Mierea nu expiră datorită unei combinații chimice unice. Trei componente o protejează. Prima este pH-ul acid. A doua este abundența zahărului. A treia este peroxidul de hidrogen. Acesta rezultă prin degradarea glucozoxidazei. Albinele au în stomac o enzimă. Numele ei este glucozoxidază. Ele regurgitează nectarul din gură. Enzima se amestecă cu nectarul. Îl descompune în acid gluconic și peroxid de hidrogen. Mierea are un pH mediu între 3,2 și 4,5. Acesta creează un mediu acid. Mediul este ostil pentru bacteriile patogene. Acestea preferă un mediu neutru pentru a prolifera.

Peroxidul de hidrogen are proprietăți antimicrobiene puternice. Acționează ca oxidant. Denaturează proteinele bacteriene. Inhibă proliferarea microorganismelor. Mierea conține foarte puțină umiditate. Bacteriile nu pot supraviețui într-un astfel de mediu. Nectarul este materialul colectat de albine. Apa reprezintă 60-80% din masa totală. Albinele elimină apa prin baterea aripilor. Astfel usucă nectarul.

Data de expirare este obligatorie pe etichetă. Mierea are însă termen de valabilitate nedeterminat. Expresia a se consuma de preferință înainte de înseamnă altceva. Nu este o dată limită de consum. Este perioada minimă de conservare. Adică data până la care mierea își păstrează proprietățile specifice.

Mierea este folosită ca remediu medicinal de secole. Este groasă. Respinge orice microorganism. Conține peroxid de hidrogen. Mierea reprezintă bariera perfectă împotriva infecțiilor. Vechii egipteni o foloseau pentru tratarea arsurilor. Făceau unguente pentru bolile de piele. Le foloseau și pentru afecțiunile de ochi. Era folosită și la îmbălsămare. Mierea absoarbe umezeala. Pe măsură ce absoarbe apa din rană eliberează peroxid de hidrogen.

Câinii și pisicile reduc riscul de infarct cu 24% — oxitocina scade cortizolul

Câinii și pisicile reduc riscul de infarct cu 24% prin oxitocină - Foto Loan Unsplash

Deținerea unui câine ca animal de companie a fost asociată cu un risc de boli cardiovasculare scăzut arată concluziile unor studii realizate în Canada și Suedia. Cercetătorii au efectuat o recenzie sistematică și o meta-analiză pentru a evalua asocierea dintre deținerea unui câine și mortalitatea din orice cauză, cu sau fără boli cardiovasculare anterioare și mortalitatea din cauze cardiovasculare. Am studiat mai mult de trei milioane de oameni iar rezultatele sunt foarte semnificative a declarat dr. Caroline K. Kramer de la University of Toronto Leadership Sinai Centre for Diabetes at Mt Sinai Hospital. În noua cercetare au fost incluse zece studii publicate între 1950 și 2019 cu date de la 3.837.005 participanți urmăriți în medie pe o perioadă de zece ani. Deținerea unui câine a fost asociată cu o reducere de 24% a riscului mortalității din orice cauză în următorii zece ani în comparație cu cei care nu dețineau animale. Persoanele care au suferit un atac de cord sau un alt eveniment cardiovascular aveau un risc 65% mai redus de a muri în următorul deceniu dacă dețineau un câine.

Pisicile reduc riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare

Unul dintre cele mai remarcabile studii care leagă sănătatea cardiovasculară de prezența pisicilor a fost publicat în 2009 în Journal of Vascular and Interventional Neurology. Această cercetare realizată pe parcursul mai multor decenii a evidențiat faptul că proprietarii de pisici au un risc semnificativ mai mic de deces din cauza bolilor cardiovasculare cum ar fi infarctul miocardic accidentele vasculare cerebrale sau alte afecțiuni cardiace comparativ cu cei care nu au deținut niciodată o pisică. Un studiu publicat în 2009 în Jurnalul American de Neurologie Vasculară și Intervențională efectuat pe 2.400 de proprietari de pisici pe parcursul unei urmăriri de 20 de ani a concluzionat că pentru aceștia a existat un risc relativ semnificativ mai scăzut de deces din cauza bolilor cardiovasculare inclusiv accident vascular cerebral și atac de cord comparativ cu cei care nu dețin feline. Chiar și cei care au avut pisici în trecut dar nu mai au în prezent au prezentat un risc redus de probleme cardiovasculare.

Oxitocina reduce cortizolul și scade tensiunea arterială

Contactul fizic blând pare să fie declanșatorul principal pentru pisici. Un studiu din februarie 2025 a constatat că atunci când stăpânii interacționau cu pisicile cu mângâieri relaxate îmbrățișări sau ținerea pisicii în brațe oxitocina stăpânilor tindea să crească. Cercetători din Japonia au raportat în 2021 că scurte sesiuni de mângâiere a pisicilor le-au crescut nivelul de oxitocină multor stăpâni. Un studiu din 2002 a descoperit că această explozie de oxitocină din contactul cu pisicile ajută la scăderea cortizolului — hormonul stresului. Ceea ce poate reduce tensiunea arterială și chiar durerea. Mângâierea unei pisici care toarce are efecte măsurabile — reduce cortizolul scade tensiunea arterială și poate diminua durerea. Sunetul toarcerii la frecvență joasă contribuie și el la aceste beneficii calmante. Oxitocina are efecte calmante la oameni și animale deoarece suprimă hormonul stresului cortizolul și activează sistemul nervos parasimpatic pentru a ajuta organismul să se relaxeze.

Câinii produc răspunsuri mai puternice ale oxitocinei decât pisicile

Comparativ cu câinii pisicile produc răspunsuri mai moderate ale oxitocinei — aproximativ 12% creștere față de 57% la câini într-un studiu din 2016. Un sondaj realizat în 2022 pe 3.000 de adulți din Statele Unite a arătat că peste o treime dintre respondenți se simt complet copleșiți de stres în cea mai mare parte a zilelor. Nivelurile ridicate de stres sunt asociate cu un risc crescut de boli grave inclusiv cancer afecțiuni cardiovasculare tulburări autoimune și chiar demență. Datele statistice sunt impresionante — proprietarii de câini au un risc de deces cu 24% mai mic și șanse de patru ori mai mari să supraviețuiască cel puțin un an după un atac de cord. Aceste efecte nu pot fi explicate doar prin compania plăcută a animalului ele indică un mecanism biologic complex.

Tensiune arterială mai scăzută la proprietarii de animale

Un alt studiu publicat în revista Hypertension a evaluat efectele deținerii animalelor de companie asupra tensiunii arteriale la persoane cu hipertensiune. Rezultatele au arătat că în situații de stres mental proprietarii de animale reacționează mai blând iar tensiunea lor arterială crește mai puțin decât la cei fără animale. Asociația Americană a Inimii a emis o declarație științifică bazată pe numeroase studii printre care — un studiu australian din 1992 cu 5.741 de participanți care a arătat că proprietarii de animale au tensiunea sistolică mai scăzută. O cercetare din 2002 pe 240 de cupluri căsătorite care a confirmat valori mai mici ale tensiunii la cei cu câini sau pisici. Riscul de deces pentru pacienții cu infarct miocardic deținători de câini care trăiesc singuri după spitalizare a fost cu 33% mai mic și cu 27% mai mic în urma unui accident vascular cerebral comparativ cu cei care nu sunt proprietari de câini.

Contactul trebuie să fie natural nu forțat

Un studiu din februarie 2025 a mers mai departe arătând că și pisicile eliberează oxitocină în timpul contactului fizic blând cu stăpânii lor. Contactul trebuie să fie însă natural — pisicile forțate să accepte îmbrățișări au înregistrat scăderi ale hormonului. Felinele anxioase sau cele care evită contactul nu prezintă aceleași creșteri de oxitocină iar forțarea interacțiunii poate duce chiar la scăderea nivelului hormonului. Respectarea limitelor pisicii tale este așadar esențială pentru o relație sănătoasă. Pisicile care au inițiat contact cum ar fi statul în poală sau atingerea au prezentat cele mai mari creșteri ale oxitocinei. În schimb îmbrățișările forțate au efecte inverse — nivelul de oxitocină scade iar pisica devine stresată sau anxioasă.

Mușchii își amintesc antrenamentele — revenirea după pauză e mai rapidă decât crezi

Mușchii își amintesc antrenamentele: revenirea după pauză - Foto Andra C Taylor Jr Unsplash

Mușchii au memorie. Nu e o metaforă — e un fapt demonstrat științific. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, aduce dovezi convingătoare că mușchii posedă o formă de memorie la nivel molecular, care persistă chiar și după o pauză de la antrenamentele de rezistență. Publicată în prestigiosul Journal of Physiology, cercetarea demonstrează pentru prima dată că urmele antrenamentelor rămân imprimate în proteinele musculare timp de cel puțin două luni și jumătate. Chiar dacă volumul muscular poate scădea în urma unei pauze prelungite, mușchii rețin o amintire moleculară a antrenamentelor anterioare, ceea ce le permite să răspundă mai eficient atunci când activitatea fizică este reluată. Am arătat pentru prima dată că mușchii își amintesc antrenamentele anterioare la nivelul proteinelor, iar acest efect poate dura cel puțin două luni și jumătate, a declarat profesorul Juha Hulmi, autor principal al studiului.

Două tipuri de memorie musculară — neurologică și fiziologică

Memoria musculară este adesea asociată cu abilitatea de a-și aminti mișcările, dar este de fapt un proces complex în organism. Există două tipuri de memorie musculară — cea neurologică, care implică reamintirea activităților învățate, și cea fiziologică, care implică recreșterea țesutului muscular propriu-zis. Înțelegerea acestor tipuri de memorie musculară poate ajuta la stabilirea unei rutine puternice de fitness sau la repornirea uneia după o pauză, asigurând o tranziție mai ușoară către noi activități. Ideea că mușchii au memorie a apărut din rapoartele anecdotice conform cărora sportivii de performanță care s-au întors dintr-o pauză îndelungată sau din cauza accidentărilor la antrenamente, le-au efectuat mult mai bine decât oamenii care nu aveau același istoric ca și ei.

Nuclei celulare suplimentare rămân pentru cel puțin trei luni

Teoria Adăugării Mionucleilor sugerează că antrenamentul de forță adaugă noi nuclee celulare fibrelor musculare. Într-un studiu realizat pe șoareci, echipa a simulat efectul antrenamentului prin crearea unui mușchi solicitat din greu. Pe parcursul a 21 de zile, mușchiul solicitat din greu a crescut numărul de nuclee în fiecare fibră de celule cu un procent de 54%. Pe măsură ce mușchii s-au atrofiat, celulele au scăzut cu 40% față de mărimea lor inițială, dar numărul de nuclee din celule nu s-a schimbat. Nucleele suplimentare rămân prezente pentru cel puțin trei luni — un timp îndelungat pentru un șoarece care trăiește aproximativ câțiva ani. Nu știu dacă durează la nesfârșit, dar pare să fie un efect pe un termen foarte lung. Din moment ce nucleele suplimentare nu mor, acestea ar putea fi stimulate să creeze din nou proteine musculare, oferind un tip de memorie musculară.

Proteine cu răspuns persistent și reversibil

Studiul a identificat mai multe tipuri de proteine care răspund diferit la antrenament și pauză. Proteine cu răspuns reversibil — acestea au suferit modificări în timpul antrenamentului, au revenit la nivelurile inițiale în timpul pauzei, dar au răspuns din nou similar în etapa a doua de antrenament. Printre acestea s-au numărat proteine implicate în metabolismul aerob. Proteine cu răspuns persistent — acestea s-au modificat în timpul antrenamentului și au păstrat aceste modificări și în perioada de pauză și în etapa ulterioară de antrenament. Printre ele s-au regăsit mai multe proteine cu rol în legarea calciului, cum ar fi calpain-2, care recent a fost asociată cu păstrarea amprentei epigenetice după antrenamente.

Revenirea după pauză — opt săptămâni suficiente după trei luni inactivitate

Un studiu recent arată că persoanele active care au încetat antrenamentul timp de 12 săptămâni au reușit să-și recâștige mușchii și să revină la maximul lor de o repetare după doar opt săptămâni de revenire la sală. Dacă o persoană a lucrat timp de opt luni pentru a-și mări bicepsul și apoi a făcut o pauză de trei luni, revenirea la forma de vârf poate avea loc în doar trei-patru săptămâni de antrenament consecvent. Un alt studiu a comparat două grupuri — unul care s-a antrenat continuu opt luni și unul care a făcut o pauză completă de două săptămâni la mijlocul perioadei de antrenament. Rezultatele finale au arătat aceleași creșteri musculare în ambele grupuri. Chiar și după o pauză de șase luni, una-două luni de antrenament consecvent sunt suficiente pentru a readuce forma anterioară.

În primele două săptămâni fără antrenament nu se pierde masă musculară reală

În primele 10-14 zile fără antrenament, nu se pierde efectiv masă musculară, ci doar volumul aparent al mușchilor, determinat de scăderea retenției de apă și de reducerea inflamației locale care urmează antrenamentelor. Mulți oameni cred că s-au micșorat după o săptămână fără sală, dar este o iluzie vizuală. După o singură sesiune de revenire, volumul revine rapid la normal. Abia după două săptămâni, echipamentele de imagistică precum RMN-ul sau DEXA pot detecta o pierdere reală de masă musculară. Totuși, procesul este lent — durează săptămâni sau luni pentru a se produce o scădere semnificativă. Masa musculară revine mai repede decât este nevoie pentru a te îngrășa, potrivit Nick Mitchell, fondator și CEO al Ultimate Performance.

Cinci boli pe care le poți evita dacă renunți la fumat și te miști

5 boli pe care le poți preveni prin stil de viață: fumat sedentarism - Foto Mathew MacQuarrie Unsplash

Bolile cardiovasculare, diabetul tip 2, cancerul, bolile pulmonare cronice și obezitatea sunt principalele cinci boli prevenibile prin modificări ale stilului de viață. Organizația Mondială a Sănătății confirmă că mai mult de patru din cinci decese cauzate de bolile cardiovasculare sunt provocate de infarctul acut de miocard și de accidentele vasculare cerebrale. O treime dintre aceste decese apar prematur la persoanele sub 70 de ani. Principalii factori de risc comportamentali ai bolilor de inimă și accidentului vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa mișcării fizice, consumul de tutun și alcool. Un studiu recent arată că cinci factori de risc — hipertensiunea, un nivel ridicat de colesterol, obezitatea, diabetul și fumatul — sunt responsabili pentru aproximativ jumătate din povara bolilor cardiovasculare la nivel mondial. Cercetătorii au dorit să afle cu cât se poate prelungi viața unei persoane atunci când își modifică în bine stilul de viață la vârsta a doua. Cele mai eficiente măsuri au fost renunțarea la fumat și schimbările de stil de viață menite să normalizeze tensiunea arterială.

Bolile cardiovasculare — principala cauză de deces la nivel global

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare constituie principala cauză de deces în lume. În România, peste jumătate din totalul deceselor se datorează bolilor cardiovasculare, devansând cu mult alte cauze cum sunt cancerul, afecțiunile aparatului respirator sau accidentele. Datele OMS arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global, iar cele mai multe sunt legate de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Multe dintre aceste probleme pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, fumatul, sedentarismul și alimentația dezechilibrată. Printre principalele boli cardiovasculare se numără boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral de cauză vasculară, boala arterială periferică, fibrilația atrială și trombozele venoase cu embolie pulmonară. Toate au în comun faptul că modifică felul în care sângele circulă prin organism sau cresc riscul de blocaj vascular, hemoragie ori stop cardiac.

Diabetul tip 2 — o boală care cere disciplină în stilul de viață

Conform International Diabetes Federation, prevalența diabetului în populația României era de 8,4% în anul 2021, cu un total de 1.199.000 de cazuri de diabet în rândul adulților. Diabetul este o boală care crește riscul de a suferi de boli de inimă și de a suferi un accident vascular cerebral prin faptul că accelerează înfundarea arterelor. Fumatul crește riscul unor boli potențial fatale, cum ar fi bolile de inimă, BPOC și multe tipuri de cancer. Studiile arată că nicotina, substanța chimică activă din țigări, poate crește glicemia. Fumatul este chiar mai dăunător dacă ai diabet zaharat. Beneficiile renunțării la fumat pentru persoanele cu diabet sunt substanțiale. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți controlul glicemic, reduce riscul de complicații legate de diabet precum bolile de inimă și accidentul vascular cerebral și poate îmbunătăți calitatea vieții generale.

Cancerul — conservanți alimentari asociați cu risc crescut

Cercetările realizate pe baza datelor colectate în cadrul NutriNet-Santé, un vast studiu francez lansat în 2009, care urmărește peste 170.000 de participanți, au analizat impactul a 58 de conservanți asupra a peste 105.000 de persoane fără cancer la începutul cercetării, monitorizate timp de până la 14 ani. Datele privind alimentația și stilul de viață, raportate online, au fost corelate cu dosarele medicale din sistemul național de sănătate. Sunt primele studii din lume care analizează legătura dintre expunerea la anumiți conservanți și riscul de cancer și diabet de tip 2, a declarat Mathilde Touvier, coordonatoarea studiului și cercetător la Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța. Studiul privind cancerul a fost publicat în revista The BMJ în ianuarie 2026.

Obezitatea — 70% dintre adulții din România au IMC ridicat

Cifrele World Obesity Atlas 2025 descriu un tablou îngrijorător al populației din România — 70% dintre adulți au un indice de masă corporală ridicat, iar 39% dintre adulți sunt obezi. În ce privește copiii, aproximativ 22% dintre băieții și 14% dintre fetele din grupa de vârstă 11-15 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. Dintre copiii în gama de vârstă 7-9 ani, 32% dintre băieți și 28% dintre fete prezintă exces de greutate și obezitate. Obezitatea este recunoscută ca unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Persoanele obeze sunt mai predispuse să dezvolte boli de inimă deoarece riscă să aibă hipertensiune arterială, colesterol ridicat și diabet.

Schimbări de stil de viață — minim 150 de minute de exercițiu pe săptămână

Tratamentul nefarmacologic se bazează pe schimbarea stilului de viață, în sensul reducerii greutății corporale, adoptarea unei diete mediteraneene bazate pe legume și fibre, combaterea sedentarismului. Renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, necesare. American Heart Association recomandă cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână pentru a reduce riscul de boli de inimă. Consumul unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate reduce nivelurile de colesterol și tensiunea arterială. Este important să eviți anumite alimente care accelerează înfundarea arterelor — alimentele ultra procesate, grăsimile trans care se găsesc în diverse snacks-uri, în alimente prăjite, în brânza topită, mezeluri, în diverse tipuri de margarină și produse care conțin grăsimi parțial hidrogenate.

CMEIB continuă programul de dezinsecție din București cu tratamente împotriva țânțarilor adulți

CMEIB

Programul de combatere a insectelor desfășurat în Capitală intră într-o nouă etapă. După intervențiile realizate în această primăvară pentru combaterea larvelor de țânțari și a altor dăunători specifici sezonului cald, Compania Municipală Eco Igienizare București (CMEIB) anunță demararea tratamentelor împotriva țânțarilor adulți, o componentă esențială a strategiei de dezinsecție aplicate la nivelul Municipiului București.

Potrivit informațiilor comunicate de CMEIB, începând din seara zilei de 26 mai 2026 vor fi efectuate intervenții de combatere a țânțarilor adulți pe întreg teritoriul Capitalei. Acțiunile au fost programate pentru această perioadă după ce condițiile meteorologice nefavorabile din săptămâna precedentă au împiedicat desfășurarea eficientă a tratamentelor.

CMEIB continuă combaterea țânțarilor în toate zonele deschise ale Capitalei

Tratamentele de combatere a țânțarilor adulți se vor desfășura în intervalul orar 22:00 – 05:00 și vor acoperi principalele categorii de spații deschise aflate pe domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Intervențiile vor avea loc în:

  • parcuri și grădini publice;
  • spații verzi;
  • terenuri aparținând instituțiilor publice;
  • cimitire;
  • piețe și târguri agroalimentare;
  • zone de agrement;
  • alte spații deschise din administrarea autorităților locale.

De asemenea, tratamentele vor putea acoperi și zonele adiacente proprietăților private atunci când aplicarea soluțiilor se realizează de pe aliniamentele stradale.

Prin aceste intervenții, CMEIB urmărește reducerea populațiilor de țânțari în zonele cele mai frecventate de populație pe durata sezonului cald.

Tratamente săptămânale în parcurile Bucureștiului

Parcurile rămân printre cele mai importante zone incluse în programul de combatere a țânțarilor.

Conform planificării anunțate de CMEIB, în fiecare joi seară vor fi efectuate tratamente împotriva țânțarilor adulți în toate parcurile aflate pe teritoriul Municipiului București.

Măsura are rolul de a asigura o protecție constantă în spațiile verzi utilizate zilnic de mii de bucureșteni, în special în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută.

Combaterea țânțarilor adulți completează acțiunile de larvicidare

Specialiștii în dezinsecție consideră că reducerea populațiilor de țânțari necesită intervenții în mai multe etape.

În lunile anterioare, CMEIB a desfășurat tratamente de combatere a larvelor de țânțari în zonele favorabile dezvoltării acestora, în special în apropierea luciurilor de apă și pe malurile lacurilor aflate în administrarea Municipalității.

Intervențiile împotriva țânțarilor adulți reprezintă continuarea acestui proces și urmăresc limitarea numărului de insecte care ajung la maturitate și se răspândesc în mediul urban.

Ce produs utilizează CMEIB pentru combaterea țânțarilor

Pentru tratamentele împotriva țânțarilor adulți este utilizat insecticidul SOLFAC Trio EC, produs avizat de Ministerul Sănătății și utilizat în programele de dezinsecție urbană.

Potrivit informațiilor furnizate de companie, produsul nu prezintă risc pentru oameni sau animale în concentrațiile utilizate în cadrul intervențiilor.

Totuși, pentru evitarea oricărui disconfort, tratamentele sunt efectuate pe timpul nopții, iar contactul direct cu soluția pulverizată trebuie evitat, întrucât poate provoca iritații ale căilor respiratorii.

Cetățenii pot semnala focarele de țânțari

Pe lângă intervențiile programate, identificarea rapidă a zonelor problematice rămâne un element important în eficiența programului de dezinsecție.

Persoanele care observă focare de țânțari în diferite zone ale Capitalei pot transmite sesizări prin intermediul platformei ADIDDD, unde pot completa formularul dedicat reclamațiilor și solicitărilor de intervenție.

Prin continuarea programului de combatere a țânțarilor, CMEIB urmărește reducerea disconfortului provocat de insecte și menținerea unor condiții corespunzătoare în spațiile publice ale Bucureștiului pe durata sezonului cald.

Cum să stai treaz când înveți — metode fără cafea care funcționează

Cum să stai treaz când înveți fără cafea: metode eficiente - Foto Keisha Kim Unsplash

Când somnul te fură în timpul învățatului, cafeaua pare soluția evidentă. Dar există metode mai eficiente și mai sănătoase care te țin treaz fără să depinzi de cofeină. Hidratarea este cea mai importantă — pregătește-ți sticla cu apă înainte de a te apuca să înveți și reumple-o ori de câte ori este nevoie, preferabil cât mai des. Pauzele de mers la toaletă te ajută și ele să îți dezmortești oasele și să îl alungi pe mos Ene. În corelație cu mersul la toaleta, este important să iei câte o pauză din când în când, mai ales când simți că te fură somnul și nu te mai poți concentra. Studiile au arătat că expunerea la lumină puternică poate reduce somnolența în timpul zilei și stimulează atenția. Mediile cu iluminare slabă agravează oboseala. Pentru a te menține concentrat, ia pauze pe tot parcursul zilei — încearcă să întrerupi sarcinile plictisitoare sau neinteresante lucrând timp de 25 de minute la un moment dat, apoi o pauză de 5 minute, în care să te ridici și să te miști pentru a-ți pune sângele în mișcare.

Poziția contează — evită confortul excesiv

O poziție confortabilă este cea mai sigură cale către un somn de nota zece. Așadar, așează-te pe covor sau stai pe scaunul de la birou — astfel ai mai puține șanse să adormi. Nu uita să te asiguri că lampa ta oferă o lumină suficient de puternică, încât să te mențină treaz. Monitorul ar trebui să fie poziționat la aproximativ o lungime de braț, iar privirea să fie ușor orientată în jos. Un ecran prea luminos sau reflexiile puternice forțează ochii să depună un efort suplimentar. Clipitul ajută la menținerea hidratării naturale a ochilor și previne uscăciunea oculară. Regula 20-20-20 recomandată de oftalmologi spune că la fiecare 20 de minute trebuie să privești timp de 20 de secunde la un obiect aflat la 20 de picioare distanță (aproximativ 6 metri).

Mișcare și aer proaspăt — resetează creierul

O plimbare înainte de a începe să înveți te poate ajuta să te păstrezi treaz. Este o modalitate de a aduce fluxul de oxigen prin vene, mușchi și creier, dar și de a obține lumina soarelui împreună cu activitatea. Pe de altă parte, o schimbare de peisaj poate fi de natură să reducă oboseala prin inspirarea de idei noi și stimularea creativității. Dacă afară este răcoare, profită de ocazie și crăpă geamul pentru a inspira niște aer care sigur te va trezi la viață. Mișcarea moderată face exact opusul a ceea ce simți — îți crește vigilența și îți reglează ritmul biologic. Expunerea la lumină naturală, combinată cu activitatea fizică, îi transmite corpului că ziua a început și îl ajută să seteze ora de culcare pentru seara următoare. O schimbare scurtă de peisaj și puțin aer proaspăt nu doar că îți vor trezi simțurile, dar soarele te va ajuta să îți reglezi ciclul somn-veghe.

Ronțăie ceva — mere în loc de cafea

Nu este cea mai indicată variantă pentru silueta ta, însă în mod cert nu te va lasa să adormi. Înainte să te apuci de studiat pentru examen, ia pe lângă tine chestii de ronțăit — alune, fructe uscate, cereale. O idee foarte bună ar fi să mănânci niște mere care, după câte se pare, au darul de a te menține treaz mai ceva ca o băutură pe bază de cofeină (cafeaua, în speță). Anumite mirosuri te pot ajuta să te activezi și să te concentrezi mai bine. Păstrează lumânări parfumate sau un difuzor de uleiuri esențiale la birou. Alege mirosuri care sunt puternice și energizante, cum ar fi iasomia, citricele sau menta. De asemenea, poți pune puțin ulei esențial pe mâini și pe tâmple pentru a te înviora.

Temperatură și lumină — controlează mediul

O cameră prea încălzită te poate obosi, iar o cameră mai rece te poate înviora. Eventual deschide o fereastră pentru o briză revigorantă și pentru a menține circulația sângelui și nivelul de energie ridicat. Încearcă să mărești intensitatea sursei de lumină la locul unde înveți. Dacă înveți în timpul zilei, alege perdelele de la ferestre deschise pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă. Dacă înveți după ce se face întuneric, aprinde luminile pentru a te menține treaz și alert. Expunerea la soare în primele ore ale dimineții ajută la reglarea ritmului circadian și îi spune corpului că este momentul să fie alert. Încearcă să petreci cel puțin 30 de minute afară sau lângă o fereastră luminoasă în cursul dimineții.

Tehnica Pomodoro — 25 de minute învățat, 5 minute pauză

După un somn prost, durata atenției tale poate fi redusă mai mult decât de obicei. Pentru a te menține concentrat, ia pauze pe tot parcursul zilei. Încearcă să întrerupi sarcinile plictisitoare sau neinteresante lucrând timp de 25 de minute la un moment dat, apoi o pauză de 5 minute, în care să te ridici și să te miști pentru a-ți pune sângele în mișcare. Pauza te va ajuta să rămâi treaz mai mult timp și te poate face mai productiv. Dacă înveți la un birou, ridică-te frecvent pentru plimbări scurte. Mișcarea regulată a fost asociată în numeroase studii cu o calitate mai bună a somnului și cu un procent mai mare de somn profund.

Ce se întâmplă în organism în prima oră după ce bei un energizant

Ce se întâmplă în organism în prima oră după energizant - Foto Gkgraphix 53 Unsplash

Prima oră după ce bei un energizant este o cascadă de reacții în lanț care par benefice dar ascund riscuri reale. La zece minute de la ingerare pulsul și tensiunea arterială încep să crească. După cincisprezece-patruzeci și cinci de minute este atins nivelul maxim al concentrației de cofeină din organism și începi să te simți mai concentrat și mai plin de energie. Dar această senzație are un preț — ficatul răspunde prin eliberarea unei cantități mai mari de zahăr în fluxul sanguin ceea ce face ca pancreasul să secrete insulină acesta fiind semnalul pentru organism să înmagazineze excesul de zahăr sub formă de grăsime. La nivel cerebral receptorii adenozei sunt blocați pentru a preîntâmpina apariția stărilor de amețeală. După o oră corpul tău începe să resimtă o criză de hipoglicemie. Te simți obosit și îți pierzi din energie. Exact opusul efectului pe care îl căutai.

Cofeină echivalentul a șase-opt cafele într-o singură doză

Băuturile energizante conțin între două sute și patru sute de miligrame de cofeină — echivalentul a trei până la opt cești de cafea. O băutură energizantă tipică conține aproximativ două sute de miligrame de cofeină cantitatea din două cești de cafea. Problema nu este doar cantitatea ci și viteza de absorbție. Absorbția de cofeină este mult mai rapidă la băuturile efervescente pentru că absorbția prin mucoasă la băuturile efervescente este mai rapidă astfel ajunge destul de repede în sânge cofeina respectivă explică dr. Eduard Adamescu medic specialist în diabet nutriție și boli metabolice. Recomandările sugerează un consum de maxim trei miligrame de cofeină per kilogram de greutate corporală. O băutură energizantă conține echivalentul a două espresso-uri. Depășirea acestei doze este ușor de realizat.

Efecte acute asupra sistemului cardiovascular după o singură doză

La doar o oră după ce ai consumat o băutură energizantă sistemul sanguin nu mai funcționează normal ci se comportă asemănător cu sistemul sanguin al unei persoane care suferă de o boală cardiovasculară. Studii au demonstrat că o singură băutură energizantă este capabilă să deterioreze acut funcția celulelor endoteliale. Efectele au apărut la o oră și jumătate după consumarea energizantului când autorii studiului au identificat o scădere a capacității vasului de a își mări diametrul drept răspuns la stimulii normali. Dacă diametrul unui vas variază cu cincivirgulăunu la sută în mod normal după consumul băuturii acesta este capabil să varieze doar cu douăvirgulăopt la sută. Scăderea semnifică o deteriorare acută a funcției vasculare a tinerilor. Printre efectele nocive asupra sănătății se numără tahicardia creșterea tensiunii arteriale aritmiile și în unele cazuri a fost legată chiar de moartea subită la tineri.

Zahăr patru până la șase ori doza zilnică recomandată

Multe băuturi energizante conțin aproximativ patruzeci de grame de zahăr din zaharoză sau glucoză. Consumul a două sau trei băuturi energizante conține între o sută douăzeci de miligrame și o sută optzeci de miligrame de zahăr de patru până la șase ori mai mult față de doza zilnică recomandată. Nivelul mare de zahăr poate influența negativ glicemia și insulina. Dacă ajungi să ai o discuție cu unii adolescenți care au probleme de greutate constați că aceștia consumă șase-șapte doze de băuturi energizante într-o zi care și din punct de vedere caloric înseamnă mult spune medicul. Doza de zahăr este destul de mare poate unele sunt cu îndulcitori dar majoritatea sunt cu zahăr. Ficatul absoarbe mai mult zahăr în sânge iar excesul se transformă în grăsime.

După cinci-șase ore efectul cofeinei este la jumătate

Efectul cofeinei este la jumătate după cinci-șase ore și mai ai cam cincizeci la sută din substanță în sânge. După douăsprezece-douăzecișipatru de ore începi să simți simptome ca dureri de cap ești irascibil și poți să ai probleme digestive. Între șapte-doisprezece zile organismul se obișnuiește cu băutura energizantă iar efectele nu mai sunt atât de puternice. Corpul are nevoie de șapte-doisprezece zile pentru a căpăta toleranță la cofeină ceea ce înseamnă că după acest interval vei avea nevoie de mai multe băuturi energizante pentru a simți aceleași efecte ca în primele zile. Glandele suprarenale produc mai mulți hormoni ai stresului atunci când consumi cofeină. Rezultatul final în urma unui consum mare de cofeină este oboseala.

Societatea Internațională de Nutriție Sportivă concluzii și avertismente

Societatea Internațională de Nutriție Sportivă a emis o declarație de poziție privind băuturile energizante după ce a analizat siguranța și eficacitatea acestora. S-a concluzionat că dacă se consumă băuturi energizante cu zece-șaizeci de minute înainte de a face efort acest lucru poate îmbunătăți concentrarea mentală vigilența performanța anaerobă și rezistența în cazul adulților în mare parte prin efectele cofeinei. Cu toate acestea alte ingrediente din aceste băuturi necesită mai multe studii pentru a demonstra siguranța și efectele lor asupra performanței. Societatea a avertizat că băuturile cu conținut ridicat de calorii pot duce la creșterea în greutate și că nivelul mare de zahăr poate influența negativ glicemia și insulina. Instituția descurajează utilizarea băuturilor energizante de către copii și adolescenți și de către persoanele cu diabet sau cu boli cardiovasculare care ar putea fi afectate negativ.