Acasă Blog Pagină 307

Societatea Salubrizare S5: ”Cum reciclăm corect electronicele și electrocasnicele?”

Foto: Facebook/Salubrizare 5
Foto: Facebook/Salubrizare 5

Societatea Salubrizare din Sectorul 5 al Municipiului București a explicat procesul de reciclare în ceea ce privește deșeurile electrice și electronice, precizând că acestea sunt sortate în mai multe grupe de colectare, astfel încât să poate fi eficientizat procesul de reciclare și manipulare.

Produsele electrice, electrocasnicele de mari dimensiuni și aparatura care funcționează cu baterie sunt separate de cele mici pentru ca acestea din urmă să nu fie deteriorate

De asemenea, electrocasnicele precum frigiderele sunt procesate separat, datorită CFC-urilor conținute adesea în ele, au transmis reprezentanții companiei din București.

În acest caz, pentru reciclare, amestecul de agent frigorific și ulei este aspirat din circuitul de răcire al frigiderului, carcasa este mărunțită, iar gazele din izolația carcasei (inclusiv CFC) sunt aspirate și apoi eliminate inofensiv.

Societatea Salubrizare: ”La fel este și în cazul lămpilor cu descărcare în gaz care sunt colectate separat din cauza conținutului de mercur”

Lămpile fluorescente (cele care economisesc energie) sunt, de regulă, mărunțite și ulterior supuse unui proces umed sau uscat, în timpul căruia mercurul este aspirat, trecut prin filtre de cărbune activ și apoi adăugat în nămolul de sedimente. Acest procedeu complex permite recuperarea mercurului și protejarea mediului”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

În ceea ce privește reciclarea calculatoarelor, televizoarelor sau ecranelor de computer, acestea sunt dezasamblate manual pentru a separa componentele ce conțin agenți poluanți (condensator, baterie etc.) și a salva piesele care pot fi reutilizate pentru alte produse similare.

Cele mai comune substanțe poluante întâlnite în cazul acestui tip de deșeu îl reprezintă mercurul și plumbul. 

Procesele de separare automată pentru separarea componentelor care conțin poluanți și materialele reciclabile sunt realizate ulterior pentru a asigura trasabilitatea deșeurilor rezultate din produse electronice și electrocasnice

Această etapa a procesului de reciclare produce multe tipuri diferite de material sortat.

Astfel, metalele recuperate precum fierul, oțelul, cuprul, aluminiul și bronzul sunt topite pentru a produce noi metale, mufele cu contacte placate cu aur sunt trimise către turnătorii de cupru care sunt specializate în recuperarea metalelor prețioase și speciale.

Și da, ca în cazul multor produse, plasticul sortat din DEEE-uri are dublă destinație, fie este refolosit, fie este reciclat”, au mai explicat reprezentanții companiei Salubrizare.

Exclusiv Știrea Verde – De ce riscă să dispară aspretele de pe râul Vâlsan. Fotografiile pe care nu le vei vedea în altă parte

www.stireaverde.ro

Aspretele a fost reconfirmat în această săptămână în județul Argeș. Cel mai rar pește din lume a supraviețuit vicisitudinilor ultimelor decenii și continuă să se înmulțească în apele repezi ale Vâlsanului.

Cu o desfășurare impresionantă de forțe și cu o dorință apăsătoare de a reconfirma existența speciei, pe valea Vâlsanului a avut loc, pe 27 iunie 2024, întâlnirea a numeroși specialiști de mediu de pe întregul cuprins al Pământului, jurnaliști de la cele mai prestigioase publicații, cadre didactice universitare și chiar simpli pasionați de natură. Creierul din spatele întregii acțiuni a fost Alex Găvan, alipinistul care a dus imaginea aspretelui pe vârful Gasherbrum 2 din Munții Karakorum.

În urmă cu mai bine de un an, Știrea Verde prezenta o problemă gravă apărută pe valea Vâlsanului. O exploatare forestieră a cauzat poluare pe râu și a pus în pericol viața celui mai rar pește din lume, Romanichthys valsanicola.

De ce riscă să dispară aspretele de pe râul Vâlsan

Probleme cu care se confruntă specia sunt mult mai grave și vom prezenta în cele ce urmează 3 riscuri care planează asupra siguranței aspretelui.

1. Deversările ilegale în râul Vâlsan

Într-un canal ce se scurge în râul vâlsan am descoperit ceva de-a dreptul îngrijorător – medicamente. Zeci de flacoane cu medicamente, probabil expirate, erau aruncate sub un podeț din Brădetu.

Pe lângă acestea se puteau observa reziduuri de la mașina de spălat și de la alte ape uzate. Toate aceste materiale toxice vor ajunge, la prima ploaie, în apele Vâlsanului. Cum aspretele este un pește extrem de sensibil, probabil că multe exemplare vor avea de suferit din cauza poluării generate de aceste substanțe toxice.

Sursă – Știrea Verde

2. Malul rupt al râului Vâlsan

Habitatul aspretelui a fost fragmentat chiar în amonte de poluarea cu medicamente. O viitură a rupt malul râului și mai mulți copaci s-au prăbușit în apă. Bolovanii mari, sub care peștele își găsea adăpostul au fost luați de curent, iar actuala configurație a râului nu mai este favorabilă existenței aspretelui.

Alex Găvan a precizat că urmează o „reconstruire“ a zonei. Refacerea se va realiza exclusiv prin mijloace naturale fără a se turna beton pentru consolidarea malurilor.

Sursă – Știrea Verde

3. Aspretele – amenințat de țevile inserate sub albie

O situație care nu este, cel mai probabil, singulară. Tot în localitatea Brădetu, râul Vâlsan este tranzitat de o țeavă de canalizare de metal.

După cum se poate observa în imaginea de mai jos, țeava a fost plasată sub albia râului, peste ea a fost adăugată o izolație, iar deasupra a fost turnată o placă de beton. Aceasta din urmă a reprezentat un prag în albie și aspretele nu a mai putut să migreze în amonte sau aval. Din nou avem de-a face cu o fragmentare a habitatului.

Sursă – Știrea Verde

În timp, acțiunea apei a determinat eroziunea plăcii de beton și a izolației țevii. În cazul în care și țeava se va sparge, întreaga cantitate de deșeuri din interiorul acesteia s-ar revărsa în râul Vâlsan și ar afecta iremediabil habitatul aspretelui.

Eliminarea acestor praguri care fragmentează habitatul aspretelui se pliază mănușă pe noua lege de restaurare a naturii, adoptată de Parlamentul European. Aceasta vizează refacerea a 20% din suprafețele terestre și marine ale UE până în 2030. Până în 2030, ar trebui ca 30% din habitatele degradate să fie refăcute. Procentul se ridică la 60% până în 2040 și 90% până în 2050.

Mai multe coșuri noi de gunoi au fost montate în Sectorul 5 din București

Foto: Facebook/Infrastructură 5
Foto: Facebook/Infrastructură 5

Echipa societății Infrastructură din Sectorul 5 al Municipiului București a anunțat că este zilnic mobilizată pe teren pentru a investi în lucrări noi și moderne, dar și pentru a avea grijă de comunitate.

Societatea Infrastructură: ”Împreună putem face o diferență”

Reprezentanții companiei au transmis că au montat noi coșuri de gunoi pe strada Ileana Cosânzeana cu scopul de a menține curățenia în sector și de a proteja mediul înconjurător.

Acum avem montate noi coșuri de gunoi pe strada Ileana Cosânzeana! Menținem sectorul nostru curat și prietenos cu mediul fiindcă împreună putem face o diferență!”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 28 iunie, pe contul de Facebook al societății.

Modernizare și Siguranță: Echipa Infrastructură S5 continuă să aducă numeroase îmbunătățiri în Sectorul 5 al Capitalei

Pe 9 mai, echipa Infrastructură S5 a reluat activitatea cu forță după Sărbătorile Pascale.

Lucrătorii sunt dedicați îmbunătățirii infrastructurii în Sectorul 5, axându-se pe străzile Petre Păun, Dumbrava Nouă, Pleșani, Strada Făt Frumos, Intrarea Cisia, Cobadin și Calea Rahovei.

Au fost montate garduri noi, reparate trotuare și schimbate borduri, pentru siguranța și confortul locuitorilor.

De asemenea, au fost realizate fundații pentru cablurile sistemului de iluminat public și reparații la intrările de blocuri.

Ca de fiecare dată, echipa rămâne angajată în promovarea incluziunii și protecției mediului, aducând îmbunătățiri semnificative în comunitate, inclusiv accesibilitate sporită pentru persoanele cu dizabilități și iluminat stradal îmbunătățit.

Mai multe incendii majore de vegetaţie au devastat regiunile arctice

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Mai multe incendii majore de vegetaţie au devastat regiunile arctice, în special în Rusia, în cursul lunii iunie.

Zona a înregistrat emisii de CO2 printre cele mai mari din ultimii 20 de ani, a indicat serviciul european Copernicus, informează AFP, citat de G4 Media.

Emisiile de CO2 generate de incendiile din regiunile arctice se clasează deja pe locul al treilea în ultimele două decenii

În iunie, emisiile de CO2 generate de incendii (în Arctica) se clasează deja pe locul al treilea în ultimele două decenii, după sezoanele de incendii semnificative din 2019 şi 2020”, a indicat într-un buletin Copernicus, al cărui Serviciu de monitorizare a atmosferei urmăreşte incendiile de vegetaţie detectabile prin satelit.

Potrivit datelor contabilizate până la 26 iunie, luna în curs a cumulat deja emisii de 6.8 milioane de tone de CO2, comparativ cu 16.3 milioane de tone în iunie 2020 şi cu 13.8 milioane de tone în 2019.

Cea mai intensă zonă de activitate a incendiilor în prezent se află în republica rusă Sakha

Această regiune este situată în nord-estul ţării și deja a suferit daune majore în 2021, subliniază Copernicus.

Arctica este afectată de un fenomen cunoscut sub numele de ”amplificare arctică”, care face ca regiunea să se încălzească mai repede decât latitudinile medii, de patru ori mai repede decât media globală, potrivit unui studiu de referinţă.

Incendiile emit gaze cu efect de seră şi distrug rezervoarele naturale de carbon, dar degradează şi calitatea aerului.

Particulele transportate în aer se pot depune şi pe gheaţă, spre exemplu, reducând capacitatea acesteia de a reflecta radiaţiile solare.

Continuă promovarea alimentaţiei sănătoase: Vizitatorii Art Safari sunt invitaţi la picnic în muzeu

Sursa foto: Facebook/Art Safari Bucharest
Sursa foto: Facebook/Art Safari Bucharest

O nouă expoziţie temporară la Art Safari de la Palatul Dacia-România, ”Picnic la Muzeu”, reuneşte lucrări de artă, doar din colecţii private, semnate de Ipolit Strâmbu, Francisc Şirato, Henri H. Catargi, Dimitrie Berea, Francisc Gall, Ion Pacea, Vasile Grigore, transmite News.ro.

În egală măsură, vizitatorii pot admira şi o cromolitografie a lui Salvador Dali.

Publicul este invitat să ia prânzul, în galeria Art Safari în perioada 27 iunie – 21 iulie: mâncarea poate fi comandată de la stand sau adusă de acasă

Intrarea la această expoziţie este inclusă în biletul general al Pavilionului iar mâncarea poate fi comandată de la stand sau adusă de acasă.

Prin această iniţiativă, oamenii sunt încurajaţi să mănânce sănătos, în pauza de masă, într-un cadru neconvenţional.

Vizitatorii primesc pătură pentru picnic la intrarea în expoziţie

Timpul petrecut la picnic este limitat, în funcţie de numărul de vizitatori, mai transmite sursa citată.

Lelia Mancaş, director marketing Edenred, a ținut să puncteze că expoziţia ”Picnic la muzeu” este o oportunitate pentru noi de a reitera importanţa mesei pentru noi, nu doar din perspectiva unei alimentaţii sănătoase, dar şi în ceea ce priveşte conectarea cu cei dragi.

Este mult mai mult decât a avea o hrană sănătoasă, este vorba despre a împărtăşi momente. Ceea ce facem la Edenred este să creăm un ecosistem de beneficii pentru angajaţi prin care aceştia se pot bucura de viaţă atât la muncă, cât şi în afara acesteia, fie că vorbim de hrană sănătoasă, fie că vorbim de hrană pentru creier, pentru că avem produse care ne încurajează să ne petrecem timpul la muzeu sau la teatru, sau la concerte. Considerăm că este oarte important să avem un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală”, a declarat Lelia Mancaş.

Manager Art Safari: ”Am reuşit să spargem multe bariere şi, după târgul de adopţii de căţei de săptămâna trecută şi clasele de yoga pe care le vom organiza, avem şi o mică pauză, un Picnic la muzeu”

E un concept extrem de îndrăzneţ pentru România, dar noi de bucurăm că, exact ca exemplele de secol XIX dar şi de secol XXI din această expoziţie, putem să ne uităm într-adevăr la artă, hrană pentru minte şi pentru suflet, dar putem şi să mâncăm în timp ce privim aceste lucrări, Expoziţia este realizată special pentru un picnic la muzeu, avem de la Salvador Dali până la apreciatul Ipolit Strâmbu, o lucrare cu aceste trei doamne care se relaxează după un picnic în grădină”, a afirmat, la vernisaj, Ioana Ciocan, manager Art Safari.

Danemarca va taxa emisiile din agricultură: nu numai vacile ar urma să fie taxate, ci și porcii sau oile

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Într-un model care se dorește deschizător de drumuri, fermierii din Danemarca ar urma să plătească, din 2030, până la 100 de euro pe an impozit pentru o vacă, dar pot obține subvenții echivalente cu această sumă dacă respectă normele de agricultură ecologică, scrie Biziday.

Emisiile din agricultură contribuie la încălzirea globală

După luni de negocieri cu patronatele din agricultură și cu grupurile de mediu, coaliția de guvernare din Danemarca a anunțat un acord pentru ceea ce ar urma să fie primul model din lume de taxare a emisiilor din agricultură cu efect asupra încălzirii globale.

Nu numai vacile ar urma să fie taxate, ci și porcii sau oile, dar emisiile de metan în cazul bovinelor sunt mult mai mari.

Parlamentul din Danemarca ar urma să voteze în acest an modelul de taxarea și subvenție care va intra însă treptat în vigoare din 2030 și până în 2035

Astfel, vor fi implicate stimulente pentru fermieri pentru a reduce emisiile, cu o subvenție de bază de 60% pentru cel puțin primii doi ani.

Cu toate acestea, politicienii danezi par să spere că sistemul va fi preluat și de alte țări europene, fermierii danezi arătând că o acțiune unilaterală a Danemarcei le-ar afecta grav exporturile.

Acordul politic danez, care pune bazele pentru introducerea taxei din 2030, vine la doar câteva luni după ce fermierii au protestat în toată Europa împotriva măsurilor de mediu, mai scrie sursa citată.

Noua Zeelandă, un alt mare exportator mondial de carne de vită și de oaie, a renunțat luna aceasta la o inițiativă similară.

Numărul de exemplare de asprete a crescut de la 12 exemplare la 154

Foto: Ministerul Mediului din România
Foto: Ministerul Mediului din România

Numărul de exemplare de asprete, peşte ameninţat cu dispariţia care trăieşte doar în râul Vâlsan, a crescut de la 12 exemplare identificate în 2021, la 154 în 2023 anunţă Fundaţia Alex Găvan.

Fundația a iniţiat proiectul ”Aspretele Trăieşte” și a transmis că, în perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani.

Fondatorul proiectului ”Aspretele Trăieşte”: ”Salvând aspretele ne salvăm, de fapt, pe noi înşine”

Ministrul Mediului a vizitat joi puncte cheie ale proiectului, afirmând că ”orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei”.

La rândul său, Alex Găvan, fondator al proiectului Aspretele Trăieşte, consideră că, salvând aspretele ne salvăm, de fapt, pe noi înşine.

Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei”, a transmis Fondatorul proiectului ”Aspretele Trăieşte”.

Ministrul Mediului reamintește faptul că, la nivel european, săptămâna trecută a fost adoptată cea mai importantă lege de mediu a UE: Legea restaurării naturii, care creează premisele pentru ca viaţa noastră să nu aibă de suferit în viitor.

Există 4 piloni de a salva aspretele:

1. Construirea bazei de cercetare și reproducere în captivitate și de hub-ul comunitar;

2. Reconstrucția ecologică a râului Vâlsan, în primă fază, după care râul Doamnei, râul Argeș, unde aspretele trăia inițial;

3. Reconstrucția ecologică a altor râuri pentru repopularea cu asprete;

4. Cooperarea cu autoritățile publice centrale și locale pentru ecologizarea râurilor și pentru oprirea poluării acestora;

5. Implicarea comunităților locale și educația de mediu.

Momente de panică pentru astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională, după ce un satelit rusesc s-a dezmembrat pe orbită

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un satelit rusesc s-a spart în mai mult de 100 de bucăţi, împrăştiind resturi pe orbită şi forţându-i pe astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) să caute imediat adăpost, au declarat agenţiile spaţiale americane, relatează Reuters, citat de Digi 24.

Comandamentul spaţial al SUA a declarat că nu există nicio ameninţare imediată, dar continuă să urmărească roiurile de resturi.

Incidentul a avut loc pe o orbită de lângă Staţia Spaţială Internaţională, determinând astronauţii americani de la bord să se adăpostească în navetele lor spaţiale timp de aproximativ o oră

Evenimentele mari generatoare de resturi pe orbită sunt rare, dar din ce în ce mai îngrijorătoare, deoarece spaţiul devine aglomerat cu reţele de sateliţi.

Acestea sunt vitale pentru viaţa de zi cu zi pe Pământ, de la internet în bandă largă şi comunicaţii la servicii de navigaţie de bază”, a declarat biroul NASA pentru Staţia Spaţială.

Resturile provenite din satelitul rusesc pot fi urmărite

Conform U.S. Space Command, satelitul a aruncat imediat peste 100 de bucăţi de resturi, care pot fi urmărite.

USSPACECOM nu a observat ameninţări imediate şi continuă să efectueze evaluări de rutină ale conjuncturii pentru a asigura siguranţa şi sustenabilitatea domeniului spaţial”, a adăugat Comandamentul Spaţial în declaraţia sa de joi.

Recomandările SALVAMONT pentru turiști, în cazul în care sunt mușcați de viperă

Sursă - Freepik

SALVAMONT România a venit cu recomandări pentru turiștii care merg pe munte în această perioadă. Din cauza faptului că vremea s-a încălzit, pe potecile montane poate fi întâlnită și vipera, un șarpe veninos care iese la soare să se încălzească. Drept urmare, drumeții montani ori turiștii trebuie să fie cu mare băgare de seamă atunci când se aventurează pe vreun traseu.

Măsurile de prim ajutor în caz de mușcătură de viperă


Manifestările clinice ale mușcăturii de viperă depind de mai mulți factori:

  • cantitatea de venin injectat;
  • localizarea mușcăturii;
  • starea de sănătate a victimei;

Veninul poate sa ducă la apariția unor efecte atât locale cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici.

Semne si simptome ale mușcăturii de viperă:

  • locale – urme ale mușcăturii, edem („umflare”) local, flictene (vezicule) hemoragice;
  • sistemice (generale)- febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie („leșin”), dificultăți de respirație, durere toracica, convulsii, coma, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, șoc anafilactic (edem al feței, limbii, cailor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arteriala prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate

  • Gradul 0 (fără reacție toxică ) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local .
    .
  • Gradul 1 (reacție toxică minimă ) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
    .
  • Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
    .
  • Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.

Măsurile de prim ajutor în caz de mulșcătură de viperă

  • Liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia. Acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient ) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui;
  • Apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
  • Se curăță plaga cu apa oxigenată sau cu apă curată;
  • Se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou;
  • Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”;

Ce nu trebuie să faci în cazul mușcăturii de viperă

  • NU se practică incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii. NU se „stoarce” plaga*. NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou*. NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii*. NU se încearcă capturarea șarpelui*. NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului*. NU se aspiră veninul cu gura;
  • Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;
  • Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);
  • În caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;
  • Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla).
  • Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever.

Care sunt viperele din Carpați

Doru Panaitescu, formator la Fauna României – Conservare prin educație, a spus care sunt cele două specii de viperă care trăiesc în România și de care oamenii să se ferească.

  • Vipera comună (Vipera berus) este o viperă de talie medie (mai mică decât vipera cu corn, cel puțin pentru populațiile din țara noastră) și poate fi întâlnită de la altitudini joase până pe crestele munților (chiar la peste 2000 de metri deasupra nivelului mării). Pot fi întâlnite și exemplare aproape negre sau complet negre – aceasta nu e altă specie rară și reapărută, cum mai găsiți info în presa doritoare de senzațional – e doar variabilitate cromatică tipică speciei.

În stânga aveți o femelă, cu zigzagul mai puțin evident, în dreapta un mascul, cu zigzagul mai pronunțat. Puteți vedea exemplare de diverse culori, specia având o variabilitate cromatică pronunțată. Poate fi întâlnită în toate județele din Banat, Crisana, Transilvania, plus vestul Olteniei, nordul si centrul Moldovei si nordul Munteniei. Lipsește în sudul Moldovei (Galați), Dobrogea și Câmpia Română. Este absentă în județele de la Dunăre de la est de Jiu – din Dolj până în Brăila.

Sursă – Doru Panaitescu

Vipera cu corn, mai puțin comună pe crestele munților

  • Vipera cu corn (Vipera ammodytes) este o viperă de viperă de talie mare (mai mare decât vipera comună, cel puțin pentru populațiile din țara noastră) și poate fi întâlnită de la altitudini joase până la 800-1000 m (rar mai sus de 1000m, cel puțin la noi în țară, de pildă în Munții Metaliferi – în apropiere de Deva).

Contrar unor legende locale, nu este introdusă de rangerii din parcurile naționale și nici nu se extinde din motive de încălzire globală, cum mai găsiți info în presa doritoare de senzațional. În stânga aveți o femelă, cu zigzagul mai puțin evident, în dreapta un mascul, cu zigzagul mai pronunțat. Puteți vedea exemplare de diverse culori, și aceartă viperă având o variabilitate cromatică pronunțată. Poate fi întâlnită în Dobrogea și vestul și centrul țării – de ambele părți ale Oltului (în anumite locuri din județele Timiș, Caraș Severin, Mehedinți, Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea).

Sursă – Doru Panaitescu

Primul echipament de colectare a ambalajelor SGR amplasat pe plajă a fost inaugurat în Mamaia Nord

Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet
Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mediului a anunțat că astăzi, 27 iunie, a fost inaugurat primul echipament de colectare a ambalajelor SGR, instalat pe plajă.

Potrivit comunicatului publicat de oficial, este vorba despre plaja Zanzibar situată în Mamaia Nord.

Apreciez foarte mult colaborări cum este aceasta între FEPRA, Asociația Planeta Verde și un mic comerciant, deoarece venim în sprijinul cetățeanului și aducem un plus de confort turiștilor”, a declarat Mircea Fechet.

Ministrul Mediului: ”Căutăm soluții de finanțare pentru micii comercianți, deoarece există dificultăți de adaptare, mai ales în zona rurală”

În egală măsură, ministrul Mircea Fechet a transmis că a solicitat reprezentanților de la Garda Naţională de Mediu și de la Agenția Naționala pentru Protecția Mediului – ANPM să înceapă, din această săptămână, un control tematic în fiecare județ, mai ales în zona rurală.

De asemenea, Fechet a punctat că, în această minivacanță, a fost stabilit un nou record: peste 14 milioane de ambalaje colectate într-o singură zi.

Ne așteptăm ca, în următoarele săptămâni, să depășim bariera de 1 miliard de ambalaje colectate în sistemul garanție returnare, care sigur ar fi ajuns în natură”, a adăugat ministrul Mediului.

În data de 15 iulie va fi inaugurat un nou centru de sortare și numărare la Bacău, apoi la Craiova și Constanța, unde există deja unul temporar

Potrivit conunicatului publicat pe contul de Facebook, industria reciclării din România funcționează la capacitate maximă cu materie primă din România.

În plus, faptul că în fiecare săptămână există capacități noi care se deschid, inseamnă investiții și locuri de muncă verzi.

Am cerut celor de la RetuRO să elaboreze o nouă metodologie de calculare a tarifului de gestionare, ce va fi pusă în consultare publică azi, ca să scutim comercianții de la plata sacilor pe care îi înapoiază cu reciclabil. Încercăm să identificăm soluții pentru o schemă de ajutor de stat pentru micii comercinați care, în limita pragului de minimis, să poată să susțină o parte din costul echipamentelor care nu este foarte accesibil. Sper ca și RetuRO să se implice în achiziționarea și instalarea RVM-urilor, astfel încât să oferim tot suportul necesar pentru a asigura colectarea automată în cât mai multe puncte”, a conclus Mircea Fechet.