Greutatea peștilor din vestul Oceanului Pacific de Nord a scăzut în anii 2010 din cauza apei mai calde, influențată de schimbările climatice, care limitează rezervele de alimente, potrivit unui nou studiu de la Universitatea din Tokyo, citat de Eurekalert.
Cercetătorii au analizat greutatea individuală și biomasa totală a 13 specii de pești. În anii 1980 și 2010, peștii erau mai ușori. Ei au atribuit prima perioadă de pierdere în greutate unui număr mai mare de sardine japoneze, care a crescut concurența cu alte specii pentru hrană. În anii 2010, în timp ce numărul de sardine și macrou japonez a crescut moderat, efectul schimbărilor climatice de încălzire a oceanului pare să fi dus la o mai mare competiție pentru alimente. Aceste rezultate au implicații pentru pescuit și factorii de decizie care încearcă să gestioneze resursele oceanice în scenariile viitoare produse de schimbările climatice.
Fie că este vorba de sushi, takoyaki sau macrou, fructele de mare sunt o parte emblematică a bucătăriei japoneze. Cu toate acestea, autosuficiența Japoniei cu fructe de mare a scăzut treptat de câteva decenii. Pescuitul local se confruntă cu provocări multiple din cauza vânzărilor reduse și a prețurilor mai scăzute. De asemenea este și o penurie a forței de muncă și o schimbare a preferințelor consumatorilor și creșterea costurilor. Dar poate una dintre cele mai mari amenințări vine din cauza încălzirii globale.
Coasta de est a Japoniei este mărginită de vestul Oceanului Pacific de Nord, o zonă marină foarte productivă. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în 2019, vestul Pacificului de Nord a reprezentat aproape un sfert din totalul global de pește capturat și vândut. Cu toate acestea, rezultatele noilor cercetări de la Universitatea din Tokyo arată că în anii 1980 și 2010, greutatea peștilor din regiune s-a schimbat dramatic.
Schimbările climatice micșorează peștii
„Am investigat 17 stocuri de pești – adică populații sau grupuri de pești – din 13 specii. Am constatat că multe au scăzut în greutate în această perioadă”, a explicat profesorul Shin-ichi Ito de la Institutul de Cercetare a Atmosferei și Oceanului de la Universitatea din Tokyo.
Ito, împreună cu co-autorul Lin Zhen, doctorand, a analizat datele despre greutatea și biomasa peștilor. Greutatea peștelui se referă la peștele individual. De exemplu, un macrou de 200 de grame. Biomasa este greutatea totală a unei specii sau a unui grup dintr-o zonă. De pildă 50.000 de tone de macrou.
Cei doi au analizat date pe termen lung pentru șase populații de pești de la patru specii între 1978 și 2018 și date pe termen mediu pentru 17 populații de pești de la 13 specii din 1995/1997 până în 2018. De asemenea, au fost studiate date despre temperatura apei de mare între 1982 și 2014. Ei au vrut să vadă dacă modificările din suprafața oceanului și straturile subterane ar fi putut avea un impact.
Rezultatele au arătat două perioade de scădere a greutății corporale a peștilor. Mai întâi în anii 1980 și apoi în anii 2010. Echipa a atribuit scăderea greutății din anii 1980 unei creșteri a sardinei japoneze. Aceasta a condus cel mai probabil la o concurență mai mare pentru hrană în cadrul și între speciile de pești. Prin comparație, în anii 2010, deși a existat o creștere moderată a populației de sardine japoneze și macrou, analiza echipei a părut să arate că a redus aportul de nutrienți la suprafața oceanului din straturile subterane, din cauza efectului încălzirii globale asupra oceanului.
