Greenpeace România precizează că un studiu recent realizat de Corina Murafa (expertă în politici energetice) și Anca Avramescu (consultant independent în sustenabilitate) demonstrează potențialul comunităților de energie și abordează lacunele legislative pe care România le are în această privință.
Estimările spun că românii ar beneficia de reduceri semnificative la facturi, dacă acest model ar fi implementat pe scară largă.
Care este situația în România?
Potrivit comunicatului de presă, în România s-a dezvoltat, pe întreg teritoriul țării, o mișcare cetățenească ambițioasă de proiectare a unor comunități de energie.
Cercetarea a identificat 21 de proiecte de comunități de energie, din care două au și reușit să se înființeze și să funcționeze, în limitele cadrului legal existent. Asta în condițiile în care, autoritățile nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanțări și nu au făcut evaluări cu privire la oportunitățile acestor modele.
Ce oferă studiul?
Studiul pune în mâinile cetățenilor și comunităților locale instrumente și cunoștințe tehnice de a pleca la drum spre un proiect de comunitate de energie. Astfel, autoarele propun modele tehnico-economice pentru cele mai întâlnite tipuri de comunități de energie dorite în România:
- o comunitate de energie la bloc;
- o comunitate de energie într-un cartier rezidențial nou, de case;
- o comunitate de energie prin parteneriat public-privat la nivelul unei comune de dimensiuni medii;
- o comunitate de energie la nivelul unui întreg oraș mic.
”Studiul arată nu numai lacunele legislative majore care împiedică dezvoltarea comunităților de energie la noi, ci mai ales cât de fezabilă este această formă de participare la piața de energie”
”Studiul este o premieră în România. Arată nu numai lacunele legislative majore care împiedică dezvoltarea comunităților de energie la noi, ci mai ales cât de fezabilă este această formă de participare la piața de energie. Bazându-ne pe date reale culese din teren, am concluzionat că o comunitate de energie, la nivelul unui bloc sau a unui sat din România, reprezintă o investiție de câteva sute de euro pe cap de locuitor și se amortizează, în medie, într-o perioadă cuprinsă între 1 și 7 ani. Ulterior, după amortizarea investiției inițiale, membrii comunității își acoperă consumurile în întregime din energia produsă, sunt protejați în fața sărăciei energetice și se bucură de independență energetică”, a declarat Corina Murafa, expertă în politici energetice și co-autoare a studiului.
Greenpeace România: ”Oamenii au nevoie de modele tehnice și financiare de la care să plece atunci când gândesc un proiect de comunitate de energie”
”Studiul este un important pas înainte pentru mișcarea comunităților de energie din România pentru că pune pe hartă toate inițiativele și ne ajută să înțelegem cine sunt și ce vor să facă acești pionieri ai democrației energetice. Este vorba de o primă analiză a obstacolelor pe care le întâmpină cei care vor să își producă în comun propria energie curată, dar și a soluțiilor posibile. Nu în ultimul rând, pentru că este un domeniu atât de nou, oamenii au nevoie de modele tehnice și financiare de la care să plece atunci când gândesc un proiect de comunitate de energie, iar studiul răspunde tocmai la această nevoie”, a explicat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace.
Ce este o comunitate de energie și ce beneficii aduce?
Comunitățile de energie reprezintă inițiative în care cetățenii, întreprinderile de mici dimensiuni, administrațiile publice locale și alte organizații colaborează pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv.
Aceste inițiative sprijină utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, eolian, geotermal), promovează eficiența energetică și reduce semnificativ facturile la energie ale membrilor.
Comunitățile de energie europene au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunitățile locale decât capacități similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privați din afara comunității.
