Orașele din România se luptă cu inundațiile cauzate de apele pluviale

Autor

-

17 iulie 2025

Orașele din întreaga lume, inclusiv cele din România, se confruntă tot mai des cu probleme legate de gestionarea apelor pluviale, manifestate prin creșterea inundațiilor și a poluării apei.

Sistemele clasice de colectare și evacuare a apelor pluviale nu mai fac față ritmului urbanizării și efectelor schimbărilor climatice.

Este subiectul unui nou articol publicat de platforma online Infoclima.ro, articol ce poartă titlul ”Apele Pluviale urbane: Cum putem preveni inundațiile din orașele noastre”.

Schimbările climatice impun trecerea la soluții verzi pentru gestionarea apelor pluviale în orașe

Schimbările climatice agravează problema prin precipitații mai intense și frecvente, alternând cu perioade prelungite de secetă și valuri de căldură, ceea ce duce la inundații urbane tot mai frecvente și daune semnificative.

Sistemele convenționale ”gri”, bazate pe conducte și bazine de retenție, nu mai fac față acestor provocări, fiind ineficiente în gestionarea volumelor mari și a poluanților.

În acest context, gestionarea integrată a apelor pluviale, infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură devin esențiale.

Acestea folosesc procese naturale, precum infiltrarea și evapotranspirația, pentru a gestiona apa într-un mod durabil și rezilient, reducând riscurile de inundații și poluare, aducând beneficii suplimentare pentru mediul urban.

România, expusă inundațiilor și secetei: Banca Mondială avertizează asupra riscurilor și nevoii de soluții durabile

Conform Băncii Mondiale, România are risc ridicat de inundații, cu pagube anuale estimate la 1,7 miliarde de euro și afectarea a până la 150.000 de persoane în zone vulnerabile.

În Europa, inundațiile au afectat milioane de oameni și au cauzat pierderi economice masive, în timp ce seceta afectează anual 15% din suprafața terestră și 17% din populație, provocând pierderi economice semnificative, în special în agricultură.

Adaptarea și implementarea soluțiilor durabile de gestionare a apelor pluviale devin astfel imperative pentru reducerea riscurilor și protecția mediului urban.

Este necesară o abordare cuprinzătoare și colaborativă care să îmbrățișeze inovația, să investească în capitalul natural și să implice comunitățile în crearea unui viitor urban mai verde și mai sensibil la apă, scrie în articolul de pe Infoclima.ro, Dan Rădulescu, inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului.

Românii evită alimentele ultraprocesate, dar refuză să plătească mai mult pentru produse sustenabile

Autor

Cristina Antal

-

17 iulie 2025

Majoritatea românilor sunt conștienți de riscurile asociate consumului de alimente ultraprocesate și manifestă temeri legate de produsele care pot conține pesticide.

Peste o treime dintre ei plănuiesc să aloce un buget mai mare pentru achiziționarea produselor proaspete, reducând totodată cheltuielile pentru alcool și gustări.

Mai mult de jumătate sunt dispuși să investească mai mult în produse locale, pe care le consideră mai sănătoase și benefice pentru economia comunității.

În următoarele 12 luni, principala îngrijorare a consumatorilor vizează instabilitatea economică, inflația și conflictele geopolitice.

Deşi românii sunt preocupaţi de mediu, doar o parte aleg să plătească mai mult pentru produse sustenabile

Deşi consumatorii conştientizează impactul schimbărilor climatice, aceste îngrijorări nu se reflectă mereu în comportamentul de cumpărare, scrie Adevărul.

Peste 80% dintre respondenţi îşi exprimă îngrijorarea faţă de schimbările climatice, însă doar 44% dintre aceştia spun că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente care susţin protejarea mediului, precum îmbunătăţirea calităţii solului şi biodiversitatea.

Consumatorii din România prioritizează sustenabilitatea, cumpărând doar produse de care au nevoie şi reducând risipa alimentară, 65% luând măsuri active pentru a-şi diminua impactul asupra mediului.

Preocupările față de alimentele ultraprocesate și pesticidele cresc în rândul consumatorilor români, arată un sondaj global PwC din 2025

De asemenea, preocupările legate de alimentele ultraprocesate sau de utilizarea pesticidelor s-a intensificat în rândul a aproximativ 54% dintre consumatorii chestionaţi.

În ianuarie şi februarie 2025, PwC Research, centrul global de excelenţă al PwC pentru cercetare de piaţă şi informaţii, a realizat un sondaj cu 21.075 de consumatori din 28 de ţări, printre care şi România (460 de respondenti).

Aceştia au primit o varietate de întrebări despre consumul alimentar şi tendinţele consumatorilor, inclusiv cumpărăturile de alimente şi alegerile alimentare, viitorul sănătăţii, tehnologiile emergente, clima şi sustenabilitatea.

Oamenii de știință au descoperit un embrion de dinozaur care dezvăluie legături surprinzătoare cu păsările moderne

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Un embrion de dinozaur, remarcabil de bine conservat, le oferă cercetătorilor o privire fără precedent asupra dezvoltării timpurii a acestor creaturi străvechi.

Descoperit în interiorul unui ou fosilizat, embrionul este estimat a avea între 66 și 72 de milioane de ani și este considerat unul dintre cele mai complete exemplare găsite vreodată.

Fosila păstrează detalii impresionante, cum ar fi poziționarea scheletului și chiar dovezi ale comportamentului premergător eclozării.

Oamenii de știință au stabilit că embrionul aparține unui dinozaur teropod, grup din care fac parte și păsările moderne.

Această legătură consolidează teoriile evoluționiste care susțin că păsările sunt descendenții direcți ai dinozaurilor.

Embrionul fosilizat de dinozaur dezvăluie legături între comportamentele dinozaurilor și cele ale păsărilor moderne

Ceea ce face această descoperire cu adevărat extraordinară este postura ghemuită a embrionului, asemănătoare cu cea a unui pui de pasăre în stadiu avansat, chiar înainte de a ieși din ou.

Această poziție sugerează că anumite comportamente observate la păsările de astăzi își au originea încă din vremea dinozaurilor.

Fosila nu doar că îmbogățește cunoștințele despre reproducerea și dezvoltarea dinozaurilor, dar aduce și informații noi și captivante despre modul în care trăsăturile asemănătoare păsărilor au evoluat de-a lungul a milioane de ani.

Descoperirea reprezintă un pas important în înțelegerea istoriei evolutive a vieții pe Pământ.

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie: patrimoniul rural prinde viață în ediția a treia

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Cea de-a treia ediţie a Nopţii Muzeelor la Sate, un eveniment cultural unic în Europa, dedicat patrimoniului rural şi comunităţilor care îl păstrează viu, va avea loc în 6 septembrie, scrie Radio Eco Natura.

Noaptea Muzeelor la Sate își deschide porțile și îi invită pe vizitatori să descopere istoria vie a satelor românești

Muzeele şi colecţiile din mediul rural care doresc să participe sunt invitate să se înscrie până cel târziu în 20 august, completând fişa de participare, potrivit organizatorilor.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Da’ De Ce şi propune o ediţie specială, în care vizitatorii vor fi invitaţi să descopere istoria vie, colecţiile locale, poveştile satelor şi oamenii care le duc mai departe.

Intrarea vă fi gratuită, iar programul va include expoziţii, tururi ghidate, ateliere, întâlniri cu meşteşugari şi evenimente nocturne desfăşurate în spaţii neconvenţionale.

Evenimenul cultural unic în Europa lansează un proiect pentru dezvoltarea a cinci ecosisteme culturale în mediul rural

Anul acesta, sub umbrela Nopţii Muzeelor la Sate, se va derula şi un proiect care-şi propune dezvoltarea a cinci ecosisteme culturale vii ale zonelor rurale, mai punctează sursa citată.

Aceste ecosisteme au fost configurate pe baza nevoilor culese în ediţiile trecute şi au ca scop crearea unei reţele de sprijin, care să demonstreze că patrimoniul rural poate deveni motor pentru coagulare comunitară şi regenerare locală.

Guvernul alocă 17.8 milioane de lei pentru desalinizarea apei în Mureş după dezastrul de la Salina Praid

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Guvernul alocă, la propunerea Ministerului Dezvoltării, 17.8 milioane de lei din Fondul de Rezervă Bugetară pentru achiziţionarea de echipamente de desalinizare a apei în localităţile afectate din Judeţul Mureş, ca urmare a dezastrului de la Salina Praid.

Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, scrie Radio Eco Natura.

Inundaţiile au lăsat mii de oameni fără apă potabilă în Mureş

Potrivit sursei citate, inundaţiile cauzate de ploile abundente au dus la pătrunderea apei în Salina de la Praid, ceea ce a determinat o creştere fără precedent a concentraţiei de sare în apa potabilă din localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac.

”Acest fenomen a provocat un dezastru ecologic major şi a lăsat mii de oameni fără acces la apă potabilă”, precizează sursa citată.

Guvernul finanţează cu 17.8 milioane de lei soluţii rapide pentru apă potabilă în Mureş şi caută alternative pe termen lung

Ministerul Mediului a identificat o soluţie tehnologică rapidă pentru ca staţiile de tratare din cele trei localităţi afectate să primească din nou apă curată.

Ulterior, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă a evaluat costurile necesare, iar Ministerul Dezvoltării a elaborat o hotărâre de guvern pentru alocarea sumei de 17,8 milioane de lei din fondul de rezervă.

Pe termen lung, autorităţile vor căuta soluţii alternative de alimentare cu apă, astfel încât localităţile din judeţul Mureş să nu mai depindă de râul Corund.

Explozia nucleară ucide înainte ca durerea să ajungă la creier

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Dacă te-ai afla aproape de o explozie nucleară, ai muri fără să simți durerea, pentru că forțele devastatoare te-ar ucide mai repede decât poate creierul tău să proceseze orice senzație.

Radiațiile ionizante generate de detonare călătoresc cu viteza luminii, adică aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă.

Armele nucleare distrug instantaneu, dar sistemul nostru nervos transmite durerea prea lent ca să o simțim

În schimb, sistemul nostru nervos transmite semnalele de durere cu o viteză mult mai mică, de doar 0.12 kilometri pe secundă.

Asta înseamnă că, în cazul unui impact direct, moartea survine în câteva milisecunde, înainte ca organismul să aibă timp să reacționeze sau să simtă vreo suferință.

Deși puterea armelor nucleare este înspăimântătoare, oamenii de știință explică faptul că sistemul nervos uman este pur și simplu prea lent pentru a ține pasul cu violența unei astfel de deflagrații.

Într-o întorsătură sinistră, aceleași legi ale fizicii care fac bombele nucleare atât de distrugătoare asigură, paradoxal, că victimele aflate în punctul zero nu ar îndura chinurile pe care le-am asocia, de regulă, cu astfel de catastrofe.

Explozia și impactul armelor nucleare: repere esențiale în Istorie

Testul Trinity (16 iulie 1945)

Prima explozie nucleară din lume, testată de Statele Unite în New Mexico, ca parte a Proiectului Manhattan.

Hiroshima (6 august 1945)

Prima utilizare a unei bombe atomice în război, detonată de SUA asupra orașului Hiroshima, Japonia.

Nagasaki (9 august 1945)

A doua bombă atomică folosită în război, detonată de SUA asupra orașului Nagasaki, Japonia.

Testele sovietice “RDS-1” (29 august 1949)

Prima bombă atomică testată de Uniunea Sovietică, marcând începutul cursei înarmărilor nucleare.

Testul Castle Bravo (1 martie 1954)

Cel mai puternic test nuclear efectuat de SUA în Insulele Marshall, cu o putere de aproximativ 15 megatone, mult mai mare decât se anticipase.

Testul Tsar Bomba (30 octombrie 1961)

Cea mai puternică bombă nucleară detonată vreodată, testată de Uniunea Sovietică, cu o putere de aproximativ 50 megatone.

Accidentul de la Palomares (1966)

Un bombardier american B-52 a colizionat cu un avion cisternă și a aruncat accidental bombe nucleare asupra Spaniei.

Accidentul de la Thule (1968)

Un bombardier B-52 s-a prăbușit în Groenlanda, eliberând materiale radioactive.

Testele nucleare indiene (1974 și 1998)

Prima explozie nucleară indiană (“Smiling Buddha”) în 1974 și testele mai ample din 1998 (Pokhran-II).

Testele nucleare nord-coreene (2006 – prezent)

Serii de teste nucleare efectuate de Coreea de Nord, cu impact geopolitic major.

Transapuseana, cel mai scump drum județean din România, trebuie refăcută parțial din cauza încălcării acordului de mediu

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Lucrările la cel mai scump drum judeţean din România, Transapuseana, din judeţul Alba, anunţate recent ca fiind încheiate, trebuie refăcute, în unele zone, după ce un audit al Curţii de Conturi a constatat că drumul nu respectă acordul de mediu eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba.

Broaștele rămân captive în camerele de cădere ale drumurilor, din cauza pereților verticali

Potrivit jurnaliştilor de la ziarulunirea.ro, doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere construite la drumuri pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, întrucât broasca poate sări, dar nu şi din apă.

Aceştia arată că unele dintre cele 58 de camere de cădere construite între kilomerii 5 şi 37, au pereţii realizaţi în unghi de 90 de grade, iar în cazul în care cad în aceste camere broaştele nu mai pot sări afară.

Constructorii care lucrează pe Transapuseana promit soluții pentru salvarea broaștelor captive în camerele de cădere

Soluţiile tehnice în astfel de cazuri sunt realizarea unor unghiuri de 45 de grade sau a unei ”scăriţe”, pentru ca broaştele captive să poată ieşi, scrie Radio Eco Natura.

Reprezentanţii firmei care a realizat lucrările au precizat pentru jurnaliştii locali că lucrările vor fi finalizate în cel mult o săptămână, mai spune sursa citată.

Săptămâna verde produce schimbări în școli și dezvoltă competențe esențiale

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Un studiu privind Programul ”Săptămâna verde”, realizat la inițiativa Ministerului Educației, evidențiază că peste 80% dintre directori și profesori consideră că acesta aduce beneficii semnificative în plan educațional și se declară pregătiți să organizeze astfel de activități.

Totodată, 80% dintre elevi au afirmat că au participat la toate activitățile, cu cea mai mare rată de implicare înregistrată în mediul rural și în ciclul gimnazial.

Provocări și perspective în implementarea programelor de educație nonformală

Cu toate acestea, studiul a relevat şi câteva provocări, între care birocraţia excesivă în monitorizarea programului, costurile ridicate şi lipsa implicării autorităţilor locale şi a inspectoratelor şcolare.

Profesorii evaluează pozitiv nivelul lor de competenţe pentru organizarea activităţilor de educaţie nonformală specifice programului.

Peste jumătate dintre profesori menţionează că au nevoie de formare în acest domeniu, scrie News.ro.

Peste trei sferturi dintre directori şi aproximativ 70% dintre profesori consideră că metodologia include prevederi clare şi suficiente, care dau libertate şcolilor în organizarea de activităţi inovatoare.

Educație pentru mediu și abilități noncognitive: efectele programului Săptămâna verde

Profesorii şi elevii au evidenţiat faptul că programul asigură preponderent dobândirea unor abilităţi practice care ţin de educaţia pentru mediu, dar şi dezvoltarea unor abilităţi noncognitive.

Aproape 60% dintre profesori au declarat că ceea ce au învăţat elevii în ”Săptămâna verde” este valorificat mai apoi la orele de curs, precum şi în dezvoltarea ofertei de activităţi extraşcolare a unităţilor de învăţământ.

”Impactul programului, aşa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie unul pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicaţi, am reglementat deja ca programul să implice fie activităţi non-formale, aşa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activităţi mai formale, la clasă, dar în care lecţiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.

Un ou pe săptămână scade considerabil riscul de a dezvolta Alzheimer

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Potrivit specialiștilor citați de Adevărul, consumul unui singur ou pe săptămână ar putea scădea riscul de Alzheimer cu până la 47%.

În România, peste 300.000 de oameni suferă de demență, majoritatea fiind afectați de Alzheimer.

În egală măsură, numărul cazurilor este în continuă creștere la nivel mondial.

Un ou pe săptămână protejează creierul: colina din gălbenuș reduce riscul de demență

Un studiu publicat în 2024 în prestigiosul Journal of Nutrition vine cu o concluzie surprinzătoare: consumul a doar un ou pe săptămână poate reduce riscul de a dezvolta demență cu până la 47%.

Ce face că ouăle să fie atât de speciale încât să fie considerate aliați puternici ai sănătății creierului? Răspunsul stă într-un nutrient esențial: colina.

”Este esențial să înțelegem de ce mulți oameni aleg să consume doar albușul, crezând că gălbenușul este dăunător. Însă tocmai gălbenușul conține colina — o substanță vitală pentru sănătatea creierului”, spune cardiologul spaniol dr. Aurelio Rojas.

Colina din ouă sprijină memoria, iar miturile despre colesterol sunt tot mai demontate

Colina este crucială pentru sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător esențial implicat în procese precum memoria, învățarea și concentrarea.

Multă vreme, ouăle au fost considerate ”dușmani” din cauza conținutului de colesterol.

Totuși, știința modernă a demontat mare parte din aceste mituri, arătând că, pentru majoritatea oamenilor, consumul de ouă are un impact neînsemnat asupra nivelului de colesterol din sânge.

Mai mult, oferă numeroase beneficii nutriționale, mai punctează sursa citată.

Primăria București lansează Planul pentru un Oraș Verde și anunță măsuri anti-poluare până în 2040

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Primăria Municipiului Bucureşti a lansat în dezbatere publică Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde (PAOV), un document strategic elaborat în cadrul programului BERD Green Cities, scrie Radio Eco Natura.

Acesta propune direcţii de dezvoltare durabilă pentru Capitală până în anul 2040, cu accent pe calitatea aerului, transport eficient şi sustenabil, energie verde şi regenerare urbană.

Una dintre măsuri, aplicată în multe oraşe euopene, vizează conceptul de Zonă cu Emisii Reduse (LEZ), care presupune reducerea poluării aerului în zonele afectate şi folosirea unor mijloace de transport ”mai prietenoase cu mediul”.

Planul pentru un Oraș Verde propune transport curat, aer mai bun și reciclare modernă

Printre măsurile propuse în Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde se regăsesc:

Flotă de transport public cu emisii zero şi infrastructură extinsă pentru vehicule electrice;
Zona cu Emisii Reduse (LEZ) şi monitorizarea calităţii aerului;
Masterplan VELO pentru mobilitate nemotorizată;
Dezvoltarea reţelelor Park & Ride şi hub-uri de mobilitate;
Decarbonizarea sistemului de termoficare şi hărţi energetice de risc;
Colectare separată a deşeurilor, reciclare şi tratare modernă.

Documentul strategic vizează modernizarea infrastructurii și combaterea poluării în București

De asemenea, Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde mai conţine modernizarea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea spaţiilor verzi şi regenerare urbană în cartiere dense, precum şi sisteme digitale integrate pentru gestiunea urbană, precizează Primăria Capitalei.

Planul conţine informaţii potrivit cărora poluarea aerului este una dintre cele mai menţionate probleme de către cetăţenii Bucureştiului şi este în deplină legătură cu traficul aglomerat şi cu apariţia sporadică a incinerării ilegale a deşeurilor la periferia oraşului.