Explozia nucleară ucide înainte ca durerea să ajungă la creier

Autor

-

16 iulie 2025

Dacă te-ai afla aproape de o explozie nucleară, ai muri fără să simți durerea, pentru că forțele devastatoare te-ar ucide mai repede decât poate creierul tău să proceseze orice senzație.

Radiațiile ionizante generate de detonare călătoresc cu viteza luminii, adică aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă.

Armele nucleare distrug instantaneu, dar sistemul nostru nervos transmite durerea prea lent ca să o simțim

În schimb, sistemul nostru nervos transmite semnalele de durere cu o viteză mult mai mică, de doar 0.12 kilometri pe secundă.

Asta înseamnă că, în cazul unui impact direct, moartea survine în câteva milisecunde, înainte ca organismul să aibă timp să reacționeze sau să simtă vreo suferință.

Deși puterea armelor nucleare este înspăimântătoare, oamenii de știință explică faptul că sistemul nervos uman este pur și simplu prea lent pentru a ține pasul cu violența unei astfel de deflagrații.

Într-o întorsătură sinistră, aceleași legi ale fizicii care fac bombele nucleare atât de distrugătoare asigură, paradoxal, că victimele aflate în punctul zero nu ar îndura chinurile pe care le-am asocia, de regulă, cu astfel de catastrofe.

Explozia și impactul armelor nucleare: repere esențiale în Istorie

Testul Trinity (16 iulie 1945)

Prima explozie nucleară din lume, testată de Statele Unite în New Mexico, ca parte a Proiectului Manhattan.

Hiroshima (6 august 1945)

Prima utilizare a unei bombe atomice în război, detonată de SUA asupra orașului Hiroshima, Japonia.

Nagasaki (9 august 1945)

A doua bombă atomică folosită în război, detonată de SUA asupra orașului Nagasaki, Japonia.

Testele sovietice “RDS-1” (29 august 1949)

Prima bombă atomică testată de Uniunea Sovietică, marcând începutul cursei înarmărilor nucleare.

Testul Castle Bravo (1 martie 1954)

Cel mai puternic test nuclear efectuat de SUA în Insulele Marshall, cu o putere de aproximativ 15 megatone, mult mai mare decât se anticipase.

Testul Tsar Bomba (30 octombrie 1961)

Cea mai puternică bombă nucleară detonată vreodată, testată de Uniunea Sovietică, cu o putere de aproximativ 50 megatone.

Accidentul de la Palomares (1966)

Un bombardier american B-52 a colizionat cu un avion cisternă și a aruncat accidental bombe nucleare asupra Spaniei.

Accidentul de la Thule (1968)

Un bombardier B-52 s-a prăbușit în Groenlanda, eliberând materiale radioactive.

Testele nucleare indiene (1974 și 1998)

Prima explozie nucleară indiană (“Smiling Buddha”) în 1974 și testele mai ample din 1998 (Pokhran-II).

Testele nucleare nord-coreene (2006 – prezent)

Serii de teste nucleare efectuate de Coreea de Nord, cu impact geopolitic major.

Transapuseana, cel mai scump drum județean din România, trebuie refăcută parțial din cauza încălcării acordului de mediu

Autor

Cristina Antal

-

16 iulie 2025

Lucrările la cel mai scump drum judeţean din România, Transapuseana, din judeţul Alba, anunţate recent ca fiind încheiate, trebuie refăcute, în unele zone, după ce un audit al Curţii de Conturi a constatat că drumul nu respectă acordul de mediu eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba.

Broaștele rămân captive în camerele de cădere ale drumurilor, din cauza pereților verticali

Potrivit jurnaliştilor de la ziarulunirea.ro, doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere construite la drumuri pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, întrucât broasca poate sări, dar nu şi din apă.

Aceştia arată că unele dintre cele 58 de camere de cădere construite între kilomerii 5 şi 37, au pereţii realizaţi în unghi de 90 de grade, iar în cazul în care cad în aceste camere broaştele nu mai pot sări afară.

Constructorii care lucrează pe Transapuseana promit soluții pentru salvarea broaștelor captive în camerele de cădere

Soluţiile tehnice în astfel de cazuri sunt realizarea unor unghiuri de 45 de grade sau a unei ”scăriţe”, pentru ca broaştele captive să poată ieşi, scrie Radio Eco Natura.

Reprezentanţii firmei care a realizat lucrările au precizat pentru jurnaliştii locali că lucrările vor fi finalizate în cel mult o săptămână, mai spune sursa citată.

Săptămâna verde produce schimbări în școli și dezvoltă competențe esențiale

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Un studiu privind Programul ”Săptămâna verde”, realizat la inițiativa Ministerului Educației, evidențiază că peste 80% dintre directori și profesori consideră că acesta aduce beneficii semnificative în plan educațional și se declară pregătiți să organizeze astfel de activități.

Totodată, 80% dintre elevi au afirmat că au participat la toate activitățile, cu cea mai mare rată de implicare înregistrată în mediul rural și în ciclul gimnazial.

Provocări și perspective în implementarea programelor de educație nonformală

Cu toate acestea, studiul a relevat şi câteva provocări, între care birocraţia excesivă în monitorizarea programului, costurile ridicate şi lipsa implicării autorităţilor locale şi a inspectoratelor şcolare.

Profesorii evaluează pozitiv nivelul lor de competenţe pentru organizarea activităţilor de educaţie nonformală specifice programului.

Peste jumătate dintre profesori menţionează că au nevoie de formare în acest domeniu, scrie News.ro.

Peste trei sferturi dintre directori şi aproximativ 70% dintre profesori consideră că metodologia include prevederi clare şi suficiente, care dau libertate şcolilor în organizarea de activităţi inovatoare.

Educație pentru mediu și abilități noncognitive: efectele programului Săptămâna verde

Profesorii şi elevii au evidenţiat faptul că programul asigură preponderent dobândirea unor abilităţi practice care ţin de educaţia pentru mediu, dar şi dezvoltarea unor abilităţi noncognitive.

Aproape 60% dintre profesori au declarat că ceea ce au învăţat elevii în ”Săptămâna verde” este valorificat mai apoi la orele de curs, precum şi în dezvoltarea ofertei de activităţi extraşcolare a unităţilor de învăţământ.

”Impactul programului, aşa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie unul pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicaţi, am reglementat deja ca programul să implice fie activităţi non-formale, aşa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activităţi mai formale, la clasă, dar în care lecţiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.

Un ou pe săptămână scade considerabil riscul de a dezvolta Alzheimer

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Potrivit specialiștilor citați de Adevărul, consumul unui singur ou pe săptămână ar putea scădea riscul de Alzheimer cu până la 47%.

În România, peste 300.000 de oameni suferă de demență, majoritatea fiind afectați de Alzheimer.

În egală măsură, numărul cazurilor este în continuă creștere la nivel mondial.

Un ou pe săptămână protejează creierul: colina din gălbenuș reduce riscul de demență

Un studiu publicat în 2024 în prestigiosul Journal of Nutrition vine cu o concluzie surprinzătoare: consumul a doar un ou pe săptămână poate reduce riscul de a dezvolta demență cu până la 47%.

Ce face că ouăle să fie atât de speciale încât să fie considerate aliați puternici ai sănătății creierului? Răspunsul stă într-un nutrient esențial: colina.

”Este esențial să înțelegem de ce mulți oameni aleg să consume doar albușul, crezând că gălbenușul este dăunător. Însă tocmai gălbenușul conține colina — o substanță vitală pentru sănătatea creierului”, spune cardiologul spaniol dr. Aurelio Rojas.

Colina din ouă sprijină memoria, iar miturile despre colesterol sunt tot mai demontate

Colina este crucială pentru sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător esențial implicat în procese precum memoria, învățarea și concentrarea.

Multă vreme, ouăle au fost considerate ”dușmani” din cauza conținutului de colesterol.

Totuși, știința modernă a demontat mare parte din aceste mituri, arătând că, pentru majoritatea oamenilor, consumul de ouă are un impact neînsemnat asupra nivelului de colesterol din sânge.

Mai mult, oferă numeroase beneficii nutriționale, mai punctează sursa citată.

Primăria București lansează Planul pentru un Oraș Verde și anunță măsuri anti-poluare până în 2040

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

Primăria Municipiului Bucureşti a lansat în dezbatere publică Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde (PAOV), un document strategic elaborat în cadrul programului BERD Green Cities, scrie Radio Eco Natura.

Acesta propune direcţii de dezvoltare durabilă pentru Capitală până în anul 2040, cu accent pe calitatea aerului, transport eficient şi sustenabil, energie verde şi regenerare urbană.

Una dintre măsuri, aplicată în multe oraşe euopene, vizează conceptul de Zonă cu Emisii Reduse (LEZ), care presupune reducerea poluării aerului în zonele afectate şi folosirea unor mijloace de transport ”mai prietenoase cu mediul”.

Planul pentru un Oraș Verde propune transport curat, aer mai bun și reciclare modernă

Printre măsurile propuse în Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde se regăsesc:

Flotă de transport public cu emisii zero şi infrastructură extinsă pentru vehicule electrice;
Zona cu Emisii Reduse (LEZ) şi monitorizarea calităţii aerului;
Masterplan VELO pentru mobilitate nemotorizată;
Dezvoltarea reţelelor Park & Ride şi hub-uri de mobilitate;
Decarbonizarea sistemului de termoficare şi hărţi energetice de risc;
Colectare separată a deşeurilor, reciclare şi tratare modernă.

Documentul strategic vizează modernizarea infrastructurii și combaterea poluării în București

De asemenea, Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde mai conţine modernizarea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea spaţiilor verzi şi regenerare urbană în cartiere dense, precum şi sisteme digitale integrate pentru gestiunea urbană, precizează Primăria Capitalei.

Planul conţine informaţii potrivit cărora poluarea aerului este una dintre cele mai menţionate probleme de către cetăţenii Bucureştiului şi este în deplină legătură cu traficul aglomerat şi cu apariţia sporadică a incinerării ilegale a deşeurilor la periferia oraşului.

Prețul ascuns al tehnologiei: China își sacrifică oamenii și mediul pentru pământurile rare

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

În spatele fiecărui smartphone, televizor, sistem militar sau mașină electrică se dă o bătălie pentru pământuri rare.

În prezent, China este lider incontestabil în extracția acestor metale, dar plătește un preț uriaș pentru acest avantaj, transmite Adevărul, citat de Radio Eco Natura.

BBC dezvăluie cum exploatarea pământurilor rare devastează mediul și comunitățile din China

Un reportaj BBC scoate la iveală efectele devastatoare pe care le are exploatarea pământurilor rare asupra mediului și comunităților locale din China.

În nordul țării, la marginea districtului Bayan Obo din regiunea Mongolia Interioară, se întinde un peisaj sumbru: o vastă suprafață de pământ cenușiu, de unde se înalță nori negri de praf.

Aici se găsește cea mai mare mină de pământuri rare din lume, care concentrează jumătate din rezervele globale ale acestui grup de metale.

Aceste elemente sunt vitale pentru aproape orice dispozitiv electric modern: de la smartphone-uri, panouri solare și boxe bluetooth, până la computere, televizoare, echipamente medicale și vehicule electrice.

În ciuda bolilor grave, autoritățile refuză să stopeze exploatările ilegale

Reporterii BBC au descoperit lacuri artificiale pline cu nămol radioactiv, soluri contaminate, ape poluate și localnici cu boli grave precum cancer sau malformații congenitale.

În ciuda eforturilor la nivel de declarații ale autorităților chineze de a înăspri reglementările și de a închide exploatările ilegale, operațiunile miniere continuă să se extindă.

Statisticile arată că pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase se generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice, mai transmite sursa citată.

China încearcă să repare daunele goanei după pământuri rare, dar oamenii de știință avertizează că pericolul persistă

În deceniile dinainte de 2010, localnicii au fost diagnosticați cu deformări ale oaselor și articulațiilor cauzate de excesul de fluor în apă și toxicitate acută cu arsen.

China încearcă acum să limiteze daunele provocate asupra mediului de goana după pământuri rare, dar oamenii de știință avertizează că, indiferent de unde sunt extrase aceste metale, fără soluții adecvate, peisajele și viețile oamenilor vor fi puse în pericol.

Bruxelles-ul ia în calcul taxe mai mari pe tutun, iar Suedia denunță planul drept ”total inacceptabil”

Autor

Cristina Antal

-

15 iulie 2025

O majorare a taxelor pe tutun și produsele din tutun în întreaga Uniune Europeană ar fi „total inacceptabilă”, afirmă ministrul suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană analizează posibilitatea ca veniturile generate de aceste taxe să fie direcționate către bugetul UE, și nu către Suedia, informează Bloomberg.

Într-o serie de postări pe platforma X, Svantesson a afirmat: ”Este evident că veniturile din taxe ar trebui să revină Suediei şi nu birocraţiei UE”, citează Radio Eco Natura.

Comisia evită să anunțe oficial o revizuire a taxelor pe tutun, deși un proiect intern recomandă scumpiri semnificative în UE

Comisia nu a declarat public dacă va propune o revizuire a regulilor UE privind taxele pe tutun aplicate de fiecare stat membru.

Ar fi vorba despre o revizuire a unei legi din 2011. Totuşi, o evaluare de impact, apărută în presă pe surse, privind un proiect de lege revizuit pentru accizele pe tutun recomandă creşteri semnificative ale taxelor pentru ţigări şi produsele din tutun încălzit în întreaga Uniune.

Germania dezvăluie că tutunul ar putea deveni sursă de venit pentru bugetul UE, iar Comisia tace înaintea prezentării bugetului pe șapte ani

Un raport datat 7 iulie, trimis de Biroul German pentru Afaceri Internaţionale din Bruxelles către Parlamentul Germaniei, menţionează că tutunul ar putea fi propus ca o nouă sursă de venit pentru bugetul UE.

Potrivit sursei citate, Comisia a refuzat să comenteze. Se aşteaptă ca aceasta să prezinte noul buget pe o perioadă de şapte ani al UE pe 16 iulie.

Ce nu ți-a spus nimeni despre cauzele reale ale depresiei

Autor

Cristina Antal

-

14 iulie 2025

O echipă de cercetători de la University College London a realizat o amplă analiză care aruncă o nouă lumină asupra cauzelor depresiei.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Molecular Psychiatry, a concluzionat că nu există dovezi științifice solide care să confirme că depresia este provocată de un nivel scăzut de serotonină sau de o activitate redusă a acestei substanțe chimice în creier.

Timp de decenii, teoria ”dezechilibrului chimic” a stat la baza explicațiilor pentru depresie și a justificat prescrierea masivă a antidepresivelor, în special a celor din categoria inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI).

Acești agenți medicamentoși au fost considerați eficienți tocmai pentru că ar corecta un presupus deficit de serotonină.

Însă noua analiză contestă această legătură directă și sugerează că popularitatea acestei teorii a contribuit la creșterea uriașă a prescripțiilor de antidepresive, fără să existe o dovadă biologică clară.

Aproape 90% dintre oameni cred că depresia este rezultatul unui dezechilibru chimic

Descoperirile ridică și îngrijorări legate de felul în care această teorie influențează percepția publicului și deciziile legate de tratament.

Prin urmare, cercetătorii avertizează că această concepție greșită poate diminua speranța de vindecare și poate împiedica apelarea la terapii non-medicamentoase.

Mai mult, există indicii că unele antidepresive ar putea chiar să reducă nivelul serotoninei în timp.

De aici, nevoia de mai multă transparență și de noi abordări în îngrijirea sănătății mintale.

Specialiștii recomandă tratamente pentru depresie care să depășească simpla administrare de medicamente

Autorii studiului propun ca tratamentele pentru depresie să se axeze mai mult pe gestionarea stresului, pe terapia psihologică și pe îmbunătățirea condițiilor sociale, nu doar pe administrarea de medicamente.

Astfel, oamenii ar putea primi sprijin personalizat, adaptat cauzelor complexe care stau la baza depresiei, și nu ar mai fi limitați la soluții exclusiv farmacologice.

Care sunt principalele cauze ale depresiei:

Stresul prelungit (la serviciu, în familie, financiar);
Traumatisme emoționale (abuz, pierderea unei persoane dragi);
Factori genetici și istoricul familial;
Dezechilibre hormonale (ex. după naștere, menopauză);
Boli cronice sau dureri persistente;
Izolarea socială și singurătatea;
Consumul de alcool sau droguri;
Evenimente de viață majore (divorț, șomaj);
Probleme de stimă de sine și gânduri negative recurente.

Sursă: Moncrieff, J., Cooper, R. E., Stockmann, T., Amendola, S., Hengartner, M. P. și Horowitz, M. A. (2022). Teoria serotoninei în depresie: o revizuire sistematică de tip „umbrela” a dovezilor. Molecular Psychiatry.

Numărul insectelor a scăzut cu 76% în 27 de ani, avertizează cercetătorii

Autor

Cristina Antal

-

14 iulie 2025

Un amplu studiu de a arătat că populațiile de insecte zburătoare au scăzut cu 76% în doar 27 de ani, chiar și în rezervații naturale protejate.

Oamenii de știință au monitorizat biomasa insectelor între 1989 și 2016, iar cele mai mari pierderi au fost înregistrate în mijlocul verii, perioada în care activitatea insectelor este în mod normal la cote maxime.

Studiul confirmă un declin generalizat al populațiilor de insecte și avertizează asupra efectelor grave în ecosisteme

Studiul a folosit capcane standardizate în peste 60 de zone naturale și sugerează că declinul insectelor este generalizat și nu afectează doar un anumit tip de habitat.

Cauzele acestei scăderi masive rămân necunoscute, iar schimbările climatice sau modificările în folosirea terenurilor nu pot explica pe deplin fenomenul.

Oamenii de știință trag un semnal de alarmă, avertizând că această prăbușire a populațiilor de insecte poate avea efecte în lanț grave: mai puțini polenizatori pentru plante, dar și o reducere a surselor de hrană pentru păsări, mamifere și alte animale sălbatice.

Cercetătorii cer acțiuni urgente în fața dispariției insectelor, esențiale pentru sănătatea ecosistemelor

Insectele joacă un rol vital în sănătatea ecosistemelor, însă dispariția lor rapidă a fost ignorată până acum.

Cercetătorii cer intervenție urgentă pentru a investiga factorii care contribuie la acest fenomen, cum ar fi utilizarea pesticidelor și practicile agricole din jurul zonelor protejate.

Ziua de luni ne omoară – la propriu: stresul începutului de săptămână crește riscul bolilor de inimă

Autor

Cristina Antal

-

14 iulie 2025

Un studiu revoluționar realizat de Universitatea din Hong Kong a descoperit un pericol ascuns pentru sănătate legat de ziua de luni, numit ”efectul zilei anxioase”.

Cercetătorii au arătat că adulții în vârstă care resimt anxietate în această zi au un nivel semnificativ și prelungit de cortizol – hormonul stresului – timp de două luni după.

Stresul zilei de luni: o reacție biologică profundă, nu doar o problemă de serviciu

Această reacție, observată chiar și la pensionari, indică faptul că stresul provocat de prima zi din săptămână nu este legat doar de serviciu, ci reprezintă o reacție biologică profundă.

Studiul a analizat datele a peste 3.500 de participanți din cadrul English Longitudinal Study of Ageing și a arătat o creștere cu 23% a nivelului de cortizol din păr la persoanele care au raportat anxietate lunea.

Mai mult, doar un sfert din această creștere se datorează anxietății propriu-zise, restul fiind efectul fiziologic unic al zilei de luni comparativ cu celelalte zile.

Această perturbare a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA), care controlează răspunsul organismului la stres, evidențiază modul în care ritmurile sociale săptămânale sunt încorporate biologic.

Gestionarea stresului rămâne soluția pentru reducerea bolilor de inimă la vârstnici

Experții atrag atenția că gestionarea stresului din prima zi a săptămânii poate fi o cale nouă și importantă pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare la populațiile în vârstă, mai ales în contextul creșterii alarmante a atacurilor de cord la începutul săptămânii.

Noul studiu deschide o nouă perspectivă asupra modului în care viața modernă afectează sănătatea noastră fundamentală.