Națiunile au ajuns la un acord istoric, Tratatul Mării Libere, pentru a proteja oceanele lumii, după 10 ani de negocieri, conform BBC.
Tratatul Mării Libere urmărește să plaseze 30% din mări în zone protejate până în 2030, pentru a proteja și recupera natura marină. Pe 4 martie 2023, după 38 de ore de discuții, acordul a ajuns la sediul ONU din New York.
Piedicile în adoptarea acordului au fost puse de diferitele abordări privind finanțarea și drepturile de pescuit. Ultimul acord internațional privind protecția oceanelor a fost semnat acum 40 de ani, în 1982 – Convenția ONU privind dreptul mării.
La acea vreme s-a stabilit o zonă numită marea liberă – ape internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetare. Totuși, doar 1,2% din apele stipulate în acel tratat sunt protejate.
Drept urmare, fauna din afara zonelor protejate a fost expusă riscului cauzat de schimbările climatice, pescuitul excesiv și traficului maritim.
Ce presupune Tratatul Mării Libere
Potrivit ultimelor studii, 10% din speciile marine sunt în pericol de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Aceste noi arii protejate, stabilite în tratat, vor limita pescuitul, rutele căilor de navigație și activitățile de explorare. Totodată va fi limitat și mineritul la adâncimi peste 200 de metri. Procesele miniere pot perturba zonele de reproducere a animalelor, pot crea poluare fonică și pot fi toxice pentru animale.
Potrivit Autorității internaționale pentru fundul mării, „orice activitate viitoare în fundul mării va fi supusă unor reglementări stricte de mediu și a unei supravegheri pentru a se asigura că acestea sunt desfășurate în mod durabil și responsabil”.
Rena Lee, ambasadorul ONU pentru Oceane, a fost cea care a adoptat tratatul, după două săptămâni de negocieri dure.
De asemenea, Minna Epps, directorul echipei IUCN Ocean, a declarat că principala problemă a fost împărțirea resurselor genetice marine.
Resursele genetice marine sunt materiale biologice de la plante și animale din ocean care pot avea beneficii pentru societate, cum ar fi produse farmaceutice, procese industriale și alimente.
Țările bogate au resurse și finanțare pentru a explora adâncurile oceanului, însă națiunile mai sărace au vrut să se asigure că toate beneficiile mării vor fi împărțite în mod egal.
Ce spun specialiștii?
Dr. Robert Blasiak, cercetător la Universitatea din Stockholm, a spus că provocarea este că nimeni nu știe cât valorează resursele oceanice și, prin urmare, cum ar putea fi împărțite.
„Imaginați-vă un televizor mare, cu ecran lat, căruia îi funcționează doar trei sau patru pixeli de pe acel ecran. Acestea sunt cunoștințele noastre despre adâncul oceanului. Am înregistrat aproximativ 230.000 de specii în ocean, dar se estimează că sunt peste două milioane”, a spus el.
Laura Meller, un militant pentru oceane pentru Greenpeace Nordic, a felicitat țările pentru că „au lăsat deoparte diferențele și au furnizat un tratat care ne va permite să protejăm oceanele, să ne consolidăm rezistența la schimbările climatice și să protejăm viețile și mijloacele de trai a miliarde de oameni”.
„Aceasta este o zi istorică pentru conservare. Este un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii și a oamenilor poate triumfa asupra geopoliticii”, a adăugat ea.
Țările vor trebui să se întâlnească din nou pentru a adopta în mod oficial acordul. Ulterior, acesta va trebui implementat.
Liz Karan, directorul echipei de guvernare a oceanelor Pews Trust, a declarat pentru BBC:
„Va dura ceva timp pentru a intra în vigoare. Țările trebuie să îl ratifice [să îl adopte legal] pentru ca acesta să intre în vigoare. Există o mulțime de organisme instituționale precum Comitetul științific și tehnic care trebuie să fie înființat”, a spus Liz Karan.
