A fost nevoie ca austriecii să ne refuze intrarea în Schengen pentru ca parlamentarii români să reacționeze în vreun fel. Nu, nu s-au gândit să-și perfecționeze calitățile diplomatice, ci să-i lovească pe exploatatorii pădurilor românești acolo unde îi doare mai tare: în legea silvică. Spunem acest lucru în contextul în care media și activiștii de mediu au semnalat în repetate rânduri măcelul care se petrece în pădurile din România, fără ca autoritățile să reacționeze într-o manieră care să descurajeze sau să diminueze fenomenul. Deputatul liberal Florin Roman a trimis acum cinci zile o inițiativă legislativă prin care cere modificarea art.1 din Legea 57/2020, „se interzice exportul de buștean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pe o perioada de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2023”. Deputatul liberal consideră, în expunerea de motive, că singura soluție pentru a avea un mediu mai sănătos și biodiversitate este păstrarea și protejarea fondului forestier.
România, sub media europeană la împăduriri. Ce propune deputatul Florin Roman
Potrivit unui calcul estimativ, austriecii taie păduri românești cam de un miliard de euro pe an, începând cu anul 2002, de când au început să investească în România. Țară noastră se află sub media europeană de împădurire, iar din rapoartele Curții de Conturi, realizate în perioada 1990-2011 și 2010-2013 reiese că s-au tăiat ilegal 80 milioane de mc de lemn(cca 366 000 ha), adică peste 5 mld. Euro, la un preț minim de 70 euro/mc.
Senatul e primă Cameră sesizată în cazul acestui proiect, votul final urmând să fie dat de deputaţi.
Rapoartele Curții de Conturi sunt foarte clare în privința vinovaților
Constatările Curții de Conturi din perioada 2010-2013, arată că “lipsa reglementărilor privind proprietatea privată şi regimul silvic, inclusiv regimul sancţionatoriu, cel puţin în prima parte a procesului de retrocedare, a determinat apariţia premiselor privind declanşarea fenomenului de tăieri ilegale masive de arbori, care nu a fost stopat nici până în prezent.
Efectele negative ale fragmentării au fost amplificate în permanenţă de subfinanţarea sectorului forestier, fapt ce a sporit presiunea asupra pădurilor, proprietarii fiind în permanenţă direct interesaţi în obţinerea de profituri imediate.
Garda Forestieră nu a avut bani suficienți pentru a preveni tăierile ilegale de păduri
Estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care datorită subdimensionării instituţionale, ca o consecinţă a subfinanţării, nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier.
Astfel, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului, ci numai ce s-a putut acoperi prin controale care au fost făcute în general la sesizări şi mai puţîn pe tematici programate. O estimare relativ exactă s-ar putea obţine după finalizarea celui de-al doilea IFN, printr-o comparaţie cu inventarul precedent”, reiese din raport.
