Vehiculele electrice au fost prezentate în Mileniul III ca soluția pentru înlocuirea celor care sunt propulsate de motoare cu ardere internă, considerate a fi mult mai poluante, din cauza emisiilor de dioxid de carbon pe care acest tip de motoare le emană.
Sub conducerea companiei americane Tesla, numărul și cota de piață a automobilelor electrice a crescut vertiginos în întreaga lume. Vânzările de mașini electrice variază însă de la o țară la alta. Motivele țin de cerințele diferite ale utilizatorilor, de prețurile pieței, de infrastructura de încărcare și nu în ultimul rând de reglementările guvernamentale.
Se estimează că între 2012 și 2021 au fost vândute nu mai puțin de 17 milioane de vehicule electrice la nivel mondial. Creșterea de la an la an este explozivă și unele estimări vorbeau despre 145 de milioane de vehicule electrice (nu doar autoturisme, ci și autobuze, furgonete și camioane grele) care ar urma să circule pe șosele pe plan internațional până în 2030.
În privința numărului de vehicule electrice vândute, China este de departe lider mondial, cu 57% din total. Dacă în 2021 pe piața chineză au fost înamtriculate peste 3,3 milioane de vehicule electrice, se așteaptă ca în 2022 numărul să atingă 5 milioane.
Deși modelele Tesla dețin aproximativ 10% din vânzări, piața chineză este dominată de producătorii locali. Chiar dacă modelele produse în China sunt de multe ori mașinuțe mici și fără mare putere, ele sunt preferate de chinezi pentru prețul redus, fiind în același timp considerate sigure. Nu în ultimul rând, un rol important în alegerea unei mașini electrice îl deține guvernul de la Beijing, care a oferit numeroase scutiri fiscale deținătorilor acestui tip de vehicule, potrivit tridenstechnology.com.
Trebuie însă amintit și faptul că cea mai mare piață auto din lume, China, a anunțat deja că va reduce subvențiile pentru vehiculele cu energie nouă, cum ar fi mașinile electrice, cu 30% în 2022 și că le va retrage complet la sfârșitul anului care a început.
Scăderea nivelului de trai în Europa
Europa este a doua piață mondială pentru vehiculele electrice, cu un număr de 2,3 milioane de unități vândute în 2021.
Însă, dacă în China și în Statele Unite ale Americii creșterea anuală a numărului de unități vândute în 2022 rămâne semnificativă, avansul anual al vânzărilor în statele europene a rămas modest în 2022 și se anticipează o stagnare în 2023. Estimările vorbesc despre o creștere anuală a vânzărilor în 2022 de 9% în toată Europa, în condițiile în care avansul anual a fost de 67% în 2021, 142% în 2020 și 49% în 2019.
În ciuda dezavantajelor precum prețul ridicat și autonomia redusă, doi factori au contribuit la creșterea în ritm alert a vânzărilor de autovehicule electrice în ultimii ani în Europa: Pe de o parte, deciziile politice luate de Comisia Europeană și Marea Britanie cu privire la interzicerea vânzării automobilelor cu combustie internă până în 2035, respectiv 2030.
De cealaltă parte, guvernele europene au acordat subvenții masive pentru achiziționarea unui automobil electric, alături de de alte stimulente financiare, scutiri fiscale, gratuități pentru încărcarea și parcarea vehiculelor electrice și așa mai departe. Dar, dacă țintele privind interzicerea vânzării automobilelor cu motoare pe benzină și motorină, în ciuda opoziției industriei auto europene, au rămas, cel puțin deocamdată, în vigoare, subvențiile și stimulentele de tot felul au început să dispară.
Tot mai mulți analiști ai pieței anticipează că apetența europenilor pentru achiziționarea de automobile electrice va scădea drastic, în lipsa sprijinului financiar primit de la stat.
Cost de producție cu 50% mai mare
Producătorii auto susțin că un automobil electric are în acest moment un cost de producție cu 50% mai mare decât unul convențional, iar acesta nu poate fi transferat cumpărătorului, care nu va opta niciodată pentru o mașină atât de scumpă fără subvenții și sprijin financiar de la Stat.
Iar analiștii de profil estimează că vehiculele electrice cu baterie și vehiculele propulsate de motoare cu ardere internă ar putea atinge paritatea costurilor abia în a doua jumătate a acestui deceniu. Inflația fără precedent în ultimii 30 de ani cu care se confruntă Uniunea Europeană și Marea Britanie, precum și scăderea drastică a nivelului de trai și a puterii de cumpărare, îi vor face pe europeni să se îndrepte în perioada următoare către automobilele clasice, mai ieftine decât cele electrice.
”Condițiile economice rămân o mare provocare și probabil vor face ca multe persoane să decidă amânarea achiziției unui automobil electric până la momentul în care atât situația financiară personală, cât și încrederea în viitor, se vor afla la cote mai favorabile. Mulți oameni sunt dornici să facă mai mult pentru a fi ‘mai ecologici’, dar nu este nerezonabil sau de neașteptat ca ei să întârzie acest lucru pentru a se concentra pe considerente financiare mai presante. Prețul mare al vehiculelor electrice continuă să fie o provocare pentru mulți care iau în considerare cumpărarea unui astfel de automobil.”, a declarat, în decembrie 2022, Mike Todd, CEO la Volkswagen Financial Services UK, pentru express.co.uk.
Efectele crizei energetice
În plus, criza energetică prin care a trecut Europa în 2022, ca urmare a conflictului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Federației Ruse, a adus nu doar o scumpire majoră a curentului electric, ci chiar o penurie în unele state, care iau în considerare sau au impus deja restricții pentru încărcarea automobilelor.
Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a prezentat un plan de economisire a energiei în care guvernul de la Paris le cere cetățenilor săi sub titlul ‘Perspective pentru sistemul electric pentru toamna/iarna 2022-2023 să fie responsabili și să lucreze împreună pentru a economisi energie în ceea ce a numit ‘gesturi ecologice’. Aceste ‘gesturi ecologice’ constau de fapt în limitarea prin lege a intervalului orar în care automobilele electrice pot fi încărcate de la punctele de încărcare aflate în locuințe, pentru evitarea orelor de vârf din rețea, potrivit todaytimeslive.com.
Prin urmare, încărcarea automobilelor electrice în intervalul orar 8 – 13 și 16 – 18 a fost interzisă.
Scumpirea curentului și eliminarea gratuităților la achiziționare și încărcare fac ca automobilele electrice, dincolo de prețul de achiziționare mai mare, să fie mai scumpe decât cele pe benzină și motorină chiar și în întrebuințare. Mai mult decât atât: întreruperile survenite în lanțurile internaționale de aprovizionare o dată cu pandemia de coronavirus au făcut ca producătorii auto europeni să fie nevoiți să își reducă drastic producția, astfel că în unele țări europene, cu precădere din Europa de Vest, timpul de așteptare pentru primirea unui automobil electric să fie foarte mare, fapt ce se constituie într-un alt dezavantaj.
Iar înghețarea relațiilor comerciale cu Rusia, precum și angajamentul Comisiei Europene de a limita dependența de importurile din China, cele două țări din care au fost aduse până acum principalele materii prime pentru realizarea acumulatorilor electrici, suspendă în mare măsură planurile producătorilor auto europeni legate de scăderea costurilor de producție pentru automobilele electrice.
Opoziția marilor producători auto
Prin urmare, rata de profit a producătorilor de automobile este net inferioară în cazul celor electrice, din cauza costurilor mari de producție. Nu este deci de mirare că Renault prognozează că motorul cu ardere internă va continua să joace un rol crucial în afacerile sale în următorii ani, potrivit declarației unui director executiv al gigantului auto francez.
”În opinia noastră, și conform tuturor studiilor pe care le avem, nu există niciun scenariu în care motoarele cu ardere internă și hibride să reprezinte mai puțin de 40% din piață în orizontul de timp 2040 (…). Deci este de fapt… o piață care va continua să crească.”, a declarat Thierry Pieton, directorul financiar al Renault, pentru cnbc.com.
Renault nu este singurul gigant din industria auto care și-a arătat opoziția la planurile de interzicere a vânzării automobilelor cu ardere internă până în 2030 – 2035.
CEO-ul Stellantis, Carlos Tavares, a declarat că este ”clar că decizia de a interzice ICE (internal combustion engine – motorul cu ardere internă – n.r.) pur este o decizie pur dogmatică”.
Tavares a spus chiar că va recomanda liderilor politici din Europa ”să fie mai pragmatici și mai puțin dogmatici”.
”Cred că există posibilitatea – și necesitatea – pentru o abordare mai pragmatică pentru a gestiona tranziția.”, a declarat el, pentru cnbc.com, în octombrie 2022.
Întrebat dacă discuțiile despre recesiune, criza costului vieții, inflație și prețurile la energie ar avea un efect de întârziere asupra trecerii la vehiculele electrice, Tavares a declarat:
”Întrebarea pe care mi-o puneți este întrebarea pe care ar trebui să o adresați liderilor politici pentru că, după cum știți, electrificarea a fost declanșată de reglementări (…). Deci da, desigur că este o denivelare în drum. Sper că este un obstacol pe termen scurt pe care îl vom putea depăși cu toți”.
Nu este pentru prima dată când Carlos Tavares s-a arătat sceptic cu privire la obiectivele legate de electrificarea automobilelor impuse de factorul politic:
”În următorii cinci ani, trebuie să ne adaptăm unei productivități de 10% pe an… într-o industrie care este obișnuită să ofere o îmbunătățire a productivității de 2 până la 3%”, a atras atenția directorul executiv al Stellantis, într-un interviu acordat la finele lui 2021.
”Viitorul ne va spune cine va putea digera acest lucru și cine va eșua”, a mai spus Tavares. ”Punem industria la limită”, a completat Directorul executiv al Stellantis.
Volkswagen își schimbă strategia!
La rândul său, noul CEO al Volkswagen, Oliver Blume, a lăsat să se înțeleagă fără echivoc, la doar câteva luni de la preluarea funcției de la predecesorul său, faptul că producătorul auto german nu va renunța la mașinile cu ardere internă.
Dacă fostul CEO Herbert Diess și-a asumat trecerea automobilelor produse de Volkswagen la electromobilitate, Oliver Blume a arătat încă de la preluarea conducerii că va avea loc o schimbare de strategie.
Într-un timp foarte scurt, Blume a stabilit cursul strategic pentru Grupul VW. În primul rând, a ajustat strategia viitoare legată de motorizări a predecesorului său Herbert Diess, care dorea să concentreze grupul în întregime pe electromobilitate. Herbert Diess a vrut să transforme VW în cel mai mare grup de vehicule electrice din lume. Oliver Blume preferă să se bazeze însă pe ceea ce a fost deja testat cu succes. ”Datorită e-combustibililor (e-fuels n.r.) , motoarele cu ardere internă pot funcționa aproape fără emisii de CO2 și sunt solicitate în întreaga lume”, a explicat el într-un interviu care a stârnit rumoare în perioada Crăciunului, nu atât în public, cât în lumea profesională.
Mai mult decât, șeful VW a declarat că gigantul german va continua producția de automobile cu combustie internă, la care nu este dispus să renunțe: ”Strategia noastră este să menținem motoarele cu ardere internă pe piață pentru moment, pentru că sunt foarte populare în multe regiuni ale lumii. În același timp, creștem interesul și vânzările de modele complet electrice.”, a arătat Blume, potrivit newsachieve.com.
Schimbarea de direcție decisă de Blume este echivalentă cu un cutremur. Pentru că în vara anului 2022 miniștrii de Mediu din UE au decis să permită doar vehicule noi fără emisii de CO2 din 2035, doar BEV (battery-powered electric vehicle – vehicul electric alimentat de baterii – n.r.), nici măcar PHEV (vehicule electrice hibrid, care au și un motor cu ardere, dar pot fi alimentate și din surse externe de energie electrică).
Cu toate acestea, la insistența Germaniei și a altor țări, acordul lasă deschisă posibilitatea de a vinde motoare cu combustie internă e-fuel după 2035.
Retragerea subvențiilor
Între timp însă, atât Germania, care este cea mai mare piață din Europa ca număr de automobile electrice vândute, cât și Norvegia, care este lider mondial în privința cotei de piață, iau măsuri de retragere a stimulentelor financiare și a subvențiilor pentru cei care vor să își cumpere o mașină propulsată electric.
Astfel, Germania reduce stimulentele financiare pentru cumpărarea de mașini electrice începând cu 2023, motivația oficială fiind că popularitatea crescândă a vehiculelor face ca subvențiile guvernamentale să nu fie necesare.
”Vehiculele electrice devin din ce în ce mai populare și nu vor mai avea nevoie de subvenții guvernamentale în viitorul apropiat”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, în vara anului trecut, potrivit europe.autonews.com.
Conform planului, subvențiile pentru vehiculele pur electrice (BEV) cu prețuri sub 40.000 de euro scad la 4.500 de euro la începutul anului în curs și la 3.000 de euro pe parcursul lui 2023. Până în acest an s-au acordat subvenții de 6.000 de euro pentru automobilele electrice cu prețul de până în 40.000 de euro. Pentru mașinile cu prețuri de peste 40.000 de euro, prima scade la 3.000 de euro la începutul anului în curs, de la 5.000 de euro, cât a fost în 2022.
Nu există prevăzută nicio subvenție pentru achiziționarea de mașini cu prețuri de peste 65.000 de euro, iar din 2024 nu se va ma acorda niciun stimulent financiar nici pentru cele de peste 45.000 de euro. Subvențiile pentru mașinile de serviciu urmează să fie oprite, doar consumatorii privați beneficiind de program.
Stimulentele plătite cumpărătorilor de mașini electrice vor expira complet odată cu cheltuirea unei sume alocate de 3,4 miliarde de euro din bugetul următorilor doi ani. În plus, guvernul german a oprit complet stimulentele financiare pentru mașinile hibride plug-in la sfârșitul anului trecut.
Vânzările de mașini electrice în Germania aproape s-au dublat la 328.000 în 2021, comparativ cu 2020, mulțumită parțial stimulentelor. În prezent, pe drumurile germane sunt peste 600.000 de vehicule electrice. Dacă se adaugă și mașinile electrice hibrid, numărul lor depășește un milion.
Ponderea mașinilor pur electrice în înmatriculările de mașini noi în Germania a ajuns recent la aproximativ 14%. Grupul Volkswagen deține cea mai mare cotă de piață pentru mașinile electrice din Germania, cu 20,3%, urmat de Tesla cu 11,2%, potrivit ultimelor cifre oficiale.
Norvegia schimbă foaia
În timp ce China este de departe cea mai mare piaţă auto din lume, inclusiv pentru vehiculele electrice, iar Germania este cea mai mare piață din UE, Norvegia, cu cei 5,5 milioane de locuitori ai săi, a atins cea mai mare proporţie de vehicule electrice din lume.
Evoluția a venit ca urmare a subvenţiilor generoase, făcând din țara nordică un teren de probă pentru producătorii de automobile care lansează noi modele. Ponderea vehiculelor electrice cu baterie (BEV) vândute a crescut la 79,3% din toate maşinile noi în 2022, de la 65% în 2021, în creştere faţă de 2,9% în urmă cu un deceniu, a declarat Federaţia Norvegiană a Drumurilor (OFV), potrivit Reuters.
Dar, în timp ce scutirile fiscale ajută la reducerea emisiilor, ele au costat statul 39,4 miliarde de coroane (4 miliarde de dolari) sub formă de venituri pierdute în 2022, a spus Ministerul de Finanţe, iar coaliţia de guvernare de centru-stânga încearcă să reducă beneficiile pentru vehiculele de ultimă generaţie. Norvegia încearcă acum să-și ajusteze politicile fiscale după ce a petrecut ani de zile conducând revoluția complet electrică. De exemplu, posesorii de vehicule electrice beneficiază în prezent de reduceri la toate tipurile de taxe și parcări. Companiile beneficiază de reduceri de taxe dacă achiziționează și folosesc vehicule electrice.
Cetăţenii şi entităţile comerciale au beneficiat deopotrivă scutirea pentru taxa pe valoarea adăugată de 25% şi pentru taxa anuală de drum. Sunt disponibile și alte stimulente locale, dar cel mai notabil este că vehiculelor electrice li se permite să utilizeze benzile de autobuz și taxi.
Bugetul propus pentru 2023 include însă reintroducerea TVA-ului de 25% pentru suma plătită pentru un vehicul electric nou care depășește pragul de 500.000 NOK ( 46.661 USD/47.907 EUR).
Proprietarii de vehicule electrice vor trebui, de asemenea, să plătească din 2023 taxa de greutate de 12,5 NOK (1,1 USD/1,2 EUR) per kilogram. Până în 2023, acest lucru era obligatoriu numai pentru mașinile cu ardere internă. Hibrizii plug-in au beneficiat de o reducere de 15% din taxa pe greutate, care din 2023 urmează să fie redusă la 10%.
Șoferii de vehicule electrice au plătit până acum jumătate din valoarea totală a oricărei taxe. Din 2023, această reducere va fi înlocuită cu un procent mai mare ce va trebui plătit – 70%. Companiile care cumpără mașini electrice plăteau impozite pe doar 80% din valoarea mașinii, dar și asta se schimbă. Din 2023, ele vor trebui să plătească taxa integrală, potrivit autoevolution.com, care citează presa locală. Alte taxe vor fi, de asemenea, majorate. De exemplu, înregistrarea unui vehicul electric second-hand sau importat a fost până în 2023 mai ieftină decât pentru o mașină ICE sau un PHEV . Taxele vor crește însă începând cu 2023, în funcție de vechimea mașinii în cauză.
Lipsa infrastructurii de încărcare
La rândul său Olanda, o altă țară din Uniunea Europeană care a marșat puternic pe strategia electromobilității, având cea mai mare densitate de stații de încărcare la 100 de km din UE, a reintrodus în 2022 taxa de prima înmatriculare și pentru automobilele electrice.
Dealtfel în Olanda a început să se manifeste un efect advers și neașteptat al strategiei forțate de trecere la automobilul electric, și anume îmbătrânirea parcului auto. Olandezii nu au mai cumpărat mașini noi cu motoare pe benzină și motorină, ba mai mult, prețul celor la mâna a doua a început să crească semnificativ, ca urmare a presiunii venite din partea cererii mari.
Deși numărul de vehicule electrice a crescut simțitor, cele cu combustie internă sunt net majoritare, iar ezitările olandezilor de a cumpăra mașini noi ICE, pe fondul presiunilor de ordin politic, care doresc interzicerea vânzării de astfel de autovehicule, dar și creșterea fiscalității pentru ele, au făcut ca vechimea parcului auto să crească de la 6,7 ani în 2000 la 11,2 ani în prezent, așa cum avertizează chiar Rijksdienst voor het Wegverkeer, adică RAR-ul olandez, scrie autolatest.ro.
Schmidt Automotive Research (SAR) se așteaptă ca avansul vânzărilor de BEV să se oprească în 2023 în Europa de Vest, cu cota de piață menținându-se la 14,5%, practic la fel ca cea din 2022.
Asta după o cotă de piață de 2,5% în 2019, 6,7% în 2020 și 11,2% în 2021, când vânzările au ajuns la 1,2 milioane. Vânzările vor crește la puțin sub 1,5 milioane în 2022 și la puțin peste 1,5 milioane în 2023, estimează SAR. Europa de Vest include toate piețele mari precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Spania.
Revirimentul vânzărilor de automobile pur electrice nu va avea loc mai devreme de 2025, când ar trebui să între în vigoare noi înăspriri ale normelor de CO2 din partea Comisiei Europene, prognozează SAR, potrivit forbes.com.
Aceste previziuni indică o rezistență a populației la vânzările de BEV în Europa, deși sunt puternic susținute de reglementările guvernamentale.
Obstacole extraordinare în calea vehiculelor electrice
Rămâne de văzut cum rezistă automobilul electric în fața unor obstacole extraordinare și nu este un moment prea bun pentru a lansa mașini electrice noi, arată SAR, care plusează: criza energetică ar putea duce la întreruperi de curent în Europa în 2023, reducând utilizarea mașinilor electrice. Un alt inconvenient major în privința automobilelor electrice este legat de faptul că infrastructura de încărcare se dezvoltă într-un ritm mult mai lent decât numărul de mașini vândute, ceea ce a condus la situația neplăcută ca șoferii să ajungă să se lupte între ei pentru un punct de încărcare gratuit.
Mai mult decât atât, gratuitățile încep să dispară și în ceea ce privește încărcarea vehiculelor electrice. Lanțurile de magazine Lidl și Kaufland din Germania au renunțat să mai ofere gratuit punctele de încărcare pentru mașinile electrice ale clienților. Începând cu data de 13 septembrie 2022, clienții trebuie să plătească între 29 și 65 de cenți kW/h, scrie Spiegel, potrivit ziare.com.
Anul trecut, Kaufland a încercat sa introduca un cupon pentru cei care cumpăra din magazin, însă aceste staţii au fost tot timpul ocupate de mașinile de ridesharing. Situația este similară și în România, unde Lidl și Kaufland nu mai oferă gratuit serviciul de încărcare a mașinilor electrice la stațiile din parcările hipermakerturilor. Prin urmare, clienții trebuie să plătească o sumă cuprinsă între 29 și 65 de cenți kW/h, anunță ziarulunirea.ro.
La rândul său, Lidl oferă cum încărcare doar cu 1.49 euro pentru fiecare kw încărcat. Și supermarket-urile Aldi Süd din Germania au renunțat la încărcare gratis a mașinilor electrice, deoarece prețul energiei era plătit de toți clienții care în proporție de 95% veneau la cumpărături cu mașini diesel și pe benzină, arată sursa citată. Nici la Dedeman nu vor mai putea fi încărcate gratuit automobilele electrice, începând cu data de 1 ianuarie 2023 încărcarea fiind doar contra cost.
România, cea mai mică rată de motorizare din UE
România a avut în 2020 cea mai mică rată de motorizare din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor statististici publicate de Eurostat pe această temă. Astfel, în țara noastră existau în anul precizat 379 de autoturisme la mia de locuitori, ceea ce înseamnă o rată de motorizare de 0,38 autoturisme pe locuitor.
La polul opus, cele mai multe autoturisme la mia de locuitori au existat în 2020 în Luxemburg – 682 (rata 0,68), Italia – 670 (0,67), Polonia 664 – (0,66), Finlanda – 654 (0,65) și Cipru – 645 (0,65).
În 2020, în UE existau 0,53 autoturisme pe locuitor, notează Eurostat, România, cu cea mai mică rată de motorizare, fiind sub media blocului comunitar. În același timp, România are un parc auto învechit, țara noastră situându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în privința ponderii în parcul auto a autoturismelor mai vechi de 10 ani.
În privința procentului autoturismelor mai vechi de 20 de ani, țara noastră nu se află în primele trei țări europene la acest capitol. Cele mai puțin numeroase mașini în țara noastră sunt cele cuprinse în grupa de vârstă cu cei mai puțini ani de utilizare, 2 sau mai puțin.
Cea mai numeroasă grupă de vârstă, în funcție de vechimea automobilelor, este cea cuprinsă între 10 și 20 de ani, care cuprinde peste 4 milioane de mașini. Este urmată de grupa de vârstă 20 de ani de ani și peste, cu 1,8 milioane de autoturisme, apoi următoarea cea mai numeroasă grupă de vârstă este cea cu autoturisme între 5 și 10 ani, cu 793.042 de autoturisme.
Numărul vehiculelor electrice înmatriculate în România în 2022 depăşeşte 10.000 de unităţi, mai mult decât în ultimii doi ani cumulat, potrivit indexului de e-mobilitate realizat de Lektri.co, unul dintre cei mai importanţi jucători în domeniul mobilităţii electrice din ţara noastră.
Astfel, după ce în 2020 au fost înmatriculate circa 3.130 de vehicule electrice, iar în 2021 numărul acestora a trecut de 6.800 de unităţi, în 2022 depăşim pragul psihologic de 10.000 de vehicule.
Mai exact, vor fi aproximativ 10.140 de maşini electrice înregistrate în total. Per total, parcul de vehicule electrice din România a trecut de 23.000 de unități, iar în luna noiembrie au fost înmatriculate 915 vehicule electrice (dintre care 12 vehicule comerciale uşoare), arată traficmedia.ro.
În topul general al parcului de vehicule electrice, Dacia Spring deţine poziția de lider, cu aproximativ 35% din piaţă (8.092 unități), urmat de Renault Zoe, cu 9,2% adică 2.123 unități, şi VW e-Up, cu 5,5% şi 1.265 de vehicule (care a devansat Tesla Model 3).
Conform unei analize realizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 7% în primele 11 luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, autoturismele ”electrificate” înregistrând un avans de 57,7% şi ajungând la o cotă de piaţă de 20,9% din noile înmatriculări. Potrivit portalului Plugshare, pe teritoriul României se regăsesc în prezent aproximativ 3.040 de încărcătoare publice, aflate în 1.378 de locaţii.
Numărul stațiilor publice gratuite este însă mult mai mic și în continuă scădere, după deciziile mai multor lanțuri de supermarketuri de a introduce taxarea pentru cei care vor să încarce. În plus, așa cum a reieșit din numeroase articole de presă, stațiile publice gratuite sunt ocupate aproape în permanență de șoferii care lucrează pentru diferitele firme ce oferă servicii de tip taxi.
Programul Rabla Plus
Programul Rabla Plus a fost lansat în 2021, cu un buget inițial de 280 de milioane de lei exclusiv pentru persoanele fizice, având ca obiectiv finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziționarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride.
Scopul programului îl constituie, potrivit autorităților, îmbunătățirea calității mediului prin achiziționarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride.
Guvernul a anunţat în februarie 2022 continuarea programelor Rabla şi Rabla Plus şi creşterea sumelor, dar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru diminuarea apetitului pentru maşini second hand şi pentru îndeplinirea ambiţiilor statului de întinerire a parcului auto naţional, unul dintre cele mai vechi din Europa, susțin analiștii din domeniu.
, urmat de Renault Zoe, cu 9,2% adică 2.123 unități, şi VW e-Up, cu 5,5% şi 1.265 de vehicule (care a devansat Tesla Model 3).){kind=link}