Acasă Blog Pagină 234

Grădina Zoologică din Berlin sărbătorește nașterea a doi pui gemeni de panda

Captură video: BBC News
Captură video: BBC News

Doi urși panda gemeni s-au născut la Grădina Zoologică din Berlin, transmite Adevărul.

În momentul de față, cei doi pui se află sub îngrijirea atentă a mamei lor, Meng Meng, și a echipei de specialiști.

Deși sunt încă mici și fără blană, puii se dezvoltă bine, însă vizitatorii vor trebui să aștepte pentru a-i vedea.

Reprezentanții Grădinii Zoologice din Berlin: ”Ambii pui se simt bine şi sunt îngrijiţi non-stop cu dragoste de mama lor şi de experimentata echipă panda”

Acum trebuie să le ţinem pumnii strânşi pentru primele zile, care sunt critice”, au declarat reprezentanții Grădinii Zoo.

Conform acestora, puii cântăresc 169 și 136 de grame și au o lungime de aproximativ 14 centimetri.

Practic, dimensiunile sunt similare cu cele a unui porcușor de Guineea.

Deocamdată, aproape fără blană, fără vedere și fără auz, sunt de culoare roz, urmând să dezvolte ulterior blana alb-negru caracteristică.

Femelele panda sunt fertile doar 2-3 zile pe an

Durata de viață a ursului panda este 20-30 de ani în captivitate, mai puțin în sălbăticie.

În prezent, specia este deosebit de vulnerabilă, existând aproximativ 1.800 de exemplare în sălbăticie.

Programele de reproducere în captivitate și protecția habitatului au contribuit la creșterea populației.

Panda este simbolul conservării naturii și logo-ul WWF (World Wildlife Fund- Fondul Mondial pentru Natură).

Producția de miere din România a scăzut dramatic din cauza temperaturilor extreme

Sursă - Unsplash

Producția de miere a scăzut în România din cauza temperaturilor extreme din acest an. Apicultorii români solicită acordarea unui sprijin de 10 euro/familia de albine, potrivit Agerpres.

„Anul 2024 a fost marcat de o serie de evenimente meteorologice extreme care au afectat drastic producţia apicolă. În Europa şi nu numai, condiţiile atmosferice, schimbările climatice provoacă mari probleme familiilor de albine şi, din păcate, nici România nu face excepţie. În acest an, am pierdut cam 40-45% din producţia de miere la nivel naţional. Producţia a fost afectată începând cu primul cules, cel de rapiţă. A continuat cu cel de salcâm, unde producţia a fost calamitată până la 70% în unele zone, teiul la fel. La floarea-soarelui, producţia a fost compromisă în cea mai mare parte a ţării din cauza temperaturilor excesive“, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Producția de miere și populațiile de albine, puternic afectate de condițiile meteorologice

Apicultorii nu știu ce să mai facă pentru a păstra familiile de albine. Cheltuielile cu întreținerea sunt tot mai mari, iar dacă nu primesc sprijin din partea statului, populațiile de albine ar putea fi decimate.

Fetea spune că „în ultimii ani, apicultorii au făcut eforturi deosebite pentru a menţine în viaţă familiile de albine“.

„Nu se pune problema unei rentabilităţi în acest moment. Din discuţiile pe care le-am avut şi le avem zi de zi cu apicultorii, mulţi dintre ei nu vor introduce la iernat efective mari de albine, vor unifica roiuri sau familii mai slabe. Anul acesta, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare faţă de sezonul 2023.

Cheltuielile s-au ridicat undeva la 218 lei pe familia de albine. Numai la o familie de albine este un efort financiar în plus de peste 200 de lei. La 10 familii sunt 2.000 de lei, iar la 100 de familii – 20.000 de lei. Nu este uşor, mai ales în condiţiile în care nici cantitatea de miere care s-a realizat în acest an nu poate fi valorificată la un preţ ce ar putea să asigure recuperarea sau acoperirea parţială a acestor cheltuieli. În plus, tinerii nu se mai prezintă la cursuri, nu mai sunt interesaţi de această activitate. Ei îşi dau seama că e foarte greu să supravieţuieşti şi să-ţi menţii familia dintr-o activitate care depinde 99% de natură“, a spus președintele ACA.

Apicultorii solicită câte 10 euro/familia de albine

Pe de altă parte, prezența pe piața internă a ierii extracomunitare a dus la scăderea prețurilor. Acest lucru face aproape imposibil pentru apicultorii români să-și valorifice mierea produsă în 2024.

Pe cale de consecință, ACA a transmis o adresă la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în care a solicitat „un sprijin financiar concret pentru apicultorii români“. Numai așa, aceștia ar putea să fac faţă provocărilor actuale şi să îşi poată continua activitatea.

O altă solicitare a ACA a fost implementarea unor măsuri care să protejeze apicultorii români de intrarea pe piața internă a mierii extracomunitare.

„Noi am făcut deja demersuri la Ministerul Agriculturii pentru a găsi fonduri, un sprijin de minimis pentru sector. Domnul ministru (Florin Barbu n.r.) a promis încă de anul trecut că va fi prins în bugetul din 2024. Era un ajutor undeva între 5 şi 10 euro pe familia de albine. Răspunsul pe care l-am primit de la dânşii este deja un laitmotiv, care vine de 3-4 ani:

„În funcţie de sumele care vor fi disponibile, se va vedea dacă se vor aloca sau nu aceste fonduri şi pentru familiile de albine“.

Or, în această perioadă suntem în perioada de formare a rezervelor de iernare pentru familiile de albine. Asta presupune o rezervă între 10 şi 17 kilograme de hrană pentru menţinerea în viaţă, dezvoltarea familiilor şi, sigur, pentru începutul de activitate în primăvara viitoare, în aşa fel încât să avem familii de albine puternice“, a mai punctat Ioan Fetea.

Producția de miere, în scădere. Albinele au devenit irascibile din cauza schimbărilor climatice și temperaturilor extreme

Potrivit lui Ioan Fetea, creșterea temperaturilor a modificat comportamentul albinelor. Zburătoarele au devenit mai irascibile și au început să atace omul.

„Din păcate, albina când nu are cules îl atacă şi pe apicultor, umblă prin spatele stupului. Ea este obişnuită să muncească, nu să întindă mâna. Dar, ce să facem? Am devenit din păcate dependenţi de aceste fonduri, de acest sprijin financiar, chiar dacă în urmă cu ceva timp nu ne gândeam la astfel de perioade“, a spus șeful ACA.

Producția slabă din acest an va duce și la o creștere a prețurilor la miere pe piața internă.

„În prezent, la achizitori mierea polifloră este la un preţ între 8 şi 11 lei. Depinde de achizitor, unde o vinde, ce face. Mierea de tei va fi mai scumpă cu 1- 2 lei, iar mierea de salcâm are un preţ de achiziţie undeva la 14-15 lei. Sigur, aşa cum am spus, s-a făcut în cantităţi mici şi este de presupus că va creşte acest preţ de achiziţie, pentru că a fost compromisă producţia între 50 şi 70% în cea mai mare parte a ţării, iar mierea de salcâm a fost întotdeauna apreciată de consumatorii români“, a mai zis Ioan Fetea.

Microplasticele au fost detectate în creierul uman, pentru prima dată

microplasticele infiltrate creierul uman
Sursă - Unsplash

Microplasticele au fost detectate pentru prima dată în creierul uman. Studiul din SUA a fost descris în mass-media ca fiind înfricoșător, șocant și alarmant, potrivit Science Alert.

Prezența plasticului în viața noastră este deja o realitate. De la haine și până la recipiente pentru alimente, de la telefoane mobile și până la mașini, acest material și-a făcut loc peste tot. Tot mai mulțicercetători sunt acum preocupați de impactul micilor fragmente asupra sănătății noastre.

Noul studiu a analizat concentrațiile de microplastice în 51 de probe din ficat, rinichi și creier. Acest lucru s-a realizat datorită autopsiilor efectuate în Albuquerque, New Mexico.

Cum microplasticele sunt greu de observat, chiar și cu microscopul, cercetătorii caută alte metode pentru a ledetecta. În cazul de față, ei au folosit instrumente complexe pentru a vedea compoziția chimică a microplassticelor din probe. Contrar așteptărilor, au găsit de 30 de ori mai multe microplastice în creier decât în ficat și rinichi. Prima ipoteză a fost aceea că infiltrarea microplasticului în creier se datorează fluxului sanguin ridicat către creier. De cealaltă parte, ficatul și rinichii au roluri mai degrabă în detoxifiere de particule externe.

Noul studiu a descoperit că cantitatea de microplastice din creier a crescut cu 50% între 2016 și 2024. Acest lucru poate reflecta creșterea poluării cu plastic din mediu, dar și creșterea expunerii umane.

Cea mai mare parte a particulelor găsite a fost compusă din polietilenă. Acesta este cel mai comun plastic din lume. Este folosit în multe produse de zi cu zi, precum capacele de sticle ori pungile de plastic.

Este pentru prima dată când microplasticele au fost găsite în creierul uman, ceea ce este important. Cu toate acestea, acest studiu este un „pre-print”, astfel încât alți cercetători independenți în domeniul microplasticului nu au revizuit sau validat încă studiul.

Cum ajung microplasticele în creier?

Microplasticele pătrund de obicei în organism prin alimente și apă contaminate. Acest lucru poate perturba microbiomul intestinal și poate provoca inflamații.

De asemenea, particulele mai potr pătrune în corp prin inhalare. O dată ajunse în plămâni, se pot infiltra în fluxul sanguin și pot să călătoreacă prin tot corpul.

De curând au fost descoperit microplastice în fecale, articulații, ficat, testicule, sânge, vene și inimă.

Pentru a pătrunde în țesutul cerebral, microplasticele trebuie să traverseze bariera hemato-encefalică. Aceasta reprezintă un strat complex de celule care se presupune că împiedică obiectele din sânge să intre în creier.

Au început înscrierile în Programul Naţional ”Rangerii juniori”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat că s-a dat startul pentru înscrierile în Programul Naţional ”Rangerii juniori”.

Potrivit declarațiilor făcute de Mircea Fechet, este vorba despre un program prin care Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Mediului din România își propun să contribuie la educarea pentru natură a copiilor

Ministrul Mediului: ”Copiii vor fi viitoarele generații ce vor avea un cuvânt greu de spus în domeniul mediului”

Prin programul pilot Rangerii Juniori finanțăm administrațiile de parcuri naturale și naționale din România, cu 10 milioane de lei, pentru activități, cazarea participanților și catering, astfel încât copiii să beneficieze de o experiență de neuitat. Vreau să mulțumesc Administrației Prezidențiale pentru sprijin și pentru implicarea în dezvoltarea acestui program”, a declarat Mircea Fechet.

Sesiunea de depunerea a dosarelor de finanțare este 6 septembrie – 4 octombrie

Bugetul alocat sesiunii este de 10.000.000 de lei. De asemenea, finanţarea în cadrul Programului se acordă în cuantum de maximum 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Suma maximă care poate fi acordată de AFM pentru finanţarea unui proiect este de 250.000 lei.

Președintele AFM: ”Programul Naţional ”Rangerii juniori” reprezintă o investiție în viitorul nostru comun”

Administrația Fondului pentru Mediu își reafirmă angajamentul față de protecția mediului și educarea tinerei generații prin demararea Programului național Rangerii juniori. Acest program reprezintă o investiție în viitorul nostru comun, oferind tinerilor șansa de a învăța despre importanța conservării naturii și de a se implica activ în protejarea mediului înconjurător. Prin susținerea financiară a proiectelor destinate educației ecologice, ne asigurăm că generațiile viitoare vor fi pregătite să trăiască în armonie cu natura și să contribuie la un viitor sustenabil”, a declarat președintele AFM, Laurențiu-Adrian Neculaescu.

Miorița a ajuns pe cer, după a doua încercare. Cine sunt românii cărora li se datorează acest lucru

asteroid Miorița pe cer
Sursă - Unsplash

Miorița este noul nume al asteroidului 2014 LU14. Recunoașterea oficială a fost făcută de Uniunea Astronomică Internațională (UAI) în Buletinul Small Bodies Nomenclature WGSBN Bull. 4, #11, din 15 august 2024, potrivit Societății Astronomice Române de Meteori (SARM).

Asteroidul (622577) Miorița a fost descoperit pe 2 iunie 2014 de dr. Ovidiu Văduvescu, în La Palma. El a luat parte la un proiect EURONEAR (EUROpean Near Earth Asteroids Research) de recuperare a asteroizilor NEA puțin observați.

Miorița este un asteroid NEO (Near-Earth Object) cu o orbită de tip Apollo, care se apropie de Pământ. Totuși, asteroidul pare să treacă mai aproape de Venus și Marte decât de planeta noastră.

Potrivit NASA, Miorița s-a apropiat cel mai mult de Pământ pe 10 decembrie 1918. Atunci s-a aflat la doar 0,199 UA (Unități Astronomice). 1UA reprezintă 150 milioane de kilometri, adică distanța Pământ – Soare. Pe 23 mai 2024, Miorița a trecut la 0,326 UA de Pământ. Asteroidul urmează să se apropie din nou de Pământ pe 14 decembrie 2029.

Asteroidul a trecut la 0,045 UA de Venus pe 13 noiembrie 1959 și va trece la 0,062 UA de Marte pe 4 iunie 2065.

Miorița – Cum a fost descoperit?

Miorița este primul NEA descoperit de echipa românească EURONEAR. Asteroidul a fost descoperit în noaptea de 1 spre 2 iunie 2014 folosind telescopul INT (Isaac Newton Telescope, 2.5m diametru) din La Palma, insulele Canare, la Observatorio del Roque de los Muchachos (ORM). Chiar în noaptea descoperirii se aflau la fața locului și membrii unei expediții românești, organizată de Societatea Astronomică Română de Meteori și găzduită de dr. Ovidiu Văduvescu.

Regulamentul UAI privind atribuirea numelor de asteroizi prevede că asteroizilor tip NEA le sunt atribuite doar nume mitologice.

După numerotarea asteroidului de către UAI (în 2024) ca urmare a observațiilor efectuate la mai multe opoziții astfel încât orbita să fie foarte sigur definită, echipa descoperitoare a avut dreptul de a numi acest obiect.

La succesul atribuirii numelui românesc Miorița acestui asteroid au contribuit alături de descoperitorii EURONEAR – dr. Ovidiu Văduvescu, Vlad Tudor (co-observator INT), Lucian Hudin (reducător de imagini) – și Gabriela Văduvescu (care a avut ideea numelui Miorița), precum și astropoetul și specialistul în astro-mitologie Andrei Dorian Gheorghe și Valentin Grigore, președinte SARM.

Echipa de cercetători a lucrat la descrierea asteroidului, care a trebuit să se încadreze în rigorile nomenclatorului UAI. Ei au întocmit citația de nominalizare și declarația de susținere, pentru ca echipa UAI să poată accepta numele.

Inițial, membrii Comisiei au considerat că Miorița eeste mai degrabă o poveste populară decât un mit. La a doua încercre, când cercetătorii români au venit cu argumente și reformulări, UAI a acceptat numele de Miorița.

Asteroidul Miorița are o dimensiune estimată la 410 metri și o perioadă orbitală de 1,46 ani. Asteroidul atinge o magnitudine aparentă între 18,6 și 22,8.

Sursă – Societatea Astronomică Română de Meteori – SARM

O româncă a fost amendată cu 12.000 de lei, după ce a abandonat o pisică cu patru pui

Sursă - Unsplash

O pisică cu patru pui a fost abandonată de o femeie din Reghin, județul Mureș. Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție (IPJ), persoana în cauză a fost amendată cu 12.000 de lei, potrivit Agerpres.

Pisicuța cu cei patru pui au fost abandonați în urmă cu o săptămână pe o stradă din Reghin.

„În urma verificărilor efectuate, persoana în cauză a fost identificată. Este vorba de o femeie de 27 de ani, din Reghin. Aceasta a fost sancţionată cu o amendă contravenţională în valoare de 12.000 de lei, conform Legii 205/2004“, a transmis IPJ Mureș.

În momentul de față, cele cinci pisici sunt în siguranță, într-un adăpost de animale.

Pisică abandonată la Reghin – Nu doar animalele au de suferit

Acest caz evidențiază problemele cu care se confruntă animalele din România. Este nevoie de o educare adecvată a populației în ceea ce privește drepturile animalelor domestice. Mii de animale sunt abandonate, anual, în țara noastră. Multe dintre acestea sunt lăsate în locuri vizibile tocmai pentru a fi găsite, însă la fel de multe sfârșesc în tomberoane, gropi de gunoi sau șanțuri, chiar legate la membre și gură.

Problema nu are un impact numai asupra animalelor care suferă. Comunitățile, unde acestea sunt adesea abandonate, se pot confrunta cu probleme de sănătate publică și, de asemenea, pot apărea conflicte între oameni din cauza animalelor.

Patru râuri din România au secat complet, iar multe altele sunt în pericol să rămână fără apă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Pe lângă râurile din România care au secat complet, multe altele sunt în pericol să rămână fără apă.

De asemenea, nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate de Apele Române, să fie secate deja.

37 de râuri sunt în pericol să sece

O nouă analiză publicată de Europa Liberă România arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece.

Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări”, se arată în textul articolului

La începutul acestei săptămâni, Administrația Națională Apele Române a anunțat că două râuri din sudul țării au secat complet

În sudul României, râurile Glavacioc (stația hidrometrică Crovu) și râul Sabar (stația hidrometrică Poenari) – din spațiul hidrografic Argeș-Vedea – au secat complet.

Anunțul a fost făcut anunțat luni seară (26 august) de reprezentanții Administrației Naționale Apele Române.

Alte două râuri din nord-est au secat în cursul zilei de ieri, 27 august

Confrom articolului publicat de sursa citată, marți dimineață, instituția preciza că au secat încă două râuri. Acestea sunt situate în nord-est, făcând parte din spațiul hidrografic Prut-Bârlad.

Este vorba despre Bahlui, în zona orașului Podu Iloaiei, și Miletin, la Șipote (ambele din județul Iași).

Noi monitorizăm anumite secțiuni, dar râurile, practic, sunt afectate pe toată lungimea lor”, explică Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt la Apele Române, potrivit sursei citate.

Cele patru râuri fac parte dintre cele 120 de secțiuni monitorizate de către Apele Române

Acest fapt înseamnă că ele sunt relevante pentru asigurarea rezervei de apă pentru populație, irigații și industrie. Iar situația poate fi și mai gravă, deoarece sunt și cursuri de apă nemonitorizate. De altfel, cel puțin doi locuitori sesizează pe pagina de Facebook a instituției astfel de cazuri: râul Tecuci, din județul Teleorman și râul Bâsca Chiojdului, din județul Buzău”, se arată în textul articolului.

Salubrizare 5: ”Comparativ cu alte orașe europene, există loc de îmbunătățire”

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Societatea Salubrizare 5 a făcut o comparație onestă între curățenia din Sectorul 5 al municipiului București și curățenia din alte orașe.

Dând ca exemplu mai multe orașe europene, compania a punctat că Sectorul 5 mai are mult de parcurs.

Cu toate acestea, echipa societății promite să investească mai mult în educarea cetățenilor și în tehnologii moderne pentru a obține un sector mai curat

Sectorul 5 și Alte Orașe: Lecții și Rezultate

Sectorul nostru are rezultate moderate în salubrizare, dar comparativ cu alte sectoare din București și orașe europene, există loc de îmbunătățire. Comparativ cu orașe europene precum Viena sau Stockholm, sectorul nostru mai are mult de parcurs”, se arată în comunicatul companiei Salubrizare 5.

Potrivit reprezentanților societății, aceste orașe folosesc tehnologii avansate pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv monitorizarea în timp real a containerelor și sisteme automatizate de colectare.

Prin urmare, aceste metode nu doar că au îmbunătățit eficiența, dar au redus și costurile pe termen lung.

Salubrizare 5: ”Trebuie să investim mai mult în educarea cetățenilor și în tehnologii moderne”

Lecțiile învățate din aceste exemple arată clar că trebuie să investim mai mult în educarea cetățenilor și în tehnologii moderne pentru a obține un sector mai curat. Implicarea comunității și adoptarea de bune practici sunt pașii esențiali pentru a face din sectorul nostru un exemplu de succes în salubrizare”, au adăugat reprezentanții societății bucureștene.

Amendă colosală pentru un bihorean care și-a lăsat câinele legat în soare și noroi, fără hrană și apă

Sursă foto: IPJ Bihor
Sursă foto: IPJ Bihor

Un bărbat din județul Bihor care și-a lăsat câinele legat în soare și noroi, fără hrană și apă, a fost amendat pentru maltratarea necuvântătorului.

Câinele, aflat într-o stare de sănătate precară, a fost luat de poliţiştii Biroului pentru Protecţia Animalelor Bihor, anunță News.ro citat de Digi 24.

Câinele a fost abandonat pe un teran viran, legat cu un lanţ foarte scurt, fără posibilitatea de a se adăposti la umbră

Pe un teren viran, în localitatea Leş, judeţ Bihor, poliţiştii de la protecţia animalelor au descoperit un câine metis din rasa Ciobănesc german, legat cu un lanţ foarte scurt, sub 2 metri lungime. Animalul nu beneficia de un adăpost corespunzător, fiind ţinut în noroi, sub cerul liber, printre materii fecale de origine animală, fără posibilitatea de a se adăposti la umbră”, au transmis polițiștii din Bihor.

Patrupedul prezenta semne vizibile de malnutriţie

Potrivit comunicatului dat publicităţii de Poliţia Bihor, la momentul controlului, câinele nu beneficia de suficientă apă şi hrană, starea de sănătate a acestuia fiind precară, prezentând semne vizibile de malnutriţie.

Câinele prezenta un comportament apatic şi o stare de îngrijire proastă, blana animalului fiind murdară de noroi”, a mai precizat Poliţia Bihor.

Poliţiştii l-au identificat pe proprietarul animalului. Este vorba de un bărbat de 62 de ani, din localitatea Leş.

Conform sursei citate, acesta a fost amendat cu 6000 de lei.

Uniunea Europeană va avea o recoltă mai mică de porumb din cauza secetei care a afectat culturile din România

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Anul acesta, Uniunea Europeană se confruntă cu o recoltă mai mică de porumb, din cauza secetei și a temperaturilor ridicate care au afectat culturile din țara noastră, anulând efectele benefice ale ploilor din vestul continentului, conform analiștilor consultați de Reuters, citați de Adevărul.

Uniunea Europeană se va confrunta cu recolte mai mici de grâu și orz

Această scădere a producției ar putea amplifica dependența blocului comunitar de furnizorii externi, având în vedere că UE este deja un importator net de porumb și se așteaptă, de asemenea, la recolte mai mici de grâu și orz, folosite în mod similar ca furaj pentru animale.

Organismele de prognoză și-au modificat considerabil previziunile privind recolta de porumb a UE, între 60 și 61 de milioane de tone, sub recolta de 63 de milioane de tone înregistrată anul trecut, dar peste recolta de 53 de milioane de tone din 2022, când Europa a cunoscut o secetă extinsă.

În trecut, România concura cu Franța pentru titlul de cel mai mare producător de porumb din UE

În acest an, țara noastră a traversat mai multe valuri de secetă și de căldură, care au afectat și culturile de porumb din Ucraina și Rusia.

Unii analiști cred că recolta de porumb a României va înregistra o scădere de circa 30% față de cea înregistrată anul trecut, de aproximativ 11 milioane de tone.

Ploile abundente ar putea contribui la creșterea producțiilor în alte părți ale Europei, cum ar fi Polonia, dar o reducere a suprafețelor însămânțate cu porumb ar putea duce la scăderea producției.