Acasă Blog Pagină 234

Universitatea Oradea lansează proiectul ”Insectopia” pentru protejarea biodiversității

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Univeristatea Oradea a dat startul proiectului ”Insectopia”, prin care va implementa în campus zone propice pentru biodiversitatea insectelor, creând ”hoteluri” pentru insecte sau grădini pentru polenizatori, transmite publicație Bihoreanul.

Ceea ce numim «hoteluri» de insecte sunt structuri realizate de om, cu diferite forme, de regulă, din materiale naturale: paie, lemn, frunze și servesc iernării insectelor”, a explicat Diana Cupșa, directoarea Departamentului Biologie al Facultății de Științe.

Proiectul va include webinarii susținute de experți din cadrul universităților membre EU GREEN, inclusiv de cadre didactice ale Universității din Oradea.

Webinarii inovatoare și apel de proiecte pentru sustenabilitate în cadrul ”Insectopia”

Aceste webinarii vor oferi participanților oportunități de a explora idei inovatoare și de a încuraja colaborarea interdisciplinară. Ele vor constitui, de asemenea, baza pentru proiectarea și depunerea viitoarelor propuneri de proiecte, contribuind la crearea unui depozit de resurse cu conținut relevant și webinarii realizate în cadrul acestei activități”, se arată în comunicatul universității.

Ulterior, ”Insectopia” va lansa un apel pentru propuneri de proiecte, invitând echipe din universitățile membre să trimită idei care să se alinieze obiectivelor inițiativei.

Apelul va fi deschis în lunile februarie și martie 2025, proiectele selectate vor fi anunțate de Ziua Mondială a Albinelor, la 20 mai 2025.

Imediat după, echipele câștigătoare vor fi invitate să ia parte la un eveniment în Spania.

Los Angeles se lovește de o altă problemă după incendiile catastrofale

Sursă - Unsplash

Pompierii continuă să lupte cu incendiile catastrofale care au ars mii de imobile în Los Angeles. Suprafețe imense din oraș sunt de nerecunoscut. Dar asupra rezidenților care urmează să se întoarcă în zonele de unde au fost evacuați planează acum o altă problemă, potrivit Science Alert.

Oamenii habar nu au în ce mod sistemele comuntiare de apă potabilă au fost afectate de incendii. În primul rând, consumul ridicat de apă pentru stingerea incendiilor drenează sistemul de apă. Acest sistem nu este conceput pentru lupta împotriva incendiilor. Mai mult, sistemele deteriorate și distruse provoacă scurgeri necontrolate de apă. Acest lucru determină umplerea rapidă a sistemelor de scurgere a apei.

Cei doi factori, combinați, pot depresuriza sistemul de apă, iar resursa să devină indisponibilă. Mai departe, când nu este apă, sistemul e vulnerabil la contaminarea chimică.

Los Angeles se lovește de o altă problemă după incendiile catastrofale

Apa poate fi contaminată atât din aer, cât și din deteriorarea infrastructurii sistemului de apă. Țevile de apă și apometrele pot fi topite parțial de căldură. Acest proces poate determina eliminarea unor substanțe chimice în apă. De asemenea, fumul poate fi aspirat în rețelele de apă.

În cazul altor incendii, substanțe chimice ce provoacă inclusiv cancer au fost găsite în rețelele de apă deteriorate. Acest substanțe includ benzenul, care provoacă greață, dureri de cap și erupții cutanate.

Totodată, aceste substanțe potfi absorbite de materialele plastice, care le eliberează treptat în apă. Contaminarea poate fi, prin urmare, nesigură pentru perioade lungi de timp.

Reîncepe Făgăraș Fest, un eveniment destinat iubitorilor naturii

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Făgăraș Fest, festivalul care adună an de an iubitorii de natură și tradiție din toată țara, deschide un nou capitol, anunță Radio Eco Natura.

După cinci ediții itinerante, festivalul se pregătește să își găsească un ”acasă” permanent, iar primăriile din zonele de la poalele Munților Făgăraș sunt invitate să aplice pentru a deveni gazde ale acestui eveniment emblematic.

Până pe 26 ianuarie, autoritățile locale pot depune proiecte pentru a oferi locul perfect unde Făgăraș Fest se va desfășura an de an.

De la debutul său, Făgăraș Fest a devenit un simbol al regiunii

Festivalul a reușit să reunească mii de oameni din toată țara pentru a celebra frumusețea naturii și cultura locală.

În 2024, evenimentul a reunit 7.000 de participanți, 750 de turiști au luat parte la tururi ghidate și 30 de meșteșugari și producători locali au avut standuri în cadrul Făgăraș Fest.

Impactul economic al festivalului în zonă a fost de peste 350.000 de euro în 2024, iar succesul său este dovedit nu doar prin numărul mare de vizitatori, ci și prin sprijinul acordat micilor afaceri locale.

Evenimentul va continua să promoveze principii esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii: conservarea naturii, sprijinirea comunităților locale, promovarea micilor producători și păstrarea tradițiilor.

Festivalul va aduce un plus de vizibilitate regiunii și va contribui la creșterea turismului local.

Reîncep înscrierile pentru Voluntar PROEDUS 2.0 – Cel mai mare program de voluntariat pentru liceeni

Foto: Facebook/PROEDUS
Foto: Facebook/PROEDUS

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă redeschiderea înscrierilor online pentru cel mai mare program de voluntariat din ţară destinat elevilor din clasele IX – XII, intitulat „Voluntar PROEDUS 2.0”.

Edilul îi îndeamnă pe tineri să se înscrie în acest program, considerând că voluntariatul le va dezvolta abilităţi care le vor fi foarte utile în viaţă şi în carieră.

Formularul de înscriere online poate fi completat AICI

Potrivit primarului, programul are o gamă variată de proiecte educaţionale, sportive şi culturale.

Prin urmare, fiecare tânăr îşi va putea găsi cu uşurinţă domeniul care i se potriveşte cel mai bine.

La finalul programului, participanţii primesc certificate de voluntariat. Totodată, ei vor avea parte de stagii de formare şi tabere la mare”, este anunţul primarului Nicuşor Dan.

Voluntar PROEDUS 2.0 – Formarea unei generații de lideri implicați în comunitate

Proiectul Voluntar PROEDUS 2.0 îşi doreşte crearea unei comunităţi de elevi care ”să transmită un exemplu de bună practică de la o generaţie la alta prin implicarea ca voluntari în organizarea de diferite evenimente şi proiecte la nivel municipal, prin însuşirea voluntariatului ca valoare”.

Proiectul este un start pentru o comunitate de elevi preocupată de ceea ce se petrece în jurul ei:

  • Participare la acţiuni colective;
  • Implicarea în organizarea şi implementarea de programe, proiecte şi evenimente pentru elevii bucureşteni;
  • Conştientizarea importanţei implicării la nivel local în programe de voluntariat şi a importanţei implicării în organizaţîi care exersează procese democratice).

Greenpeace România obține o nouă victorie în instanță împotriva OMV Petrom

Captură video/Greenpeace România
Captură video/Greenpeace România

Greenpeace România a câștigat un nou proces în instanță, după ce Judecătoria Sector 1 București a admis cererea ca un expert tehnic autorizat să meargă pe una dintre platformele de petrol și gaz operate (platforma Pescăruș) de OMV Petrom în Marea Neagră, pentru a verifica dacă sunt respectate standardele de siguranță.

Decizia este executorie și nu poate fi contestată

Sesizarea instanței de către Greenpeace România vine pe fondul descoperirii unor probleme grave la platformele de petrol și gaz operate de OMV Petrom.

Fotografii și documente furnizate de o sursă anonimă în februarie 2024 arată că cel puțin o platformă se află într-o stare avansată de degradare, cu piloni de rezistență avariați, crăpături vizibile și suprafețe corodate extinse cu riscul apariției imediate a pericolelor majore în activitatea offshore.

Greenpeace România: ”OMV Petrom vrea să înceapă o nouă exploatare în perimetrul Neptun Deep, lucru care devine și mai îngrijorător, având în vedere starea platformele lor actuale”

Istoricul problematic al companiei ridică multe semne de întrebare despre capacitatea lor de a desfășura proiecte offshore în siguranță. Conform legislației, un astfel de trecut ar trebui să determine retragerea licenței pentru operare. Este esențial să punem siguranța înaintea intereselor financiare ale marilor corporații de combustibili fosili”, a declarat Alin Tănase, Coordonator de Campanii la Greenpeace România.

Greenpeace a atras și atenția Comisiei Europene asupra problemelor grave ale platformelor OMV Petrom din Marea Neagră.

Plângerea vizează atât incapacitatea corporației de a menține integritatea infrastructurii și de a preveni accidente majore, cât și lipsa de acțiuni ferme din partea ACROPO în supravegherea și inspecția platformelor

Aceste neglijențe ridică îngrijorări serioase cu privire la aplicarea corectă a normelor de siguranță offshore.

În noiembrie 2024, Greenpeace România a câștigat primul proces prin care Tribunalul București obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul „Grigore Antipa” să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep.

Ce zone din România nu sunt afectate de schimbările climatice

Sursă - Unsplash

InfoClima.ro a realizat o analiză care arată ce zone din România nu sunt afectate de schimbările climatice. Canicula, seceta și inundațiile nu se manifestă încă în respectivele regiuni, potrivit Bugetul.

Potrivit cercetării, cele mai afectate regiuni sunt Muntenia, Oltenia și Dobrogea. Aici, canicula și seceta influențează foarte puternic clima, pe perioade tot mai lungi. La polul opus se află depresiunea Transilvaniei și Munții Carpați. În aceste două regiuni nu sunt resimțit deloc efectele schimbărilor climatice. La fel, Banatul și Moldova sunt mai ferite de efectele crizei climatice.

Orașele de pe litoral sunt, de asemenea, extrem de preispuse la a fi afectate de schimbările regimului precipitațiilor.

De precizat că aceste informații sunt doar niște proiecții climatice. Modul real în care regiunile din România vor fi afectate de climă este greu de prevăzut, dacă nu chiar imposibil.

Ce zone din România nu sunt afectate de schimbările climatice

De precizat că aceste informații sunt doar niște proiecții climatice. Modul real în care regiunile din România vor fi afectate de climă este greu de prevăzut, dacă nu chiar imposibil. Specialiștii InfoClima chiar atenționează că nu este vorba de prognoze, ci de proiecții bazate pe istoric.

„Nu trebuie să uităm că în cazul schimbărilor climatice nu vorbim de prognoze ci proiecții în care considerăm anumite scenarii (scenarii privind concentrațiile gazelor cu efect de seră). Cu toate acestea, există o serie de factori pe care îi putem lua în considerare atunci când evaluăm impactul potențial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România. Știm că schimbările climatice pot duce la creșterea nivelului mării crescând astfel riscul de inundații și ducând la eroziuni în zonele de coastă.

Prin urmare, regiunile și orașe situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanța, pot fi vulnerabile la creșterea nivelului mării. Schimbarea regimului precipitațiilor poate influența disponibilitatea apei. Unele regiuni, cum ar fi de exemplu bazinul Dunării, pot fi mai susceptibile la modificări ale resurselor de apă deoarece se modifică atât precipitații cât și cantitățile de apă rezultate din topirea zăpezii”, se precizează în studiu.

De ce anexarea Groenlandei la SUA de către Donald Trump ar putea exacerba schimbările climatice

Sursă - Unsplash

Donald Trump, noul președinte al Statelor Unite, și-a exprimat intenția de a prelua controlul Groenlandei. Doar că, insula face parte de aproximativ trei secole din Regatul Danemarcei, deși e un teritoriu autonom. Trump va fi inaugurat în funcția de președinte, luni, 20 ianuarie 2025, potrivit POLITICO.

Trump a emis ipoteza că alipirea insulei la SUA ar asigura „securitate economică”. Totuși, există un alt motiv pentru care Groenlanda este tentantă pentru Washington.

U.S. Geological Survey a evaluat faptul că Groenlanda „conține aproximativ 31.400 de milioane de barili de petrol” și alte produse combustibile. Acestea includ aproximativ 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale.

„Dacă ar fi descoperite în Arabia Saudită sau Qatar, marile firme ar prolifera”, a spus Ajay Parmar, analist senior al piețelor de țiței la firma de informații despre mărfuri ICIS.

„Există încă o oportunitate comercială majoră acolo”, a completat el.

De ce anexarea Groenlandei la SUA de către Donald Trump ar putea exagerba schimbările climatice

Groenlanda a impus în 2021 un moratoriu asupra exploatării petrolului și gazelor naturale. Partidul socialist Inuit Ataqatigiit a preluat puterea și a jurat că „va lua în serios criza climatică.

De cealaltă parte, Trump a promis că va „dezlănțui energia americană” odată ce va prelua mandatul. El și-a manifestat sprijinul pentru extragerea e petrol și gaze în general cu un slogan simplu, „forează, baby, forează”. Mai mult, a dat asigurări că va anula dispozițiile lui Biden de a bloca noile proiecte de gaze naturale și că va renunța la angajamentele SUA privind schimbările climatice.

Acum, activiștii de mediu se tem că, dacă Groenlanda va cădea în mâinile lui Trump, se va renunța la moratoriu. Acest lucru va duce la mai multe emisii care, potrivit acestora echivalează cu o „bombă cu carbon”.

„Putem spune cu ușurință că nu există nicio cale de a limita încălzirea la 1,5 grade, care să nu includă moratorii sau interdicții sau să nu se deschidă noi câmpuri petroliere nicăieri”, a spus Kirtana Chandrasekaran, activistă pentru mediu.

Ea a apreciat faptul că extinderea industriei în Groenlanda ar fi o rușine pentu SUA și ar fi folosită drept scuză de negaționiștii schimbărilor climatice din Europa.

De asemenea, impactul exploatării miniere ar putea avea în sine un efect dezastruos asupra faunei și florei locale din regiune, potrivit lui Anne Tolvanen, profesor și director de program de cercetare la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda.

Primele imagini video din istorie cu un meteorit care lovește Pământul

Un meteorit care lovește Pământul a fost surprins video și audio, pentru prima dată în istorie, potrivit IFL Science.

Incidentul a avut loc în fața unui om de pe Insula Prințului Edward din Canada. Joe Velaidum a zăbovit în locul respectiv după care a plecat la plimbare cu câinele său. Dacă ar mai fi stat acolo, probabil că devenea a doua persoană din istorie lovită de un meteorit.

„Este suprarealist să ne gândim la raritatea și la iminența acestui impact. Stăteam chiar în punctul de impact, cu doar câteva minute înainte”, a declarat Velaidum pentru Compass Media.

„Eu și partenera mea Laura am decis să ducem câinii la o plimbare rapidă. Nu era ceva neobișnuit. Cu excepția faptului că m-am oprit pe alee pentru a muta o lesă de câine deoarece peisagiştii erau trebuiau să vină să tundă gazonul mai târziu în acea zi. Lesa câinelui era pe iarbă. M-am gândit că pot fi de folos. De obicei nu mă opresc acolo”, a precizat el.

„Dacă aș fi stat în acel loc un minut sau două mai mult, cu siguranță aș fi fost lovit de un meteorit și probabil aș fi fost ucis”, a mai precizat acesta.

Primele imagini video din istorie cu un meteorit care lovește Pământul

Bărbatul a plecat la plimbare cu câinii săi, fără să știe ce s-a întâmplat în fața casei sale. Când s-a întors, a găsit resturi ciudate pe alee. Imediat a verificat imaginile de pe camera de supraveghere din fața ușii și și-a dat seama că a surprins un eveniment foarte rar. Într-o fracțiune de secundă se poate vedea cum meteoritul a lovit Pământul, chiar în fața casei lui Joe.

El a colectat câteva mostre din resturile găsite și le-a trimis lui Chris Herd, curatorul colecției de meteoriți de la Universitatea din Alberta.

Poate părea mult, dar Terra este bombardată zilnic cu 44 de tone de material meteoric. Cea mai mare parte din acesta arde în atmosferă, însă unele resturi ajung pe sol.

Cercetătorii au stabilit că mostrele trimise de Joe erau condrită, roci extrem de vechi, formate la nașterea Sistemului Solar.

„Este uluitor să cred că această bucată sau stâncă a călătorit sute de milioane de mile și a aterizat pe pragul din față, unde stăteam eu, exact, cu câteva minute înainte”, a zis Velaidum.

Un astfel de incident este extrem de rar. Se pare că imaginile surprinse de Joe sunt singurele din istorie care surprind impactul unui meteorit cu Terra.

„Nici o altă cădere de meteorit nu a fost documentată ca aceasta, completă cu sunet”, a spus Chris Herd. Meteoritul ar fi călătorit cu 60.000 de kilometri pe oră, iar după ce a intrat în atmosferă a lovit Pământul cu aproximativ 200 de kilometri pe oră.

Motivul pentru care, în trecut, fluviul Amazon a curs invers

Sursă - Unsplash

Fluviul Amazon are cel mai mare bazin hidrografic din lume. Acesta izvorăște din Munții Anzi, din Peru, după care se varsă în Oceanul Atlantic. Dar se pare că nu întotdeauna a fost așa. În trecut, fluviul a curs în direcția opusă, potrivit IFL Science.

Russell Mapes, student absolvent de geolog la Universitatea din Carolina de Nord, a încercat să investigheze fluxul de sedimente ale râului din Munții Anzi până la Oceanul Atlantic. La un moment dat însă, el a dat peste o anomalie. Tânărul a găsit zircon în centrul continentului sud-american. Această piatră prețioasă ar fi putut veni doar din est, mai degrabă decât din zona Anzilor.

„De-a lungul bazinului, vârstele mineralelor au indicat locații foarte specifice din centrul și estul Americii de Sud”, a explicat Mapes.

Motivul pentru care, în trecut, fluviul Amazon a curs invers

Acest lucru l-a nedumerit, deoarece Amazonul curge de la vest către est, nu invers. El și-a pus întrebare ce ar fi putut aduce acele depozite de zircon în centrul Americii de Sud. Mai mult, aceasta nu a fost singura dovadă că râul ar fi putut avea un sens de curgere invers.

Fosilele unor animale marine au fost găsite, de asemenea, în zone în care nu ar fi trebuit să se afle.

Pe cale de consecință, cercetătorii au stabilit că fluviul Amazon a curs în direcția opusă în trecut. Se pare că înainte de perioada Cretacicului, în nord-estul Americii de Sud a existat o zonă muntoasă.

Amazonul este atât de plat încât o înclinare în oricare direcție poate schimba lucrurile drastic”, a explicat cercetătorul Drew Coleman.

Potrivit echipei din spatele studiului, înainte de formarea lanțului andin, acest gradient a făcut ca fluviul să curgă invers și să se verse în Pacific. Ulterior, pe măsură ce zonele muntoae din nord-vest se erodau, apa a început să curgă invers. Apoi au apărut Munții Anzi și s-a format bazinul hidrografic uriaș pe care îl vedem astăzi.

„Credem că această ultimă schimbare a avut loc în ultimii cinci până la zece milioane de ani. Asta este foarte rapid, din punct de vedere geologic”, a adăugat Mapes.

„Acest lucru arată cât de repede se schimbă este suprafața pământului”, a mai zis el.

Poluarea de la incendiile din Los Angeles ar putea persista mai multe săptămâni: Supa toxică de fum și cenușă poate să provoace probleme de sănătate

Poluare incendii - Foto Unsplash
Poluare incendii - Foto Unsplash

În general, incendiile de pădure eliberează particule fine PM2,5, care pot ajunge în plămâni și în fluul sanguin. Atunci când incendiile au loc în localități, nu doar vegetația contribuie la respectiva poluare. Focul arde și materiale plastice, metale, electrocasnice și alte obiecte care generează în final o „supă toxică” de fum și cenușă. Aceste compoziții sunt mult mai periculoase pentru sănătatea umană. Incendiile din Los Angeles au generat o astfel de poluare, iar aceasta ar putea persista mult mai mult decât se credea în casele oamenilor din zonă, scrie FastCompany.

În cazul unor incendii precedente s-a descoperit că a fost afectată calitatea aerului din locuințele din zonă. Efectele au fost simțite timp de câteva săptămâni după incendiu. Mai mult, locuitorii au raportat simptome de sănătatea destul de grave.

Ce s-a întâmplat după incendiul din Colorado

Joost de Gouw, profesor de chimie și coleg la Institutul Cooperativ de Cercetare în Științe ale Mediului de la Universitatea Boulder din Colorado, a studiat aceste efecte după incendiul Marhsall din Colorado.

„Mulți dintre oamenii care au fost evacuați și s-au întors apoi au fost inițial, desigur, foarte fericiți”, spune de Gouw.

„Dar apoi (…), mulți locuitori au găsit multă cenușă și funingine în locuințe și au observat, de asemenea, un miros de foc de tabără sau de incendiu chimic”, a completat el.

El și echipa sau au instalat dispozitive de măsurare a calității aerului, la 10 zile după incendiu. Așa au descoperit concentrații ridicate de compuși chimici volatili în respectivele locuințe din Colorado. Acea poluare a durat în interiorul caselor aproximativ cinci săptămâni. Oamenii din Colorado au fost de asemenea chestionați cu privire la efectele incendiilor. La șase luni după incendiu, 55% dintre respondenți au raportat simptome precum dureri de cap sau dureri de gât. Locuitorii care au găsit cenușă în interior au fost de trei ori mai probabil să raporteze dureri de cap în comparație cu acei respondenți care nu au găsit cenușă.

Los Angeles ar putea fi într-o situație similară

În Los Angeles incendiile încă ard puternic. Principalul scop al autorităților este de a preveni pagubele și de a limita pierderea de vieți omenești.

„Dar odată ce incendiile se sting, atenția se va concentra pe curățare. Atunci aceste probleme vor veni în prim plan”, a zis de Gouw.

Totuși, efectele în Los Angeles ar putea fi mult mai mari ecât în Colorado, unde au ars aproximativ 1.000 de clădiri. În L.A. deja 10.000 de imobile au fost mistuite de flăcări. Incendiul Palisades și incendiul Eaton Fires au fost cele mai distructive din istoria districtului. De asemenea, în timp ce incendiul Marshall a ars pe o suprafață de 24 de kilometri pătrați, incendiul din Los Angeles a ars pe 161 de kilometri pătrați. Mulți locuitori din CAlifornia au raportat că există cenușă și miros în afara zonelor de evacuare obligatoriu.