0 C
București
vineri, 19 decembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 609

22 martie, Ziua Mondială a Apei. O resursă vitală, de neînlocuit

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită în fiecare an, pe data de 22 martie. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.

În România, Ziua Mondială a Apei se sărbătorește din anul 1993.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor. De asemenea, un alt motiv este acela de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.

Această zi pune pe prim plan importanța apei potabile, dar și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

În plus, ziua de 22 martie are ca scop creșterea gradului de conștientizare: trebuie să reținem că aproximativ 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără acces la resursele de apă.

În 2010, ONU a recunoscut ”dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Potrivit ONU, toţi cetăţenii planetei ar trebui să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Cu toate acestea, ONU a anunțat că nevoia globală de apă va crește, probabil, cu peste 50% până în 2040.

Tema Zilei Mondiale a Apei pentru anul 2021

Tema ziliei de 22 martie din anul curent este ”Prețuirea apei”. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, „valoarea apei este cu mult mai mare decât prețul acesteia”.

De asemenea, trebuie să reținem și să conștientizăm faptul că dezvoltarea economică şi o populaţie globală în creştere duc la o mai mare cantitate de apă folosită în agricultură și industrie.

Topitoriile ilegale din Capitală, o principală sursă de poluare

Sursa foto: Fanatik
Sursa foto: Fanatik

Funcționează ilegal și reprezintă una dintre principalele surse de poluare ale aerului din Capitală. Topitoriile existente la marginea Bucureștiului sunt motivul pentru care locuitorii respiră, încă din prima zi a săptămânii, aer poluat. De asemenea, reprezintă și motivul care stă la baza avertizărilor platformei Aerlive.

Topitoriile ilegale funcționează, cu precădere, în weekend, iar valorile substanțelor nocive din aer cresc periculos.

Poluare ”pregătită” din weekend: kilometri de deșeuri

În urma unei inspecții, Garda de Mediu a descoperit kilometri întregi de deșeuri pregătite pentru incendiere. Conform anchetei, există un proces minuțios în spatele ”afacerii”. Cei care se ocupă de arderi sunt interesați, în primul rând, de metalele valoroase din componența resturilor distruse: cupru și aluminiu.

Practic, sunt ”vânate” metalele care intră componența electrocasnicelor sau a automobilelor, cum ar fi plumbul din bateriile auto.

Sfidarea legii presupune anumite precauții: cei care se ocupă de topirea deșeurilor preferă zilele de weekend, profitând de faptul că, atât sâmbăta, cât și duminica, controalele sunt mai puține sau chiar inexistente.

Inspectorii au descoperit o mare de deșeuri pregătite pentru incendiere. De fapt, sunt aşa-zisele topitorii ilegale, platforme alimentate în permanență cu resturi de toate felurile, arată Știrile Pro TV.

Poluarea nu înseamnă doar aerul care îi sufocă pe locuitorii Capitalei, riscul extinzându-se dincolo de raporturile Aerlive: incendierile scăpate de sub control fac ca mizeria topită să ajungă în sol, pătrunzând până în pânza freatică.

Ocavian Berceanu, şeful Gărzii de Mediu: “Erau pregătite foarte multe materiale pentru incendiere. Vom găsi o soluţie să le ridicăm împreună cu primăria.”

Ultimul episod de poluare din Capitală a fost și cel mai grav din acest an. S-au depășit de zece ori limitele admise pentru anumite substanțe considerate nocive, mai precizează sursa citată.

În dimineața zilei de luni, 15 martie, senzorii aerlive.ro au ajuns la 100 în aproape toate zonele Capitalei. La baza poluării stau arderile necontrolate, arderi care, în timp, au devenit o constantă.

Legea copacilor mutilați: o lege blocată

Foto: Declic
Foto: Declic

Tipic românesc: o nouă lege a rămas ”blocată”. O lege care ar fi trebuit să protejeze spațiul verde, copacii din oraș și parcurile este iar amânată, rămânând pe pupitrul Comisiei pentru administrație publică din Senat.

”Toaletări” care omoară copacii

Se cere normalitate: toaletarea copacilor din spațiul public, nu ciopârțirea lor. Se cere să nu se taie, să se planteze, să se îngrijească și să fie aplicată legea.

Toaletarea realizată de angajații ai Primăriei a devenit de ani buni un motiv de reclamații, proteste și petiții.

În momentul de fața, s-a ajuns la stadiul în care ar trebui să trimitem epistole pentru a salva un copac și pentru a cere acea normalitate pentru natură, normalitate pe care legea nu o poate rezolva.

Declic propune trimiterea de mail-uri la Comisia pentru administrație publică

”Legea spațiilor verzi s-a blocat în Comisia pentru administrație publică a Senatului. Dacă îți pasă de parcuri și vrei o lege care să salveze, nu să distrugă spațiile verzi, scrie-le acum parlamentarilor. Spune-le să dezbată și să voteze legea. Ce zici, te implici? Durează maximum 5 minute.

Vine primăvara, așa că urmează un nou val de „toaletări” ca cea din imagine, făcute parcă pentru a omorî cât mai mulți arbori.

Dar legea care reglementează cum trebuie făcute aceste lucrări periodice, și care poate salva mii de copaci, e ținută la sertar. Este blocată pentru că aceeași lege ar opri proiectele distructive din parcuri. Scrie-le acum celor ce ar trebui să ne reprezinte în parlament. Pe noi, nu interesele rechinilor imobiliari”, menționează Declic pe pagina de Facebook.

Normalitatea înseamnă să fim solidari cu spațiile verzi. Normalitatea înseamnă să respirăm în orașe care respiră, nu în orașe sufocate de industrializare, de betoane și de mafia imobiliară.

Petițiile sunt lansate și relansate. Este o procedură și un manifest care durează de ani, de prea mulți ani. Din păcate, rămân aceleași amendamente toxice, aceleași drujbe incompetente și o lege amânată la nesfârșit.

Accesul cu ATV-uri este interzis în pădure, dar imaginile dovedesc contrariul

Foto: Bihoreanul
Foto: Bihoreanul

Pădurea de lângă Băile Felix: loc pentru relaxare, plimbări, dar și loc pentru ilegalități ”de weekend”: deși accesul ATV-urilor este strict interzis, conducătorii vehiculelor nu se sfiesc să polueze, atât fonic, cât și ”tradițional”, lăsând în urma lor gunoaie și peturi.

Mai mulți cititori au reclamat activitatea de weekend a conducătorilor de ATV-uri, publicația Bihoreanul publicând unul dintre comentarii:

Porţiunea dinspre Sânmartin, strada Pădurii, până la pista de atletism, este brăzdată de ATV-uri ce sapă şanţuri adânci şi gonesc căprioarele. De asemenea, este sufocată de gunoaie. Pădurarul de la Romsilva nu are deloc grijă de această pădure frumoasă, şi în doi-trei ani se va face praf”, a reclamat o cititoare.

Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu, a declarat că este vorba despre un fenomen constant și că pădurarii ar fi depășiți de prezența conducătorilor de ATV: cu alte cuvinte, cunoaște foarte bine problema, dar nu a considerat, până acum, să pună în aplicare vreo măsură.

Ştiu problema, inclusiv pentru că eu locuiesc în Cihei şi de la mine se aude zgomotul făcut de ATV-uri, îndeosebi în weekend. Am discutat cu colegul de acolo. Mi-a spus că îi este imposibil să îi oprească. Când îl văd, gonesc în altă direcţie. Vom cere sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei”, a declarat Teodor Suciu.

Gunoaiele apar mult mai des decât pot face silvicultorii curăţenie

Desigur, pe lângă poluarea fonică, un alt aspect îl constituie gunoiul. Întrebat despre mizeria existentă în pădure, Suciu a adăugat că a cerut pădurarului responsabil de această zonă să salubrizeze zona. De asemenea, șeful Direcției Silvice Bihor a cerut și demontarea unor panouri publicitare apărute clandestin în apropierea pistei de atletism.

Voi mai face verificări în zonă, pentru a mă asigura că colegul meu face ce i-am cerut”, a promis directorul.

Accesul cu ATV-uri: interzis, dar la ordinea zilei

Conform publicației Bihoreanul, șoferii de ATV-uri profită de faptul că pădurarii nu au vehicule cu care să-i urmărească, aşa că gonesc nestingheriţi.

Pe lângă poluarea fonică şi distrugerile din pădure, problema este şi că ei deschid calea pentru maşini de teren. În curând ne vom trezi şi cu acelea”, a mai spus Suciu.

Am putea lua lecții de la natură: Delta renaște și ar trebui s-o ajutăm

Sursă foto: inter-tour.ro
Sursă foto: inter-tour.ro

Am distrus, de-a lungul timpului, parte din natură. Am poluat, am defrișat, am omorât. Ne plângem că natura se revoltă, acum, pe noi. Că suferim, pentru suferința pe care i-am cauzat-o. Că se răzbună și că e neîndurătoare.

Ne plângem și continuăm să distrugem.

Natura se răzbună, dar se și regenerează. Se vindecă singură și nu încetează să ne surprindă.

Concluziile unui proiect coordonat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Un proiect care vizează analiza biodiversității din Delta Dunării, poate cel mai important proiect de gen din Europa, cu un buget de aproape zece milioane de euro, a ajuns la concluzii îmbucurătoare.

Cercetătorii au găsit în Delta Dunării specii considerate dispărute de zeci de ani, dar și o insulă nouă, formată în ultimii 7-8 ani, care nu apare pe nicio hartă.

Specii considerate dispărute, redescoperite în natură

Castorul, de exemplu, este o specie care, în mod normal, nu ar fi specifică Deltei Dunării. Cu toate acestea, prezența lui a fost semnalată de grupul de cercetători.

Castorul nu este o specie tipică Deltei Dunării, este o specie nou semnalată aici. A migrat de pe afluenţii râurilor învecinate, aceasta este presupunerea care există la momentul actual în literatura de specialitate”, spune Mihaela Cristescu, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

Șipul, un soi de sturion, a dispărut de tot din apele noastre, încă din anii `70, în schimb cercetătorii au descoperit 3 exemplare de țigănuș, un pește pe cale de dispariție, care trăiește doar în Dunăre.

Aş menţiona o specie de peşte, țigănușul. Un peşte endemic în bazinul Dunării. Este o specie ameninţată cu dispariţia tocmai datorită modificării habitatelor, desecărilor, distrugerii vegetaţiei”, afirmă Gabriela Grigoraș, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

În plus, a mai fost descoperită o specie de plantă carnivoră, pe care cercetătorii o credeau dispărută, numită popular “roata apei”.

De asemenea, s-a semnalat o insulă nouă, la granița cu Ucraina, acoperită de sălcii și plopi. Un pământ nou, format departe de mâna distructivă a omului.

Prima analiză a biodiversității din ultimii 40 de ani

În mod normal, analizele asupra biodiversității ar trebui făcute o dată la 5 ani. În Deltă, acest lucru nu s-a mai întâmplat de peste 40 de ani.

În urma ei, se pot stabili restricții și impune reguli pentru desfăşurarea diverselor tipuri de activităţi economice, dar și pentru protejarea speciilor.

Mereu surprinzătoare, natura ne arată că are o capacitate de regenerare mult peste puterea noastră de înțelegere. Poate că ”renașterea” Deltei ne va face să înțelegem că trebuie s-o apărăm. Să încetăm să distrugem și să începem să protejăm. Poate e un strigăt de ajutor și-un semnal de alarmă, pe care ar fi bine să nu-l ignorăm.

Sintești: încă o încercare de incendiere a deșeurilor, oprită de Garda de Mediu

Sursa foto: digi24.ro
Sursa foto: digi24.ro

În urmă cu 5 zile, în comuna ilfoveană Sintești, erau incendiate cantități masive de anvelope. Acest lucru a făcut ca, în noaptea de duminică spre luni, nivelul poluării la nivelul Bucureștiului să depășească cu mult limita admisă. Într-un oraș în care poluarea atinge limite alarmante constant, acest lucru e cu atât mai îngrijorător.

Echipa Gărzii de Mediu a decis să verifice periodic locurile în care se știe că se ard ilegal deșeuri.

Astfel, vineri seară, noul comisar-șef, însoțit de polițiști și jandarmi au ajuns din nou în Sintești, unde au surprins un grup de localnici, care se pregăteau să dea foc altor deșeuri. Cabluri, anvelope și deșeuri plastice, toate erau pregătite pentru a fi incendiate.

Am încercat să facem o acțiune de prevenție și am și reușit. Am identificat 5 persoane de fapt, probabil au fost mai multe persoane, dar în momentul în care facem descinderea, cu girofarurile, atunci foarte mulţi fug de la locul respectiv. Am găsit cabluri preponderent şi anvelope, care urmau să fie incendiate, erau pregătite de asemenea, deşeuri plastice şi am oprit incendierea acestora”, spune Octavian Berceanu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu.

Acțiunile de prevenție continua, inclusiv la Sintești

Într-un București poluat, incendierea deșeurilor este la ordinea zilei. Tocmai de aceea, comisarul Gărzii de Mediu spune că vor continua acțiunile. Pentru a încerca măcar să prevină, pentru că, se pare, amenzile nu sunt de ajuns pentru a opri total incendierile ilegale.

Se poluează, cu bună știință, aerul pe care-l respirăm. Se poluează fără măsură, pentru că autoritățile nu se ocupă de aceste deșeuri. Soluția care pare a fi cea mai la îndemână pentru a scăpa de ele, incendierea, nu e nici legală, nici sănătoasă. E un soi de ascuns gunoiul sub preș, dar într-o manieră nocivă, malignă. Care, în loc să rezolve problema, creează alte probleme, cele mai grave fiind cele de sănătate. A noastră, a tuturor.

Garda de Mediu încearcă să stopeze aceste practici. Din păcate, nu pot fi non-stop în acțiune.

Percheziții în Austria: companii de deșeuri, suspectate de manipulare a pieței

Au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. sursa foto: euwid-recycling.com

Mai multe companii care activează în sectorul austriac de gestionare a deșeurilor sunt suspectate că ar fi încălcat reglementările Legii federale împotriva cartelurilor și a altor restricții de concurență din această țară pe o perioadă extinsă de timp.

Potrivit unui comunicat emis joi de Autoritatea Federală a Concurenței din Austria (BWB), companiile sunt suspectate că se implică în stabilirea prețurilor și partajarea pieței, precum și că au colaborat la licitații.

În acest sens, au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. BWB este sprijinit în investigațiile sale de către Oficiul Federal de Poliție Penală, precum și de autoritățile din statele federale.

Companiile care fac obiectul anchetei sunt situate în statele Austria Inferioară, Carintia, Austria Superioară, Salzburg, Stiria și Viena.

Aceste pretinse activități anticoncurențiale ar fi putut afecta negativ gospodăriile private, precum și companiile comerciale și industriale.

Energie AG Oberösterreich a recunoscut că este investigată. Un site din Hörsching operat de filiala Energie AG Oberösterreich Umwelt Service GmbH a fost printre locațiile căutate. Compania mamă declară că este implicată activ în investigarea acuzațiilor și i-a asigurat pe cei de la Autoritatea Federală pentru Concurență de disponibilitatea sa deplină de a coopera.

Inițiativa nu are vârstă: are 88 de ani și plantează pentru viitorul pădurilor din Timiș

Foto: Ziua de Vest
Foto: Ziua de Vest

Viitorul nostru este legat de viitorul pădurilor, de protecția mediului și de o educație elementară.

Am ajuns în situația în care plantăm mult, dar se taie dublu.

Am ajuns și în situația în care părinții și bunicii noștri se gândesc la viitor, pentru că generația noastră nu este conștientă că, prin distrugerea prezentului, ne periclităm viitorul.

Există prea multe sume și prea puțini copaci, prea multă politică și prea puține răsaduri.

Există prea multe exemple de haos și prea puține inițiative, există prea puțini oameni implicați și prea multe drujbe care dictează banul.

Are 88 de ani și acționează în prezent, gândindu-se la viitorul nostru

Mircea Morar este inginer silvic, are 88 de ani și este dovada clară că prezentul dictează viitorul: la inițiativa sa au fost plantați, în cursul lunii martie, 300 de butași de răchită, la Checea, în județul Timiș.

Cu mai mulți ani în urmă, la Mănăstirea Săraca, au fost plantați 18.000 de puieți, iar la Mănăstirea de la Dobrești, peste un hectar, tot la inițiativa inginerului Morar. La Săraca s-a plantat în patru sâmbete cu ajutorul elevilor, precizează Ziua de Vest.

Prin Asociația Păduri pentru Viitor, inginerul silvic Mircea Morar oferă gratuit răsaduri, butași și puieți, numai să se planteze. Sprijin la plantat primește și de la Asociația Siguranță pentru Copiii României.

Când două organizații neguvernamentale își unesc forțele poate ieși un lucru mare: plantații ample pentru revigorarea codrilor în Timiș”, spune domnul Bugarski, un bun amic al domnului Mircea Morar.

Inițiativa a fost promovată pe Facebook de către ”Oamenii pădurii”, o comunitate pentru care ecologia primează și una dintre paginile din Social Media care militează pentru protejarea pădurilor din România.

Oamenii pădurii: ”Fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a pădurii”

Revenind la manifeste, grijă și lozinci, multiple asociații au ales pagina de Facebook ca formă de protest.

O descriere pe pagina de Facebook spune că pădurea reprezintă un mod de viață și o necesitate a noastră și a copiilor noștri.

”Oamenii pădurii” adaugă faptul că permanența pădurii este o necesitate și că fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a naturii.

Tot pe pagina lor de Facebook, reprezentanții ”Oamenii pădurii” menționează că, ”La 88 de ani, inginerul silvic Mircea Morar le demonstrează colegilor mai tineri că încă poate. Colegii silvicultori vor învăța ceva din exemplul acestui om? Sau vor prefera să rămână sclavii intereselor și uneltele politrucilor?”

Pentru noi, sunt întrebări care nu cer un răspuns, ci o inițiativă.

Pentru cei care ne conduc, sunt acuzații: indiferența ministrul Mediului și o constantă nepăsare a politicienilor.

Pădurea din România devine, pe zi ce trece, o entitate pe cale de dispariție, un motiv de manifest și o afacere care adună bani cu ajutorul unui instrument special: drujba.

Una dintre cele mai vechi stații de sortare a deșeurilor din Capitală, închisă de Agenția de Protecție a Mediului Ilfov

Stația de sortare Rudeni-Chitila ar urma să fie mutată în Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria. sursa foto: Revista Ecologică

După ce Agenția de Protecție a Mediului (APM) Ilfov a respins solicitarea societății 3R Green de a-i accepta cererea de revizuire a autorizației de mediu, una dintre cele mai cunoscute stații de sortare din zona Capitalei se închide.

”În urma deciziei APM Ilfov de a refuza revizuirea autorizației de mediu și în contextual deciziilor ciudate ale acestei instituții, care în ultimul timp a anulat autorizațiile de mediu a mai multor stații de sortare, SC 3R Green își vede viitorul incert, munca de conștientizare și efortul de a colecta selectiv și de a sorta, devenind pentru Direcția de Sanatate Publică Ilfov și APM un factor poluant în raport cu arderea deșeurilor periculoase și depozitarea pe acei munți supraînălţați cu gunoi din Rudeni, București și Vidra”, a precizat conducerea SC 3R Green SRL.

Stația de sortare Rudeni-Chitila ar urma să fie mutată în Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria.

O soluție ecologică, inovatoare și de viitor: combustibil pentru avioane, produs din deșeuri alimentare

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Ne gândim la natură fără să excludem confortul pensonal: cercetătorii au creat un combustibil pentru avioane din deșeuri alimentare, cu 165% mai ecologic decât kerosenul.

Nimic nu se pierde, totul se transformă: aceastră procedură va produce combustibili pentru aeronave. De asemenea, oamenii de știință au precizat că acest proces va contriubui și la reducerea drastică a emisiilor de carbon, emisii produse de zborurile mondiale.

Conform BBC, cea mai mare parte din mâncarea reciclată în întreaga lume pentru energie este convertită în gaz metan. Însă, cercetătorii americani spun că au găsit un mod prin care pot transforma acest tip de deșeuri într-o parafină care funcționează la motoarele avioanelor.

Combustibilul reciclat: mult mai ecologic

Autorii noului studiu explică cum combustibilul reciclat este cu 165% mai ecologic decât combustibilii fosili. Cifrele vin de la reducția de carbon emis în timpul zborului, combinată cu faptul că mâncarea nu mai este dusă la groapa de gunoi. În acest mod sunt salvate multe alte resurse.

Sunt combustibili impresionanți care se bazează pe arderea gunoiului uscat, însă acesta funcționează pentru deșeurile cu conținut mare de apă pe care le depozităm de obicei la groapa de gunoi”, a spus autorul studiului, Derek Vardon.

Recensământul deșeurilor: milioane de tone de plastic ajung în ocean

În anul 2019, se făcea o analiză și un ”recensământ” mondial al deșeurilor din plastic. Analiza, deosebit de sumbră, preciza că aproape 300 de milioane de tone de deșeuri de plastic sunt generate anual, în toată lumea.

Concluzia era aceeași ca în 2021: nu reciclăm, rămânem nepăsători, preferăm un confort care distruge și refuzăm să ne gândim la natură, la planetă și la viitor.

O altă concluzie, de data aceasta cu cifre, spunea că sute de milioane de tone de plastic ajung la gropile de gunoi. Varianta cu gropile de gunoi este, însă, una optimistă: o cantitate însemnată de gunoi ajunge în râuri, în mări și în oceane.

În urma studiului realizat în urmă cu doi ani, se preciza că până în 2050 am putea găsi în apele mărilor mai mult plastic decât peşte, potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur.

Plasticul ar putea fi transformat în carburant

O utilizare a deșeurilor de plastic însemna ca acest material să devină carburant. Astfel, o companie din Germania anunța, în 2019, că este pregătită să lanseze producţia de carburant obţinut din deşeuri de plastic.

După şase ani de cercetări, a dezvăluit prototipul unei maşinării capabile să transforme un kilogram de plastic în aproximativ un litru de combustibil, menționa, la vremea respectivă Digi 24.