Trenurile cu hidrogen reprezintă o inovație pentru statele din Europa, iar România ar putea fi pe lista țărilor care va beneficia de acest tip de transport.
Este vorba despre o tehnologie a viitorului, despre un transport ”verde” care protejează mediul, nu poluează, trenurile neavând nevoie de linii electrificate. Trenurile circulă doar pe distanțe scurte și se încurajează astfel folosirea unui mijloc de transport avantajos pentru călători și prietenos cu mediul înconjurător.
Europa încurajează transportul verde
Planul începe cu accesarea de fonduri europene, fonduri pe care ministrul Transporturilor speră să le obțină.
În următorii ani am putea vedea pe căile ferate din România trenuri cu hidrogen, spune ministrul Transporturilor. Cătălin Drulă a mai adăugat că exemplul duce la realizarea unui plan, dincolo de birocrație, strategii, vorbe și hârtii.
”O să folosesc o sintagmă: când vede olteanul girafa. Adică când vedem efectiv trenul cu hidrogen și mergem cu el și vedem că e o tehnologie fezabilă și el e în operare, cred că asta ajută la dezvoltarea industriei și promovarea acestui mod de transport”, a precizat ministrul Transporturilor.
Extrem de nouă, tehnologia cu hidrogen este potrivită pentru distanțe mai scurte, de până la 100-150 de km, spun specialiștii în transport.
O rută potrivită pentru a testa un astfel de tren ar fi, de exemplu, între Suceava și Botoșani, ori între București și Ploiești, unde șinele sunt suficient de prietenoase pentru aceste vagoane. Sau chiar noua rută București – Otopeni, menționează Știrile Pro TV.
Fondurile europene: baza pentru dezvoltarea transportului Românesc
Banii ar urma să vină din fonduri europene, prin Planul National de Redresare și Reziliență, care încurajează mijloacele de transport verzi.
Germania și Austria sunt printre țările care au pus deja pe șine astfel de trenuri, pentru a transporta în zonele metropolitane, fară să polueze, un număr mare de oameni, mai arată sursa citată.
Trenurile cu hidrogen: jucăria nouă pe care ne-o oferă Europa
Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor: ”M-aș bucura să fim early adopters, e termenul din IT, adică cei care iau o tehnologie în faza incipientă, pentru că asta ne-ar permite să luăm niște bani europeni pentru atingerea unor obiective globale europene de emisii de carbon, dar și să dezvoltăm o industrie.”
Președintele și Directorul Execuțil al Asociației Pro Infrastructura a contrazis, însă, spusele ministrului Transporturilor, precizând că, în România, în acest moment, trenurile cu hidrogen nu sunt o soluție. Ele sunt doar gândite pentru a avea o conexiune în zonele urbane, periurbane, metropolitane.
”E un fel de.. hai să vedem ce putem să facem, hai să ne jucăm cu jucăria asta nouă pe care ne-o oferă Europa”, a declarat Ionuț Ciurea de la Pro Infrastructura.
Programele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) vor avea în 2021 un buget destinat plăţilor de aproximativ 2,8 miliarde de lei, aproape dublu faţă suma alocată în 2019, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), relatează Agerpres.
Se anunță o nouă finanțare pentru programul „Rabla Clasic”, ce va avea un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020, lucru care va permite achiziţionarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puţin poluante.
În cadrul acestui program, vor fi majorate: prima de casare – de la 6.500 de lei la 7.500 de lei; ecobonus tehnologie hibrid – de la 2.500 de lei la 3.000 de lei; ecobonus GNC/GPL/emisii sub 96 de grame CO2/km – de la 1.000 de lei la 1.500 de lei.
Vor fi majorate:
✔ prima de casare de la 6.500 lei la 7.500 de lei;
✔ ecobonus tehnologie hibrid (nu plug-in) de la 2.500 lei la 3.000 de lei;
✔ ecobonus GNC/GPL/emisii sub 96 g CO2/km de la 1.000 lei la 1.500 de lei.
Rabla: o prioritate
Suma maximă ce va putea fi decontată din costurile unei maşini noi prin „Rabla Clasic” poate ajunge la aproximativ 2.250 de euro, în condiţiile în care ecobonusurile pot fi combinate între ele şi adăugate la prima de casare.
De asemenea, pe parcursul anului 2021, va exista o nouă ediţie a programului „Rabla Plus”. Programul se va bucura de cel mai mare buget de la lansare, respectiv 400 de milioane de lei, dublu faţă de anul 2020.
Pentru anul 2021 se păstrează neschimbată cea mai mare primă din Europa pentru maşinile electrice, respectiv 10.000 de euro pentru „full electric” şi circa 4.500 de euro pentru maşini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou, se arată în comunicatul de presă.
Programele Administraţiei Fondului pentru Mediu și echipamentele ce pot fi achiziţionate de români
Pe baza bugetului alocat în acest an, prin „Rabla Plus” vor putea fi achiziţionate până la 6.600 de maşini electrice 100% şi aproximativ 5.000 de maşini hibride plug-in.
Mai mult, comunicatul de presă informează că Programul naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic – „Rabla pentru electrocasnice” va avea, în 2021, un buget de 75 de milioane de lei, fiind păstrate categoriile de echipamente ce pot fi achiziţionate de români: aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, aparate de aer condiţionat, televizoare, laptopuri şi tablete.
Alte programe finanțate prin Fondul pentru Mediu: transport public electric (buget de 600 de milioane de lei), infrastructură verde, de reîncărcare a autovehiculelor electrice (21 de milioane lei pentru instalarea staţiilor de reîncărcare în municipiile reşedinţă de judeţ; 500 de milioane de lei pentru un program nou destinat celorlalte categorii de autorităţi locale – municipii de rang II, oraşe, staţiuni turistice etc.; 175 de milioane de lei pentru un program nou destinat operatorilor economici care doresc să instaleze staţii de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri naţionale şi europene), iluminatul ecologic public stradal (buget de 800 de milioane de lei), eficienţă energetică în case, şcoli şi instituţii publice (buget de 429 de milioane de lei pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri unifamiliale, respectiv 1,4 miliarde de lei pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri publice).
De asemenea, pentru „Casa Verde Fotovoltaice” va fi relansat Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, cu un buget de 250 milioane lei.
Deșeurile: o problemă stringentă
Pentru că problema deșeurilor este și va rămâne o temă principală de acțiune, anul acesta, Programul privind gestionarea deșeurilor va avea 1,80 miliarde lei pentru lansarea unor sesiuni de finanțare astfel:
✔ 50 milioane lei pentru închiderea unor noi depozite de deșeuri municipale neconforme, cuprinse în cauze aflate la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru care România riscă declanșarea unor proceduri de infringement;
✔ 500 milioane lei pentru proiecte care au ca scop creșterea capacităților de reciclare prin realizarea instalațiilor de reciclare/tratare a deșeurilor realizate de operatorii economici; pentru această linie de finanțare, am declanșat demersurile pentru aprobarea majorării bugetului la 1 miliard de lei.
✔ 1,25 miliarde lei pentru dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă la nivel local (sisteme automatizate de colectare selectivă supra și subterane, precum și platforme de depozitare temporară a deșeurilor în vederea selectării și sortării pe categorii de deșeuri).
Programele bifate pe fugă: protecția resurselor de apă, împăduririle și reducerea emisiilor de gaze
Alte programe care vor primi finanţare sunt: Programul pentru protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare (buget de 500 milioane lei), Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor (200 milioane lei credite angajament propuse pentru lansarea unor sesiuni din acest an şi pentru semnarea contractelor de finanţare aferente) şi Programul ce vizează dezvoltarea infrastructurii velo în România (buget de 500 de milioane de lei pentru piste de biciclete).
Doi delfini i-au impresionat recent pe locuitorii din Veneţia, după ce au fost văzuţi în timp ce înotau în celebrul Canal Grande din acest oraş italian, informează site-ul revistei People.
Este vorba despre un exemplar adult și unul adolescent, ambii din subspecia delfinilor dungaţi, potrivit CERT (Cetacean strandings Emergency Response Team), o organizaţie specializată în intervenţii de urgenţă pentru salvarea cetaceelor aflate în dificultate în Marea Mediterană.
Mamiferele au fost filmate înotând luni dimineața, iar organizaţia precizează că autorităţile locale au avut nevoie de mai mult de două ore pentru a-i ghida pe cei doi delfini înspre larg. Motivul a fost faptul că mamiferele marine deveniseră „dezorientate” după ce au înotat printre ambarcaţiunile care navigau pe Canal Grande.
Delfinii au vizitat Veneția, dar s-au întors în larg
Într-o postare pe pagina de Facebook, CERT menționează că a fost important ca delfinii să fie îndepărtați de malurile canalului, deoarece se aflau, în mod evident, în dificultate din cauza traficului intens din acea zonă. De asemenea, organizația a precizat că, după două ore de ”ghidare” și încă o oră de de monitorizare, animalele au dispărut.
”Mamiferele nu mai puteau fi văzute şi sperăm că, ţinând cont de orizontul amplu al mării deschise, au putut să se întoarcă în larg”, precizează Cetacean strandings Emergency Response Team. Mai mult, CERT a menționat că este neobişnuit ca delfinii dungaţi să se aventureze în nordul Mării Adriatice, întrucât exemplarele din această subspecie „preferă apele adânci, unde trăiesc în grupuri mari”.
Guido Pietroluongo, un cercetător care lucrează pentru CERT, a declarat pentru CNN că delfinii ar fi putut să se rătăcească în timp ce se aflau în căutare de hrană.
”Este posibil ca ei să îşi fi urmărit prada în mijlocul Mării Adriatice, au împins-o spre nord şi, dintr-o dată, au ajuns în Veneţia”, a adăugat acelaşi specialist.
Un motiv de bucurie pentru localnicii din Veneția
Veneția se află din nou în carantină din cauza pandemiei, iar cei doi delfini au reușit, pentru câteva momente, să-i bucure pe locuitori.
Luca Folin, autorul înregistrării video care a devenit ulterior virală, a spus că evenimentul reprezintă ”un moment frumos şi rar… care s-a produs într-o perioadă tristă”.
„Am încărcat înregistrarea video pe reţelele de socializare fără să mă gândesc că ea va ajunge să fie vizionată în lumea întreagă. Sincer să fiu, am publicat-o pentru a le transmite un salut amabil concetăţenilor mei într-un an atât de trist – însă faptul că videoclipul a devenit viral este un aspect drăguţ, înseamnă că i-am făcut şi pe alţi oameni să zâmbească”, a adăugat el pentru CNN.
Deși prognoza meteo anunță ninsori, berzele vestesc primăvara: păsările care au iernat în Africa au început să sosească în locurile lor de cuibărit din țara noastră.
Un exemplu este Dumbrăvioara, un sat situat pe malul râului Mureș, județul Mureș. După un zbor de 11 mii de kilometri, berzele au revenit și au început deja consolidarea cuiburilor.
Prima barză care și-a ocupat unul dintre cuiburile monitorizate permanent de specialiști părea ostenită după un zbor atât de lung.
Imaginile, transmise și on-line, demonstrează cu câtă meticulozitate reușesc aceste înaripate să-și reconsolideze cuibul, ca să fie cât mai trainic, anunță Știrile Pro TV.
Milvus: ”O barză a zburat 9 mii – 11 mii de km pentru a ajunge în Mureș”
Grupul Milvus este o organizație neguvernamentală, non-profit, dedicată protecției păsărilor și a naturii, activând în domeniul conservării, educației, cercetării și consultanței. Scopul Milvus este de a face din România un loc mai bun pentru păsări, natură și oameni.
Iulia Vizi, reprezentant al Grupului Milvus, a declarat că, dacă se iau în calcul studiile asociației, se va ajunge la concluzia că puii de anul trecut nu se întorc, ci rămân în țările în care iernează în Africa.
”Berzele sunt puțin pricăjite, având în vedere că au zburat 9 mii – 11 mii de km să ajungă în Mureș. Dacă vom avea perioadă mai rece, nu trebuie să ne facem probleme, berzele nu pleacă”, a precizat reprezentantul organizației.
Berzele din România, urmărite și în stăinătate
Peste 25 de mii de oameni, inclusiv din strainătate, sunt curioși să descopere viața acestei specii și urmăresc periodic cuibul supravegheat video.
Iulia Vizi, reprezentant Grupul Milvus: ”350 de mii de vizualizări. Și acum am avut concurs pentru cel mai iute … spectator… printre ei găsim și o doamnă din Milano”.
Conform sursei citate, ornitologii spun că, deși ne mai așteaptă câteva zile friguroase, berzele își vor găsi hrana fară probleme.
S-a ajuns la concluzia că este nevoie de SUMAL 3.0, deoarece aplicația precedentă nu a reușit să rezolve lupta împotriva tăierilor ilegale.
SUMAL reprezintă un sistem electronic de urmărire a trasabilității lemnului. Aparent, pare o metodă sigură, eficientă și de viitor. Aparent.
Cu toate acestea, WWF menționează că aplicația reprezintă doar doar un instrument, o aplicație informatică care integrează regulile deja instituite prin legislația primară.
”El nu reprezintă logica sistemului de combatere a tăierilor ilegale. Dacă regulile sunt orientate prost, dacă arhitectura sistemului de combatere a tăierilor ilegale țintește ineficiența, atunci trebuie să ne gestionăm așteptările și față de acest instrument”.
WWF România arată că prin SUMAL 2.0 nu s-a schimbat nimic în afară de instituirea unor noi sarcini administrative inutile, ale căror efecte îi vor împovăra tot pe cei ce respectă legea.
Silvicultura din România vinde pădurea
În data de 22 martie 2021, WWF România preciza că problema sectorului forestier începe și este fundamental influențată de felul în care țara noastră valorifică lemnul. Astfel, fără o politică forestieră coerentă și vizionară, vânzarea lemnului “pe picior” ține loc de strategie forestieră națională. Conform WWF, în prezent, circa 80% din masa lemnoasă din România se vinde în acest fel.
”De zeci de ani, silvicultura din România vinde pădurea sub formă unui volum estimat grosier al arborilor în pădure, înainte de a fi recoltați, și nu este preocupată să controleze cantitățile de lemn care ies din pădure. Baza sistemului de control este “marcarea” arborilor, adică amprenta unui ciocan de fier aplicat pe cioatele din pădure. Însă marca nu constituie o probă solidă în instanță și nu poate garanta nimic despre volumul arborilor exploatați. Același număr de arbori marcați poate genera un volum de lemn total diferit. În acest fel, considerăm că este legiferată o zona gri care nu poate fi controlată”, se arată pe pagina WWF România.
Cu sau fără aplicații, lemnul continuă să dispară din pădurile din România, fără să fie raportat și fiscalizat.
Doar la noi, transporturile se fac ”neaoș”, fără documente, fără avize, fără controale.
Cu sau fără SUMAL, lemnul trece neobservat
Legea continuă să fie încălcată, arborii nu sunt păziți, iar lemnul care iese din pădure și din România nu este verificat.
WWF precizează că operatorul este responsabil pentru măsurarea lemnului transportat, pădurarul trebuie sa se asigure doar ca nu sunt cioate ne-marcate iar legislația nu impune verificarea /recepționarea transporturilor care pleacă de la locul de recoltare.
Legea instituie însă obligații abia după ce lemnul e plasat în piață.
”De ce instituie România toate aceste proceduri costisitoare și ineficiente, când este evident că pădurea trebuie păzită de furtul de lemn prin controale la ieșirea din pădure?”
”Soluțiile care se impun nu reprezintă niște simple amendamente pentru SUMAL. Este nevoie de un pachet legislativ, iar asta implică voință politică și o nouă viziune a politicilor forestiere naționale”, concluzionează World Wide Fund for Nature România.
Evaluarea dosarelor de finanţare depuse în Programul „Casa Eficientă Energetic” se află într-un impas din cauza lipsei resurselor umane care să realizeze aceste proceduri, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, relatează Agerpres.
„Casa Eficientă Energetic”: un program care a avut suişuri şi coborâşuri
În programul considerat ca fiind unul pentru viitorul verde au fost depuse 2.200 de dosare, doar că România rămâne țara birocrației, iar evaluarea dosarelor depuse este într-un impas.
Tanczos Barna a mai afirmat că trebuie asigurate resursele umane necesare pentru evaluarea dosarelor şi semnarea contractelor de finanţare.
De asemenea, oficialul a mai adăugat că este necesar să fie luată o decizie, pentru că, în momentul de faţă, capacitatea instituţională nu a permis AFM (Adminstraţia Fondului pentru Mediu, n.r.) să deruleze mai repede acest program.
”În acelaşi timp, extindem componenta de clădiri publice a programului „Casa Eficientă Energetic”, unde dorim să asigurăm o finanţare în plus pentru instituţiile publice. Bugetul alocat pentru anul 2021, pentru insituţii publice, va fi de 1,4 miliarde de lei. Instituţiile publice pot aplica pentru eficientizarea acestor construcţii şi reducerea emisiilor de carbon pentru sedii, şcoli, spitale, locuinţe sociale etc. În componenta de locuinţe uni-familiale, suma maximă care poate fi acordată este de de 15.000 de euro”, a susţinut oficialul.
Program amânat pentru 2021
În același timp, ministrul Mediului a anunțat că o nouă sesiune a programului „Casa Verde Fotovoltaice” va fi lansată în 2021. Barna a explicat că programul a fost deblocat pentru evaluarea proiectelor, iar, în momentul de față, se află în faza de contractare şi plăţi.
Mai mult, ministrul Mediului a precizat că a operaţionalizat programul în ultimele două luni.
”Ne vom asigura că sunt finalizate toate restanţele din sesiunea precedentă, astfel încât să putem plăti tot ce am contractat şi să contractăm tot ce este aprobat. Din bugetul neconsumat şi într-o formă îmbunătăţită a Ghidului de finanţare vom lansa o nouă sesiune în cursul anului 2021”, a mai spus Barna Tanczos.
Conform unui anunț făcut la începutul lunii februarie 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a precizat că AFM va începe decontarea cheltuielilor eligibile din Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, fiind emis, în acest sens, Ordinul pentru modificarea Ghidului de finanţare, cu scopul de a se evita blocajele în procesul de instalare şi decontare a cheltuielilor, pentru beneficiarii validaţi în program.
Astfel, conform Ordinului, se prevede prelungirea termenului în care trebuie implementat proiectul cu patru luni, de la 8 la 12 luni. De asemenea, se are în vedere reglementarea modului de transfer al persoanelor fizice între instalatorii validaţi, în baza opţiunii exprimate a beneficiarilor şi permiterea instalării unor sisteme cu putere superioară celei solicitate prin cererea de finanţare şi aprobate de AFM, precizează Știri pe Surse.
Deși apelăm la pompieri atunci când un animal se află în pericol, de data aceasta, doi copii au reușit să devină eroi. Un patruped a fost salvat fără vreun apel la 112 și fără prea multe persoane implicate.
Curajul nu ține cont de vârstă, iar ingeniozitatea reprezintă consecința directă a empatiei, a implicării și a spiritului de echipă: un cățel căzut într-o fosă septică situată la marginea orașului Bârlad a fost salvat într-un mod inedit.
Salvatorii patrupedului sunt doi copii din Vaslui. Având la îndemână doar o singură panglică, copiii au reușit să facă un laț.
În cursul zilei de ieri, 22 martie, cățelul a căzut într-o fosă aflată pe câmp. Cu toate acestea, a avut norocul ca băieții să-i audă scheunatul. Cei doi treceau întâmplător prin zonă și au auzit cum câinele schelălăia îngrozitor, cerând, parcă, ajutor.
Cei doi copii au dat dovadă de ingeniozitate, empatie și spirit de echipă
Au decis să nu rămână indiferenți și, într-un timp relativ scurt, cei doi băieți din Vaslui au acționat pentru salvarea micului patruped.
Astfel, asistați și de părinții lor, copiii au devenit eroi, făcând subiectul știrilor pozitive. Videoclipul micilor salvatori poate fi vizionat Youtube.
Copiii s-au dovedit foarte inventivi, având la îndemână doar o panglică. Au făcut un laț și au coborât panglica în fosă, unde au primit un ajutor neașteptat chiar din partea cățelului, care și-a băgat lăbuța în nodul format și a fost apoi tras la suprafață, menționează Știrile Pro TV.
Episodul s-a încheiat cu mângâieri și joacă, iar filmulețul reprezintă dovada că oricine poate deveni un salvator, indiferent de vârstă și indiferent de mijloace.
Tipic românesc: protejarea unor specii duce la nemulțumirea vânătorilor. Protejarea rezervelor de pește din Delta Dunării duce, de această dată, la protestele pescarilor sportivi. Aceștia nu au voie, în cursul anului 2021, să păstreze niciun exemplar capturat de crap, șalău, știucă sau somn.
Ordinul de prohibiție a fost emis de ministerele Agriculturii și Mediului și are ca scop protecția și scăderea presiunii pe stocurile de pește.
Vorbim de anumite specii care dispar și vorbim de lege. Dar, cu toate acestea, când prada este apărată de lege, prădătorul va face apel, în mod paradoxal, tot la justiție. Astfel, asociațiile de pescari sportivi se declară nemulțumite și anunță că vor ataca ordinul în instanță.
Până la apariția ordinului de prohibiție, pescarii amatori și sportivi aveau voie să plece acasă cu cel mult cinci kilograme de pește prins în Delta Dunării, ori cu un singur exemplar – dacă acesta cântarea mai mult de atât. Acum, noua lege precizează că toate exemplarele de șalău, crap, știucă și somn capturate în rezervație trebuie eliberate, precizează Știrile Pro TV.
Pescuitul sportiv: un paravan pentru afacerile ilegale
Deși sună bening, pescuitul sportiv nu reprezintă doar o activitate recreațională și, în realitate, ar fi mușamalizat diverse ilegalități. Conform Administrației Deltei Dunării, a fost nevoie de acest ordin pentru că unii braconieri foloseau pescuitul sportiv drept paravan pentru afacerile lor ilegale.
Viorica Bîscă, Director Executiv ARBDD: “Au fost inclusiv sesizări de la Parchet, legate de depistarea unor pescari sportivi cu cantități foarte mari de pește. Dacă stăm să ne gândim ce înseamnă pescuit sportiv, el în sine înseamnă catch and release. Toți organizatorii concursurilor de pescuit sportiv vă pot spune că nu păstrează nimic din capturile prinse în cadrul concursului”.
Rezervele de pește: un declin. Pescuitul sportiv: un moft
În momentul de față, specialiștii susțin că rezervele de pește din Delta Dunării sunt în declin. Luând ca simplu exemplu crapul, studiile arată că, acum o sută de ani, erau raportate capturi comerciale de aproape 1.850 de tone pe an. În prezent, se mai pescuiesc 130 de tone.
Marius Grama, reporter Pro TV: “Ordinul vine pe fondul scăderii stocurilor de pește din Delta Dunării, dar și pe cel al eliberării necontrolate de permise de pescuit recreativ -sportiv. Curtea de conturi a arătat că, în 2019, au fost eliberate 185.000 de permise, adică de șase ori mai multe decât numărul recomandat de specialiști”.
Federația Pescarilor Sportivi se simte discriminată și atacă decizia în instanță
În ciuda ordinului și în ciuda unui pas făcut de lege în favoarea protejării speciilor de pește, pescarii amatori și sportivi au o proprie teorie a conspirației. Conform spuselor lui Ștefan Popescu, președinte al Federației Române de Pescuit Sportiv, pescarii ar fi cei discriminați.
“Cine poate să citească și în spatele acestui ordin, o să constate că e făcut pentru ca pescarii sportivi deranjau. Deci este făcut ca să împiedice pescarii să mai meargă în Delta Dunării pentru ca pescarii sportivi, în general, să știți că sunt niște oameni foarte corecți. Ei erau principalii avertizori ai factorilor de braconaj care se întâmplă în Delta Dunării și de asta deranjează”, a precizat Ștefan Popescu.
În cursul zilei de azi, Federația Pescarilor Sportivi a înregistrat în instanță un dosar în care cere ca toate prevederile referitoare la prohibiția pentru pescuitul recreativ – sportiv cuprinse în acest ordin să fie declarate abuzive, mai arată sursa citată.
Traseul măștilor sanitare începe la farmacie și se termină în canalizările din mai multe orașe din țară.
Protecția noastră, începută în urmă cu un an, proctecția pe care batem monedă și în care credem cu sfințenie, duce la o nouă sursă poluare.
Fenomenul este unul global, dar România poate candida într-un top al indiferenței și, cu ușurință, s-ar putea clasa printre primele poziții.
Locul unde nu există gunoi este, paradoxal, coșul de gunoi
Măștile sunt aruncate la voia întâmplării, în ciuda faptului că există locuri special amenajate în unele magazine. De aici, măștile sunt luate, arse și transformate în energie.
Cu toate acestea, o scurtă incursiune în Capitală sau o scurtă plimbare în oricare alt oraș din țară va demonsra că ”protecția” ajunge pe stradă, în râuri, în parcuri sau în lacuri. Cel mai evitat loc rămâne coșul de gunoi.
În Brașov, cantitatea de deșeuri care ajunge la stația de epurare a crescut cu aproape o treime în ultimul an, anunță Știrile Pro TV.
Emil Păun – șeful Stației de Epurare Brașov: ”În prima parte ați observat metoda grosieră de a aduna materialele textile pe care le antrenează apa la intrare în stație. S-a observat că este o cantitate foarte mare, mai ales pe timp de ploaie.”
Aliana Bălătescu – Purtător de cuvânt Compania Apa Brașov: ”În anul 2019 au fost colectați 600 metri cubi de deșeuri. În anul 2020 au fost colectați 800 de metri cubi de astfel de deșeuri. Deșeurile au reprezentat măști, mănuși și obiecte de protecție, inclusiv salopete de protecție”.
În Timișoara, mii de măști au înfundat țevile
Oana Mărginean – purtător de cuvânt societate de apa-canal: ”Reprezintă un pericol în ceea ce privește funcționarea sistemului de canalizare în parametrii normali”.
Dar măștile sunt aruncate de multe ori și pe străzi și reprezintă un risc de îmbolnăvire pentru oricine le atinge. Pot reprezenta un pericol inclusiv pentru căinii, pisicile sau pasările care caută hrană, mai arată sursa citată.
Revenind la natură și la pericolul aruncării deșeurilor la voia întâmplării. Lene, indiferență sau o obișnuință nocivă: în ciuda avertismentelor, în ciuda imaginilor crude și revoltătoare, mulți nu se obosesc să taie elasticul cu care este prevăzută masca.
Conform medicului Mihail Pautov, măștile reprezintă o adevărată capcană pentru mediu și pentru animale, în primul rând.
Masca, protecția noastră devine pericolul de după pandemie. Ajunsă într-un rău, va face rău țestoaselor sau peștilor. Ajunsă în câmp, va face rău animalelor. Ajunsă pe stradă, face rău tuturor.
”Așa că, primul lucru pe care vreau să îl subliniez și să îi rog pe oameni: să rupă aceste elastice, astfel încât să nu transformăm aceste măști în niște capcane.”
Pandemia duce la altă pandemie: cea a nepăsării. Iar pentru nepăsare nu există vaccin
Spuneam, în cursul lunii martie, că pandemia deșeurilor este pandemia ignorată: măști chirurgicale, măști sanitare, mănuși și viziere, toate ajung în natură, toate distrug și toate au nevoie de sute de ani ca să se dezintegreze.
Revenirea la normal nu ar trebui să însemne afundarea în indolență. Revenirea la normal ar trebui să înceapă prin conștientizarea faptului că o boală duce la alta.
România este țara în care avem de toate și putem face de toate… pe hârtie. Odată cu puterea generată de noile tehnologii, vin și marile responsabilități. Este deja clar pentru toată lumea că poluarea reprezintă, la scală largă, una dintre problemele majore. Schimbările climatice au intrat în vizorul liderilor mondiali. În acest sens, pe 12 decembrie 2015 a fost semnat Acordul de climă de la Paris. Acordul era însoțit de un mesaj clar: era combustibililor fosili va fi de domeniul trecutului.
În mai bine de cinci ani de la semnarea acordului, lucrurile nu par a se fi îmbunătățit, ba chiar în timpul ăsta au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi, cât și emisii de 200 gigatone de dioxid de carbon.
Soluțiile există. Mai greu este, însă, cu implementarea lor. În România s-a tot discutat, dar în mare parte doar verbal, despre producerea de energie regenerabilă offshore.
Potrivit unui studiu al Energy Policy Group, potențialul de energie eoliană offshore a României este de 94 Gigawatts, capacitate naturală, din care 22 GW din turbine fixe.
Calculul se face din perspectiva în care se pot instala turbine eoliene cu potential de 22.000 MW. Astfel, producția anuală de energie rezultată ar putea atinge 239 Terawatts/h, din care 54,4 TWh produși din turbine fixe.
Potențialul este uriaș, dacă facem o comparație cu producția anuală a centralei nucleare de la Cernavodă care produce pe an circa 10 TWh sau dacă raportăm toată capacitatea de producție a României din prezent, care este de circa 60 TWh de electricitate.
Proceduri legislative neclare și sume de investiții fabuloase
Când citim cifrele, pare o utopie, cel puțin pentru nivelul la care suntem în acest moment din punct de vedere energetic. Flacăra speranței este generată de faptul că în proiectul de Strategie Energetică generat de MEEMA, cât și în Programul de Guvernare al PNL, se proiectează dezvoltarea potențialului eolian din Marea Neagră. Cu toate acestea, încă suntem departe de a concretiza ceva. În primul rând, în orice proiect spectaculos trebuie să vorbim de costuri.
Spre exemplu, costul investiției per megawatt, în onshore (eolienele de pe pământ), este de aproximativ 1,3 milioane de euro. Când vorbim de un megawatt în offshore (eolienele de pe mare), estimarea ajunge la circa 2 milioane de euro.
La un calcul rapid, investiția pentru cei 22 de mii de MW ar costa undeva la 44 miliarde de euro. Aici este problema, suma necesară este aproape dublă față de banii preconizați să vină de la Uniunea Europeană. Despre această problemă a vorbit și Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR.
”Pentru a se putea concretiza astfel de proiecte, avem nevoie de investitori privați, iar ei la rândul lor au nevoie de niște condiții. De stabilitate legislativă, de claritate contractuală, de o legislație în România care să fie foarte clară pe termen mediu și lung, pentru că în eolianul offshore nu vorbim de proiecte de trei ani, vorbim de proiecte pe termen mai lung”
Cel mai are producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, susține neclaritatea legislativă.
”Privim cu mare interes ceea ce întâmplă cu legislaţia offshore, pentru că şi aceasta este o zonă de mare interes pentru Hidroelectrica şi, odată ce se va finaliza aşezarea cadrului legislativ, cu siguranţă vom fi parte din ceea ce va însemna procesul investiţional în energie eoliană offshore în România, pentru că Marea Neagră are un potenţial extraordinar. Hidroelectrica este pregătită să investească în această zonă”
a precizat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica
Producătorul de energie a trecut în planul de investiții atât proiecte onshore, cât și offshore, anul estimat al punerii în funcțiune fiind 2025 și, respectiv 2026. În total, strategia presupune investiții uriașe, de 26 de miliarde de lei, dintre care aproape 7,6 miliarde în perioada 2020-2025.
“Proiectul eolian offshore va demara în baza rezultatelor unui studiu privind potențialul de producție de energie eoliană prin intermediul dezvoltării unor parcuri de profil instalate în sectorul românesc al Mării Negre, în condițiile în care până în prezent nu a fost analizată această oportunitate la nivel național”
Primul pas ar putea fi făcut mai repede decât ne-am fi așteptat dacă politicienii și-ar concentra din prețioasa lor energie pentru a oferi un cadru legal, accesibil, pentru investitorii. Cert este că Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, este un susținător al acestor proiecte. La începutul mandatului, afirma că dorește să sa realizeze studii privind posibilitatea ca România să obtină energie electrică din parcuri eoliene amplasate în largul Mării Negre.
”Parcurile eoliene în Marea Neagră sunt un concept pe care l-am ridicat în discuția Comisiei Europene, iar acum este pe masa Comisiei Europene. Vom primi finanțări pentru așa ceva, pentru că Marea Neagră, alături de Marea Nordului, are un mare potențial de energie electrică prin potențialul de vânt, vorbim de energie regenerabilă”, declara ministrul Virgil Popescu.
Strategia Uniunii Europene
Uniunea Europeană este lider mondial în privința tehnologiei eolianelor offshore. Ținta de neutralitate climatică până în 2050 este unul dintre cele mai importante puncte pentru UE, lucru confirmat și de europarlamentarul Iuliu Winkler:
”Ne aflăm la un moment de start și acest start nou în industria și economia europeană este caracterizat de două priorități: digitalizarea și economia verde. Dacă vorbim despre economie verde, trebuie să vorbim despre energie verde și atunci avem toată gama de regenerabile. Între acestea, eolianul offshore are un rol deosebit de important. Încă de anul trecut avem o strategie a Uniunii Europene pentru energia eoliană offshore, această strategie pleacă de la o chestiune geografică, Uniunea Europeană este înconjurată de mări și oceane, iar toate acestea au un potențial remarcabil în ceea ce privește energia eoliană offshore”.
Sumele puse la bătaie de către Uniunea Europeană pentru tehnologia eolienelor offshore sunt fabuloase, vorbim de o estimare a necesarului de investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro pentru următorii 15 ani. Producția de energie eoliană offshore, actuală, a UE este de aproximativ 12 GW, iar prin cele 800 de miliarde de euro, producția ar crește de cinci ori pe următorii 10 ani, iar până în 2050, producția ar ajunge la 300 de Gigawatts.
Domeniul OFFSHORE necesită cooperare transfrontalieră și regională
Cel mai eficient mod prin care proiectele pot fi concretizate la nivelul dorit, este crearea unui cadru regional de cooperare și integrare cu Bulgaria în acest sector. Un proiect eolian offshore comun va fi benefic atât pentru creșterea gradului de conectare a rețelelor, cât și în perspectiva cuplării piețelor de electricitate ale celor două state membre.
Este de departe cel mai interesant proiect de investiții propus în strategia de producere a energiei regenerabile, dacă el se va și realiza, va consemna o premieră în România, pentru că, momentan, nu există parcuri eoliene offshore.
