Garda de Mediu a aplicat o amendă de nu mai puțin de 140.000 de lei după ce a descoperit o activitate de exploatere agregate minerale ce funcționa ilegal. Totul s-a petrecut în urma unei sesizări telefonice pe care comisarii au primit-o în legătură cu această exploatare care aveea loc în localitatea Sanislău, în aria protejată de interes comunitar Câmpia Careiului. După verificare autoritățile au constatat că operatorulîn cauză nu deținea niciun fel de acte de reglementare. Drept urmare, comisarii au deci să aplice una dintre cele mai mare amenzi, în cuantum total de 140.000 de lei, dar și interzicerea desfășurării acestui tip de activități fără obținerea actelor de reglementare prevăzute de lege.
Infracțiuni și nereguli pe bandă rulanta
De altfel, prezenți la fața locului, comisarii au mai constatat și alte fapte privind efectuarea de lucrări cu încălcarea prevederilor legislației de ape, executarea de activități miniere fără permis de exploatare. Acestea nu au fost singurele nereguli constatate. La ele se adaugă și desfășurarea de activități în perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective. Având în vedere că parte dintre aceste nereguli constituie fapte penale, au fost sesizate autoritățile competente pentru a continua cercetările. Pentru celelate fapte, cercetările continuă în conformitate cu prevederile legislației specifice instituțiilor competente responsabile.
Acțiunea civică ”Nu cedăm Parcul IOR” a Grupului de Inițiativă Civică IOR – Titan care a avut loc sâmbătă, 25 martie, a adunat mai mult de 1.000 de protestatari, în timp ce petiția pentru salvarea parcului a strâns peste 13.000 de semnături.
În egală măsură, nenumărate articole de presă și persoane publice s-au alăturat invitației de a a-și exprima părerea privind distrugerile din Parcul Titan din București.
Greenpeace România: ”Acesta este bilanțul. Este un număr foarte mare de cetățeni care au răspuns, au organizat și s-au mișcat în decursul a două săptămâni”
”Această reușită a societății civile este expresia furiei pe care fiecare dintre noi o simte când mai dispare un spațiu verde din oraș. Deși ce se întâmplă acum în IOR se întâmplă în toată țara, o societate civilă unită poate lupta și reuși. Iar acesta a fost doar începutul”, au transmis membrii Greenpeace România.
Reamintim că protestul pașnic s-a desfășurat sâmbătă, 25 martie, și a avut ca scop salvarea unei arii importante din Parcul IOR din Capitală.
Potrivit membrilor Greenpeace, o suprafață de 12 hectare din Parcul IOR, echivalentul a 12 terenuri de fotbal, e pe cale să fie pierdută pentru totdeauna din patrimoniul verde al comunității bucureștene.
Manifestanții au ales ca formă de protest să se adune la gura de metrou Titan, în intersecție.
Grupul de Inițiativă Civică IOR – Titan: ”Am fost surprinși de numărul mare și de calitatea articolelor, difuzărilor, știrilor, emisiunilor și preluărilor cu care presa națională a decis să acopere evenimentul oamenilor din Titan și împrejurimi pentru salvarea Parcului IOR”
”Fără jurnaliști independenți, fără presă liberă, orașele noastre ar fi tratate mult mai în bătaie de joc decât sunt deja. Iar politicienii, autoritățile, factorii de decizie ne-ar ignora în continuare, așa cum o fac de decenii. Mulțumim presei că e alături de cauza spațiilor verzi și că o pune sus pe agenda publică!”, au precizat membrii Grupului de Inițiativă Civică IOR.
Râul Teslui va fi reabilit ecologic. Anunțul a fost făcut luni, 27.06.2023, printr-un comunicat postat online. Autorii săi sunt Ministerul Mediului Apelor si Padurilor, în parteneriat cu Administrația Națională „Apele Române”– Administrația Bazinală de Apă Olt. Aceștia precizează că lucrările de ecologizare au printre obiective îmbunătățirea calității apelor râului. Aceasta, spun ei, va duce, automat , la creșterea calității vieții populației din zonă. Anunțul survine ca urmare a semnării contractului de finantare pentru proiectul: „Reabilitarea ecologică a râului Teslui în vederea atingerii obiectivelor de mediu pe sectorul confluență Langa – confluența Olt”, județul Olt.
„Proiectul a fost propus spre promovare în cadrul POIM – AXA Prioritara 4, obiectiv specific 4.1. -„Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității si refacerea ecosistemelor degradate” și bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în buget, din venituri proprii ale Administrației Naționale ’’Apele Române’’, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii,” se arată în comunicat.
Vizate, comunele Drăgotești și Teslui, din Dolj, și comunele Cezieni și Dobrosloveni, din Olt
Reprezentanții MMAP și ANAR consideră investiția „necesară și oportună.” Aceasta, spun ei, va ajuta instituțiile să își realizeze obiectivul general propus. Specialiștii afirmă că urmăresc atât „creșterea potențialului ecologic al râului,” cât și „asigurarea unui mediu mai sănătos pentru populația din zonele riverane.” Zonele riverane la care fac referință autoritățile în comunicat sunt comunele Drăgotești și Teslui, din județul Dolj, și comunele Cezieni și Dobrosloveni, din județul Olt.
Unul dintre obiectivele specifice înspre care vor fi direcționate investițiile este refacerea habitatelor naturale în zona malurilor pârâului Teslui. Reprezentanții instituțiilor speră că „lucrările propuse vor avea un impact pozitiv asupra corpului de apă si a populatiei din zona prin reducerea/eliminarea poluării cu nutrienți si atingerea stării ecologice bune” atât a corpului de apă Teslui – confluența Langa – confluență Olt, cât și a afluenților Scheaua, Vlasca și Potopin.
Se dorește, astfel, „creșterea gradului de protecție si conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate”, conform comunicatului emis de autorități.
Bani europeni pentru reabilitarea ecologică a râului Teslui
Mărimea ecosistemelor degradate care se vor refăcute este de 61 ha. În termeni de reabilitare ecologică, se speră îmbunătățirea unei porțiuni de 48 de kiometri de râu. Durata de execuție a lucrărilor hidrotehnice propuse este de 10 luni, se arată în comunicat.
Proiectul este co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională ( FEDR), prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020. Valoarea totală a contractului de finanțare este de 29 de milioane de lei. 85 % din bani vor veni din bugetul Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), restul banilor fiind asigurați de la Bugetul de Stat, se arată în încheierea comunicatului.
Vineri, 24 martie 2023, comisarii de mediu băcăuani au descins asupra unei alte locații unde aveau loc arderi de cabluri. Aceștia au reușit să prevină noi arderi, si au făcut și sesizări penale pentru incendierile deja produse.
Ce au găsit comisarii de mediu?! Dovezi ale unor adevărate crime produse împotriva mediului. Și, indirect, împotriva celorlalți
Aceste arderi de cabluri sunt un obicei extrem de toxic pentru populația expusă la poluarea cancerigenă. Și el continuă. Din păcate, asta au descoperit reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu și ai Poliției Municipiului Onești. De data asta, vineri, 24 martie, în satul Rădeana, comuna Ștefan cel Mare, din județul Bacău.
Din postarea Gărzii de Mediu, reiese că reprezentanții săi au acționat datorită unor sesizări primite. Acestea aveau în vedere arderea mai multor tipuri de deșeuri: cabluri, cauciucuri și materiale inflamabile provenite din dezmembrări de mașini.
„Garda Națională de Mediu Bacău, împreună cu Poliția Municipiului Onești au descins astăzi în comuna Ștefan cel Mare sat Rădeana, pentru stoparea fenomenului infracțional de arderea deșeurilor, a izolaţiilor cablurilor electrice, anvelopelor şi a oricăror materiale rezultate din dezmembrări auto,” anunță comisarii.
O dată ce au descins asupra locației din Calea Adjudului, aceștia au făcut descoperiri îngrijorătoare. Printre acestea, munți de cabluri care așteptau să fie incendiate.
Foto: Garda de Mediu Bacău
Printre descoperirile comisarilor s-au aflat și urme ale unor incendieri anterioare. Ei au găsit cenușă plină de bucăți semi-arse de cablu și bucăți încă intacte de cablu. Acestea au reprezentat dovezile necesare pentru ca vinovații să se aleagă cu sesizări penale. „În acțiunea de astăzi s-au oprit de la incendiere sute de kilograme de cabluri electrice izolate și s-au făcut două sesizări penale pentru incendiere de deșeuri,” comunică reprezentanții Gărzii de Mediu.
Foto: Garda de Mediu Bacău
Arderile de cabluri, extrem de dăunătoare pentru sănătate
Garda de mediu atrage atenția populației asupra pericolelor prezentate de incendierea deșeurilor. Cei care se ocupă de aceste arderile de cabluri ilegale scapă din vedere un lucru important. Ei nu realizează cât de mult rău își fac lor, înșiși, prin acțiunile lor. Emisiile rezultate din arderi sunt extrem de toxice, spun comisarii de mediu.
Conform acestora, „izolațiile electrice conțin adesea substanțe chimice toxice, cum ar fi clorura de polivinil (PVC), care poate elibera substanțe toxice, cum ar fi dioxinele, în timpul arderei. Aceste substanțe pot fi dăunătoare pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea umană.” Avertizările inspectorilor sunt susținute de Agenția de Protecție a Mediului a Statelor Unite ale Americii. Conform acesteia, „dioxinele sunt extrem de toxice, și pot cauza cancer, probleme ale organelor de reproducție, probleme de dezvoltare, slăbirea sistemului imunitar și afectare hormonală.”
Foto: Garda de Mediu Bacău
Arderea izolațiilor electrice este nocivă pentru mediu din mai multe motive, spun comisarii. Și impactul asupra lui se leagă, strâns, TOT de sănătate!
Din punct de vedere al emisiilor de carbon, inspectorii spun că „arderea izolațiilor electrice poate emite cantități semnificative de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră în atmosferă. Aceste emisii contribuie la schimbările climatice și la creșterea temperaturilor globale.” Efectele acesteia sunt simțite de noi, toți, în momentul de față. Efectele secetei și, la pol opus, ale inundațiilor sunt, ambele, extrem de devastatoare.
Un fapt pe care cei care ard izolații electrice îl scapă din vedere este felul în care poluarea solului îi pot afecta, în mod direct. „Dacă izolațiile electrice sunt arse necontrolat,” spun specialiștii, „substanțele toxice și alte substanțe nocive pot ajunge în sol și pot contamina apa subterană.” Așadar, aceștia își pot contamina propria apă potabilă. Ei pot contribui, astfel, la înrăutățirea stării de sănătatenu doar proprii, dar și a comunității în care locuiesc.
Dioxinele emise în atmosferă în urma arderii izolaâiilor electrice pot provoca dereglări hormonale, dar și cancer. Foto cu caracter ilustrativ: Unsplash
Reciclarea responsabilă a izolațiilor electrice este esențială. La fel, și utilizarea tehnologiilor de tratare adecvate
„Pentru a evita aceste probleme, este important să se recicleze izolațiile electrice într-un mod responsabil și să se utilizeze tehnologii de tratare adecvate pentru a minimiza emisiile de gaze cu efect de seră și substanțele toxice,” precizează comisarii de mediu.
Autorii de arderi de deșeuri, pasibili de pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani
Reprezentanții Gărzii de Mediu Bacău spun că aceste arderi de cabluri nu vor fi trecute cu vederea, și că autorii acestora vor fi aduși în fața legii. „Trebuie menționat că aceste practici de incendiere a deșeurilor atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată, constituie infracțiuni conform Ordonanței de Urgență nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani.”
Arderile de deșeuri, un sport național. Unul exasperant
Arderile de deșeuri, în special cele de cabluri, nu sunt ceva nou. Printre cei care atrag atenția asupra lor este și fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu. Așa-zisele „grătare cu cabluri,” cum le numește acesta, nu au rămas neobservate nici de alți bucureșteni. Aceștia atrag deseori atenția asupra acestei probleme, endemică la nivel de Capitală. Ei se plâng că Garda de Mediu București nu pare interesată să acționeze asupra sesizărilor făcute.
Faptul că răbdarea bucureștenilor este greu încercată e vizibilă la momentul scrierii acestui articol. Un cetățean exasperat a lansat o întrebare retorică într-un comentariu la postarea de pe Facebook a Gărzii de Mediu Bacău, prezentată mai sus.„Să înțelegem că singurii care nu vor să își facă treaba sunt cei din capitală?!,” spune acesta, făcând referire la comisarii de mediu.
În ultima vreme, în construcții și arhitectură, multe proiecte propun utilizarea plasticului reciclat. Acest material reprezintă o resursă inepuizabilă și duce la rezultate remarcabile.
Centrul de imprimare 3D Nagami a anunțat o colaborare cu firma de arhitectură Hassell, pentru a proiecta un prototip de pavilion imprimat în întregime în 3D din plastic reciclat. La proiect s-a raliat și To.org, un grup care luptă împotriva încălzirii globale, a inegalității și a poluării oceanelor.
Plasticul poate fi transformat, cu ajutorul imprimării 3D, în filament pentru a face diferite structuri. De exemplu, în California s-au imprimat 10 case 3D din plastic reciclat. În Italia s-a făcut același lucru în cazul bănci publice. De asemenea, compania From Waste to Wind folosește tehnologia de fabricație aditivă pentru a produce turbine eoliene din plastic reciclat.
Pavilion imprimat 3D din plastic reciclat
Prin utilizarea producției aditive, acest pavilion imprimat 3D este personalizabil și transportabil. El a fost fabricat folosind un braț robotic echipat cu o duză capabilă să depună filamente de plastic.
Potrivit firmei de arhitectură, acesta va fi optimizat pentru medii extreme. El va putea să reziste în deșert, zone înzăpezite sau zone de război. Pentru regiunile lumii cu vreme rece, acest pavilion va fi sigilat ermetic cu caneluri exterioare pentru a colecta zăpada. Se va crea astfel o izolație naturală similară cu cea dintr-un iglu. În schimb, în zonele mai calde, acoperișul va fi folosit pentru colectarea apei și pentru ventilației. Arhitectura sa complexă și futuristă este inspirată de la adăposturile indigene.
Nagami și Hassell explică că pavilionul va fi un loc de întâlnire pentru educație, reflecție și cunoaștere.
„Designul este începutul unui plan mai amplu de a crea o serie de pavilioane care încurajează conversațiile despre deșeurile materiale și despre modul în care tehnologia poate rezolva cele mai urgente probleme ale planetei noastre”, spune Xavier de Kestelier, șeful de design la Hassell.
„Pe măsură ce imprimarea 3D se extinde în domeniul arhitecturii și al construcțiilor, putem crește masiv cererea de plastic reciclat și, prin urmare, putem accelera procesul de curățare a oceanelor și gropilor de gunoi. Sperăm că acest proiect va contribui la inspirarea unei noi generații de arhitecți să creadă cu adevărat că o schimbare radicală în construcție, condusă de eco-inovare, este cu adevărat posibilă”, a spus și Manuel Jimenez Garcia, fondatorul Nagami
Referendumul organizat duminică la Berlin, care ar fi obligat legal guvernul să se asigure că orașul este neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030, a picat, conform Remix News.
Aproximativ 442.000 de persoane au votat pentru și 423.000 împotriva moțiunii. Astfel s-a obținut o majoritate în favoarea atingerii obiectivelor climatice.
Totuși, era nevoie de sprijinul a 25% dintre cei 2,4 milioane de alegători eligibili ai orașului.
Propunerea a fost făcută de Klimaneustart Berlin, un grup de activiști climatici lansat în anul 2018.
Berlinezii au considerat, însă, că perioada de timp este prea scurtă, potrivit primarul orașului, Franziska Giffey.
„Noi, inițiatorii și susținătorii referendumului am fost de acord că lupta împotriva schimbărilor climatice este una dintre sarcinile noastre politice centrale. Suntem conștienți de urgență, chiar dacă referendumul nu a trecut”, a declarat ea.
Referendumul a picat. Autoritățile nu renunță
„Rămânem angajați față de Acordul de la Paris pentru protecția climei. Lucrăm pentru a face din Berlin un oraș neutru din punct de vedere climatic până în 2045. Actul nostru de tranziție energetică de la Berlin este deja una dintre cele mai ambițioase legi privind protecția climei din Germania și depășește obiectivele federale și ale UE privind neutralitatea climatică și reducerea emisiilor de CO2”, a mai spus Franziska Giffey.
„Nu vom lăsa criticii și plângăcioșii să ne încetinească”, a insistat, Luisa Neubauer, activista germană pentru climă.
Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul fostului cancelar Angela Merkel, a fost una din formațiunile care s-au opus referendumului.
„Suntem responsabili pentru accesibilitatea acestui oraș. Suntem responsabili pentru securitatea aprovizionării în ceea ce privește energia”, a declarat Kai Wegner înainte de vot.
„Cred că obiectivele referendumului merg prea departe. Obiectivele nu pot fi atinse în mod realist până în 2030”, a mai spus Kai Wegner, liderul de land al CDU.
Tanczos Barna, ministrul Mediului din România, a abordat astăzi, 27 martie, importanța educației ecologice predate în școli, precizând că acest aspect este unul dintre motivele pentru care UDMR a susținut includerea Săptămânii Verzi în anul școlar.
Ministrul a precizat că a fost prezent la Școala Gimnazială Nagy Imre din Miercurea Ciuc, unde a participat la prezentări şi am discutat cu elevii despre gestionarea deşeurilor, protecția pădurii şi a faunei.
”Le-am reamintit că pot contribui și ei la păstrarea unui mediu înconjurător curat, chiar și prin colectarea separată a gunoiului. Felicitări cadrelor didactice ale școlii pentru activitățile variate!”, a transmis oficialul.
Tanczos Barna: ”La Școala Gimnazială Zöld Péter din Siculeni elevii au confecționat astăzi instrumente muzicale din sticle de PET, au rezolvat puzzle-uri cu ajutorul apei și au confecționat hârtie reciclată”
În egală măsură, ministrul a precizat că scopul Săptămânii Verzi este de a le oferi elevilor experiențe practice despre ce înseamnă protejarea mediului, despre rolul apei și despre ce putem face cu deșeurile pentru a nu ajunge pe câmp sau în râuri.
”Îndemn școlile să profite de această săptămână, pe care am introdus-o împreună cu Ministerul Educației, pentru a le arăta elevilor cât mai multe bune practici, fie că este vorba de o vizită la o fabrică de reciclare sau într-un parc național”, a adăugat ministrul Mediului din România, prin intermediul unui text publicat pe contul de Facebook.
Programul Săptămâna verde se desfășoară în perioada 27 februarie-16 iunie 2023
Participând la acest program, fiecare unitate educațională din mediul preuniversitar are flexibilitatea să își aleagă o săptămână din această perioadă în care acoperă conținut și desfășoară activități legate de schimbări climatice și protecția mediului înăuntru și în afara unității educaționale.
Comunitatea Cu Apele Curate va organiza o acțiune inedită care va combina pasiunea pentru sport cu interesul pentru un mediu mai curat.
”Cum se numește când ieși la o plimbare cu caiacul și participi la o acțiune de ecologizare? Noi i-am spus caiagizare. Iar când se strâng zeci de voluntari pentru o acțiune de curățare a apelor, se numește Marea Caiagizare. Ne bucurăm să descoperim că sunteți la fel de entuziasmați pe cât suntem și noi – lista pentru primele 3 caiagizări este deja plină, dar deschidem curând înscrierile pentru următoarele acțiuni”, au transmis inițiatorii evenimentului.
Kayak Champions organizează cursuri de inițiere și performanta în caiac pentru copii și adulți
Cei interesați sunt așteptați să participe la colectarea deșeurilor prezente pe apele Dunării și ale afluenților săi, în noua inițiativă Cu Apele Curate. Acțiunea este desfășurată de comunitatea Cu Apele Curate, alături de partenerii de la Kayak Champions.
Potrivit comunicatului publicat astăzi, 27 martie, pe contul de Facebook, acțiunea este menită să combine pasiunea pentru sportul acvatic cu dorința comună de a proteja mediul înconjurător.
Râul Buzău este mai curat prin implicarea a zeci de voluntari din Nehoiu
Tot în cursul zilei de astăzi, comunitatea Cu Apele Curate a anunțat că 200 de saci cu deșeuri abandonate au fost colectate de pe malurile râului Buzău.
La această acțiune au participat peste 50 de voluntari din Nehoiu, așa a arătat acțiunea din Săptămâna Apelor organizată împreună cu partenerii de la Alunis Art Center.
”Mulțumim tuturor celor care au tras alături de noi un semnal de alarmă asupra poluării cu plastic a râului Buzău, localnici ai orașului Nehoiu, membri ai grupurilor de inițiativă locale, cât și reprezentanți ai autorităților locale, Primăria Nehoiu, S.G.A Buzău și voluntari veniți din alte localități ale județului”, au transmis reprezentanții comunității Cu Apele Curate.
Oamenii de știință avertizează că banchiza de gheața a Mării Arctice ar putea să dispară complet în lunile de vară. Aceștia au făcut o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat acum 10.000 de ani, când gheața s-a topit la temperaturi similare cu cele care sunt înregistrate în zielele noastre. Iar acest lucru, spun cercetătorii, poate avea consecințe asupra climei și ecosistemelor, potrivit ScienceDaily. Cei care au făcut această descoperire sunt specialiștii de laUniversitatea Aarhus din Danemarca, în colaborare cu Universitatea Stockholm și Serviciul Geologic al Statelor Unite. Ei spun că zona de gheață de la nord de Groenlanda și Canada, singura banchiză care rezistă pe tot parcursul anului, chiar și în această perioadă de încălzire globală, ar putea să dispară curând. S-au făcut analize la probele de sedimente colectate din gheața de pe Marea Lincoln, iar cercetătorii au arătat că banchiza din această zonă a dispărut în timpul verii acum 10.000 de ani.
Nimeni nu știe exact când se va topi banchiza
Iar în prezent, modelele climatice arată că gheața de mare din această regiune se va topi în următoarele decenii, dar nimeni nu are exact data la care se va întâpla acest lucru. Conform asistentului profesor Christof Pearce de la Departamentul de Geologie al Universității Aarhus, este nevoie ca temperaturile să mai crească doar puțin pentru ca gheața să se topească. Iar dacă se va ajunge ca gheața din Marea Lincoln să se topească în timpul verii, acest lucru va avea consecințe dramatice asupra climei și ecostimelor. „Banchiza este o bază pentru multe ecosisteme. Algele pe care le-am examinat sunt hrana pentru pești, iar peștii sunt hrana pentru păsări, etc. Cum vor fi afectate ecosistemele marine la nivel global dacă gheața de pe mare dispare? Nu cunoaștem încă răspunsul”, a explicat asistentul profesor Henrieka Detlef de la Departamentul de Geologie.
Este posibil ca această topire să se întâmple foarte curând
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Aarhus, acest studiu are și o parte buna, pe lângă cea proastă. „Vestea proastă este că se pare că acest lucru se va întâmpla foarte curând. Vestea bună este că datele noastre arată că acest trend este reversibil și putem face ceva în acest sens dacă reducem emisiile de gaze cu efect de seră și stabilim obiective politice ambițioase. Dacă putem menține temperaturile stabile sau chiar să le facem să scadă, gheața de mare s-ar putea întoarce în această zonă”, spune Henrieka Detlef.
Comuna gălățeană Smârdan din Galați a participat la prima operațiune de plantare a puieților de salcâm din această primăvară.
Alături de voluntarii gălățeni, 5 instituții s-au alăturat sâmbătă, 25 martie, la campania de plantare.
Este vorba despre Școala „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Smârdan, Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva, Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, US Army Civil Affairs Team Romania, Diviziei USA 101 Aeropurtate și Batalionul 1 CIMIC.
Primăria Smârdan: ”Evenimentul este pentru, despre și cu copiii comunității noastre!”
”Avem datoria să le lăsăm această planetă verde și curată, iar această datorie ține de fiecare dintre noi. Vom continua cu acest tip de activități până când vom înțelege cu toții cât de important este să predăm această moștenire generațiilor viitoare”, a transmis Silviu Zinica, primarul Comunei Smârdan.
Sursă foto: Facebook/Silviu Zinica
Silviu Zinica a reamintit că, în data de 23 martie, o delegație a efectuat o vizită la sediul Primăriei din Smârdan.
Delegația a fost compusă din reprezentați ai Departamentul pentru relații guvernamentale USASEUR-AF (Armata SUA în Europa și Africa), ai US Army Civil Affairs Team Romania, ai Batalionul 1 CIMIC și ai Centrului Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan .
Potrivit declarației oferite de edil, întâlnirea a avut ca scop generarea de proiecte culturale, educaționale, ecologice, dar și artistice.
Primarul Comunei Smârdan din Galați: ”Punem umărul la construcția unui parteneriat ce excede sfera militară. Sunt proiecte ce vizează, pe termen lung, educația, mediul înconjurător, cultura, arta și, în esență, tot ceea ce ne poate apropia”
”Cred ferm că parteneriatul dintre comuna Smârdan și instituțiile de forță angajate în paza și protecția României trebuiesc duse la un nivel cu totul superior, iar din acest punct de vedere îmi doresc să depășim faza în care noi, cetățenii comunei Smârdan, vedem doar niște militari care se antrenează în poligonul din Smârdan, iar militarii să vadă în noi doar niște oameni care locuiesc în zona în care ei se antrenează din când în când”, a adăugat edilul.
Sursă foto: Facebook/Silviu Zinica
În același context, Silviu Zinica a ținut să precizeze că acțiunile de împădurire vor continua.
Astfel, joi, 30 martie, un al doilea episod de plantare va fi desfășurat în comuna gălățeană.
La această acțiune vor participa toți elevii din comună.
