Plantele emit zgomote în frecvențe ultrasonice, care nu pot fi auzite de om, atunci când devin stresate. Potrivit cercetătorilor, acesta ar putea fi unul dintre modalitățile prin care plantele își comunică suferința lumii din jurul lor, conform Science Alert.
„Chiar și într-un câmp liniștit, există de fapt sunete pe care nu le auzim, iar acele sunete transportă informații. Există animale care pot auzi aceste sunete. Prin urmare, există posibilitatea ca o mulțime de interacțiuni acustice să se petreacă“, a spus biologul Lilach Hadany de la Universitatea Tel Aviv din Israel.
„Plantele interacționează cu insectele și alte animale tot timpul. Multe dintre aceste organisme folosesc sunetul pentru comunicare. Nu ar fi normal ca plantele să nu folosească deloc sunetul”, a mai adăugat ea.
Plantele stresate nu sunt atât de pasive pe cât am putea noi crede. Ele suferă unele schimbări destul de dramatice. Una dintre cele mai detectabile (cel puțin pentru noi, oamenii) este eliberarea unor arome destul de puternice. De asemenea, plantele își pot modifica culoarea și forma.
Prin aceste modificări, ele semnalează pericolul pentru alte plante din apropiere. Acelea, la rândul lor, își sporesc propriile apărări. De exemplu, ele pot atrage și animalele pentru a face față dăunătorilor care le afectează.
Plantele emit sunete
Totuși, modul în care plantele emit sunete nu a fost cercetat îndeajuns. În urmă cu câțiva ani, Hadany și colegii ei au descoperit că plantele pot detecta sunetul. Apoi, cercetătorii s-au concentrat și pe capacitatea plantelor de a emite sunete.
Aceștia au înregistrat plante de tomate și tutun într-o serie de condiții. Inițial, au înregistrat plante nestresate, pentru a obține o linie de bază. Apoi au înregistrat plante care erau deshidratate și plantele cărora li s-au tăiat tulpinile. Aceste înregistrări au avut loc mai întâi într-o cameră acustică izolată fonic, apoi într-un mediu de seră normal.
Apoi, cercetătorii au antrenat un algoritm de învățare automată pentru a diferenția între sunetul produs de plante nestresate, plante tăiate și plante deshidratate.
Sunetele emise de plante sunt ca niște pocnituri sau ca niște clicuri într-o frecvență mult prea ascuțită pentru ca oamenii să le perceapă. Ele sunt detectabile pe o rază de peste un metru. În schimb, plantele nestresate nu fac aproape deloc zgomot. Ele pur și simplu își manifestă doar rolul de plante.
De cealaltă parte, plantele stresate sunt mult mai zgomotoase. Ele emit în medie până la 40 de clicuri pe oră, în funcție de specie. Chiar și plantele fără apă au un profil sonor vizibil. Ele încep să emită clicuri înainte de a arăta semne vizibile de deshidratare. Acestea se intensifică pe măsură ce planta devine mai uscată. Pe măsură ce planta se ofilește, și „țipetele“ se diminuează, murind odată cu ea.
Algoritmul a reușit să facă distincția între aceste sunete, precum și speciile de plante care le-au emis. În plus, nu se aplică doar roșiilor și tutunului. Echipa a testat o varietate de plante și a descoperit că producția de sunet pare a fi o activitate destul de comună a plantelor. Grâu, porumb, struguri, cactus și henbit au fost toate înregistrate făcând zgomot.
Nu se știe ce anume emite acel sunet
De asemenea, nu este clar cum sunt produse sunetele. În cercetările anterioare, s-a descoperit că plantele deshidratate suferă de cavitație. În acest proces, se formează bule de aer în tulpină, care apoi se sparg și se rup. Este asemănător cu trosnirea degetelor umane și produce un zgomot auzibil.
Nu se știe nici dacă alte condiții vătămătoare pentru plante pot conduce la apariția sunetelor. Agenții patogeni, atacul, expunerea la ultraviolete, temperaturile extreme și alte condiții adverse ar putea, de asemenea, să determine plantele să înceapă să emită semnale.
Totodată, nu este clar dacă emiterea sunetului este o dezvoltare adaptativă a plantelor sau dacă este doar ceva care are loc.
Cercetările continuă
Cercetătorii au explorat și modul prin care un algoritm poate învăța să identifice și să distingă sunetele plantelor. Este cu siguranță posibil ca și alte organisme să fi făcut același lucru.
În plus, aceste organisme ar fi putut învăța să răspundă la zgomotul plantelor în dificultate în diferite moduri.
„De exemplu, o molie care intenționează să depună ouă pe o plantă sau un animal care intenționează să mănânce o plantă ar putea folosi sunetele pentru a lua o decizie”, spune Hadany.
„Acum că știm că plantele emit sunete, următoarea întrebare este: „Cine ar putea asculta?””, spune Hadany.
„În prezent investigăm răspunsurile altor organisme, atât animale, cât și plante, la aceste sunete și plante, de asemenea, explorăm capacitatea noastră de identificare și interpretare a sunetelor în medii complet naturale”, a mai precizat cercetătoarea.