România Ecologică: ”Să susținem afacerile locale și să nu uităm de munca omului onest”

Autor

-

28 mai 2021

Nu se întâmplă doar în România: anual, sunt aruncate peste 10 milioane de tone de textile. De asemenea, la nivel global, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit.

Cu toate acestea, încercăm să fim mereu orientați spre schimbare, spre economie și spre ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Încercăm. Sau, mai bine spus, o parte dintre noi încearcă.

Deși restricțiile par să fi trecut, ar trebui să nu uităm că multe branduri mici au fost afectate de contextul pandemic. Încă sunt și vor mai fi.

Micii întreprinzători au luptat să își mențină afacerea sau să își mute serviciile în online. Totuși, pentru mulți dintre ei, a fost și încă este foarte greu să se adapteze noilor condiții.

Să reparăm în loc să aruncăm, să susținem afacerile mici, afacerile locale și să conștientizăm că munca trebuie răsplătită. Sunt doar câteva dintre soluțiile propuse de România Ecologică.

Să reparăm, să reciclăm și să învățăm să refolosim

Cumpărăm prea mult și renunțăm la produs, atunci când nu-l mai considerăm ”la modă”, fără să ne gândim că moda se schimbă. Totul se schimbă la minut, iar materialele textile de proastă calitate afectează sănătatea și natura. Cu toate acestea, preferăm ”mult și prost”.

Renunțăm la multe produse, atunci când prezintă un mic defect și nu luăm în calcul reparația, refolosirea sau reciclarea. Ne-am dezobișnuit să privim în detaliu. Ignorăm munca altora și găsim confort în corporații. Credem, cu sfințenie, în reclame și uităm trecutul.

România Ecologică: Afacerile mici de familie, atelierele, magazinele locale, meseriile vechi, trebuie protejate și susținute

”Fără o pătură de mijloc bine dezvoltată, fără afaceri mici, multe și locale, economia unei țări și dezvoltarea socială sunt șubrede. Ne calcă în picioare marile corporații și „joacă politicul pe degete”, mai mult sau mai puțin voalat”, precizează publicația.

Munca omului onest trebuie respectată dacă vrem o țară ”ca afară”

Mai mult, publicația îndeamnă să respectăm munca omului onest, a producătorului și a întreprinzătorului mic, local, care trebuie plătită corect.

”Uneori poate pare mai scump, dar s-ar putea ca, după ce te uiți și înțelegi imaginea de ansamblu, să constați că magazinul sau atelierul de la colțul străzii este chiar ieftin.

Românii și Guvernul României trebuie să înțeleagă bine și să aplice aceste trei principii, dacă, într-adevăr, vrem o țară „ca afară”, arată sursa citată.

Cu dedicație, pentru Tánczos Barna: ”Returnează PET-ul la Ministerul Mediului”

Autor

Redacția

-

28 mai 2021

O nou eveniment inițiat de Declic: oamenii sunt sfătuiți să aleagă un PET și să ajungă, în data de 3 iunie, între orele 14.00-14.30, pe bd. Libertății 12.

Data de 3 iunie va reprezenta data pentru o inițiativă, pentru o formă inedită de protest și pentru un semnal de alarmă: ministrul Mediului, Barna Tánczos, amână de jumătate de an să adopte legea pentru sistemul garanție-returnare.

Astfel, susținătorii vor returna PET-urile la minister și vor pune sticlele de plastic într-o piscină în care va fi un înotător.

”Un PET pentru ministrul Mediului: pentru că ne înecăm în plastic”

Mesajul pentru ministrul Mediului este că, fără sistemul garanție-returnare, în curând ne vom îneca în plastic.

Actul legislativ trebuia adoptat pe 1 ianuarie 2021 pentru ca sistemul să fie funcțional de la 1 aprilie 2022. Cu toate acestea, suntem deja la finalul lunii mai.

Astfel, prin sistemul garanție-returnare am putea să returnăm PET-uri, doze de aluminiu și sticle de sticlă în supermarketuri. Pentru fiecare ambalaj returnat, ni s-ar restitui 50 de bani care ne-au fost reținuți la cumpărarea produsului.

Suma reprezintă garanția că vom returna ambalajele în magazin. Prin acest instrument, rata de colectare separată ar crește, la fel și cea de reciclare.

Reciclare: vrem sistemul garanție-returnare pentru ambalaje

”Dar, pentru că Ministerul Mediului amână de jumătate de an să adopte legea, în curând ne vom îneca în PET-uri și gunoaie. Pe 3 iunie nu ne așteptăm să primim garanția de 50 de bani înapoi. În schimb, vrem să primim din partea ministrului garanția că proiectul de hotărâre va fi adoptat cât mai repede”, arată inițiatorii evenimentului.

De asemenea, reprezentanții campaniei au precizat că, în cadrul evenimentului, vor depune petiția intitulată ”Reciclare: vrem sistemul garanție-returnare pentru ambalaje” la registratură.

După 38 de ani într-o cușcă betonată, a ajuns în sanctuar. ”Marta” nu mai este doar un număr într-un registru

Autor

Redacția

-

28 mai 2021

A fost doar un număr într-un registru și a fost eliberată de la Zoo după 38 de ani: ”Ursoaica fără nume” a ajuns, în cursul săptămânii trecute, la Sanctuarul de urși de la Zărnești.

După o viață în captivitate, după ce a fost ținută 38 de ani într-o cușcă betonată, de 25 mp, în parcul zoologic de la Rădăuți, ursoaica petrece ultimii ani din viață în Sanctuar.

Mai mult, telespectatorii Digi 24 au ales, în urma unui sondaj, cel mai potrivit nume pentru ea: Marta.

Marta nu mai este doar un număr: are un adăpost și o identitate

”Numele este mai mult decât potrivit pentru ea. O viață nouă, o casă nouă, dar mai ales o identitate! Toate acestea pentru bătrâna ursoaică în vârstă de 38 de ani ajunsă în sanctuarul AMP Libearty săptămâna trecută din parcul zoologic Rădăuți.

Provenit din grecescul Marth are conotanație biblică și este folosit pentru sfinte și martire. Nume armean, Marta înseamnă “stăpână“ sau “doamnă”– au precizat, pe contul de socializare, reprezentanții AMP Libearty – Bear Sanctuary.

De asemenea, membrii au ținut să le mulțumească tuturor celor care s-au implicat în alegerea numelui ursoaicei și s-au arătat foarte bucuroși că nu vor fi nevoiți să-i mai spună ”ursoaica fără nume”.

Cu toate acestea, reprezentanții AMP Libearty – Bear Sanctuary au declarat că se gândesc cu tristețe la ceilalți urși captivi care își sfârșesc viața fiind doar un număr într-un registru.

”Atât de dor i-a fost de mediul ei natural, încât două zile s-a ascuns în tufișuri și a mirosit fiecare centimetru de iarbă, fiecare frunză și a dormit liniștită. Acum, timidă, cu pași mici, a început să exploreze noua ei casă”

Cristina Lapiș, fondatoarea rezervației de urși de la Zărnești, a povestit la Digi 24 cum se adaptează ursoaica la noua ei viață precizând că, în primele două zile, a stat ascunsă în tufiș și a trebuit să-i ducă mâncarea aproape, pentru că nu știa unde s-a trezit.

Mai târziu, s-a întâlnit cu colocatara ei, ursoaica Dasha, o ursoaică venită din Ucraina, de la un circ.

”Ursoaica are o problemă gravă de socializare. În general, urșii care au stat singuri ani de zile într-o cușcă nu cunosc ceilalți urși. Le e e mai teamă de urși decât de om. Nu au văzut în viața lor alt urs și le trebuie un timp să-și dea seama că și ei sunt tot urși”, a adăugat Cristina Lapiș.

Instanța a decis: tăierile de pădure din Codrii Iașilor sunt suspendate

Autor

Redacția

-

28 mai 2021

Încă o victorie pentru activiștii de mediu Agent Green: instanţa a stopat, prin lege, tăierile de arbori din zona considerată un real plămân al Iaşului.

Cu toate acestea, membrii organizației neguvernamentale contrazic și spusele fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, care, deși s-a pronunțat pro tăieri, își arogă drepturile de susținător al mediului.

Tăierile de pădure din aria protejată Bârnova – Repedea (codrii Iaşilor) sunt suspendate din data de miercuri, 26 mai

Conform reprezentanţilor oragnizaţiei, recursul cu Romsilva şi Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi a fost câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Hotărârea este definitivă şi urmează judecarea pe fond, arată Adevărul.

Procesul a fost deschis de către organizaţia Agent Green în toamna anului 2020, atunci când societatea civică a şi organizat mai multe proteste, împotriva defrişărilor din pădurea considerată „plămânul Iaşului”.

”Costel Alexe minte de îngheață apele”

Costel Alexe, fostul ministru al Mediului şi actual preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, a declarat că nu posedă toate datele și că ar fi vorba de o acţiune începută în 2019, în instanţă.

De asemenea, Alexe a ținut să precizeze că acțiunea nu are nicio legătură cu mandatul său de ministru.

Mai mult, președintele Consiliului Județean Iași și-a arătat susținerea cu ministerul Mediului, menționând că este nevoie de protecție pădurilor din România, adică pădurile virgine, cvasivirgine sau pădurile seculare.

Scurt istoric: Costel Alexe a susținut tăierile și a refuzat că pădurile Bârnova-Repedea să devină parc natural

”Costel Alexe iese la atac după suspendarea tăierilor din codrii Iașilor și minte de îngheață apele când spune că acțiunea în instanță câștigată de Agent Green este dinaintea mandatului său de ministru. În realitate, procesul a început pe durata mandatului domniei sale care a susținut aceste tăieri și a refuzat că pădurile Bârnova-Repedea să devină parc natural, așa cum își doresc ieșenii”, precizează, pe contul de Facebook, reprezentanții Agent Green.

Anunţul a fost făcut de către organizaţia Agent Green, printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Membrii au făcut asigurări: Codrii Iaşilor sunt din nou ai oamenilor, pentru recreere şi ai biodiversităţii pentru protejarea habitatelor şi speciilor, aşa cum ar fi trebuit. Aceștia au mai precizat că drujbele şi buldozerele nu mai au voie în pădure.

Milioane de măști de protecție ajung în mări și oceane

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Viața pare să fi revenit, cât de cât, la normal, după un an pandemic. Cu toate acestea, oamenii ajung la concluzia că problemele de mediu și dezastrele ecologice reprezintă continuarea pandemiei, una care nu încetează să distrugă.

Facem planuri pentru vacanțe, ne simțim mai liberi și ne-am întors la normalitatea de care am fost privați, ne-am protejat, am respectat normele și ne considerăm mai optimiști. Dacă tot vorbim de vacanțe, trebuie să știm că, doar în Grecia, peste două milioane de măști de protecție au ajuns, anul trecut, în apele mării.

Măștile care ajung în mare: o muncă în plus pentru scafandri

Nu este vorba doar de un discomfort estetic, de sănătatea noastră sau de faptul că dezintegrarea acestor produse sanitare se realizează în sute de ani. Vietățile sunt în pericol, iar o banală poză cu o caracatiță care se ascunde sub o mască sau imaginea unui crab încurcat într-un elastic ar trebui să ne dea mai mult de gândit.

Scafandru: „Asta e doar o mică parte. Cele mai multe sunt în alt loc. Temerile noastre sunt reale. Și cred că lucrurile se vor înrăutăți.”

Aproximativ 130 de miliarde de măști sunt folosite lunar în întreaga lume. Iar pentru scafandri a devenit deja un obicei să strângă astfel de deșeuri, arată Știrile Pro Tv.

Conform voluntarilor, măștile sunt aruncate la voia întâmplării și pot fi întâlnite peste tot: în păduri, în mare, pe plajă sau în porturi.

Voluntar Greenpeace, Olanda: ”Marea problemă cu aceste măști de unică folosință sau cu mănușile e că, odată ce ajung în mediul înconjurător, pentru că sunt fabricate din material compozit, nu se descompun, așa că vor rămâne acolo până la 450 de ani.”

Scafandru: ”Nu vom vedea impactul real decât peste un an sau doi. Avem nevoie de mai mult timp.”

Specialiștii atrag atenția că, în acest ritm, riscăm să avem de-a face cu un dezastru ecologic. Iar urmările vor fi resimțite zeci de ani de acum încolo, mai precizează sursa citată.

”Cadouri” din Bulgaria: deșeuri din aluminiu, deșeuri din hârtie și gunoi

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Resturi de aluminiu, de hârtie și mult gunoi: aproximativ 34.620 de kilograme de deșeuri au fost descoperite de către polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu.

La ”eveniment” au participat și angajații Gărzii de Mediu Giurgiu.

Gunoaiele continuă să fie trimise în România, iar, de data aceasta, au fost descoperite de către oamenii legii, în urma unor controale efectuate asupra mijloacelor de transport.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu au controlat luni, 24 mai, pe sensul de intrare în ţară, două automarfare, conduse de către doi cetățeni bulgari, în vârstă de 31, respectiv 39 de ani, precizează Capital.ro.

Șoferii nu avea acte pentru cele 34.620 de kilograme de deșeuri din aluminiu și hârtie

După ce au fost efectuate controalele respective, șoferii nu au putut prezenta documentele de transfer pentru cele 34.620 de kilograme de deșeuri din aluminiu și hârtie, conform prevederilor legale, mai arată sursa citată.

Oamenii legii au decis să ceară sprijin autorizat reprezentanților Comisariatului Județean Giurgiu, din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Astfel, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că un automarfar transporta cantitatea de 18.840 de kilograme deșeuri din aluminiu, iar celălalt transporta 15.780 de kilograme deșeuri din hârtie. Ambele transporturi erau încărcate din Bulgaria și ambele au stârnit suspiciuni cu privire la legalitatea încărcăturii.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că respectivele transporturi porneau din Bulgaria, iar punctul terminus ar fi reprezentat o societate comercială de pe raza județului Olt.

În momentul în care polițiștii de frontieră au intervenit, cei doi șoferi au prezentat documentațiile de notificare pentru circulația transfrontalieră.

Cu toate acestea, actele erau incomplete, motiv pentru ca autoritățile de control au interzis accesul autovehiculelor pe teritoriul țării noastre.

Voluntarii mari și mici din Mureș: 25.260 de PET-uri reciclate și 4 sate mai curate

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

Elevi, profesori, autorități locale, voluntari, localnici, dar și mai mulți antreprenori locali au decis că patru sate din județul Mureș merită un viitor mai curat, mai verde și mai sănătos.

Este vorba despre o campanie care s-a întins pe parcursul a două luni, începând pe data de 15 martie și încheindu-se pe 15 mai 2021.

De asemenea, campania a pornit la inițiativa grupului „România Ecologică”, fiind vizate obiective precum colectarea de PET-uri, separat de alte deșeuri, ecologizarea unor zone afectate de poluarea cu deșeuri din comunitatea Batoș și formarea unor obiceiuri mai sănătoase și prietenoase cu mediul.

Partenerii inițiali au fost Școala Gimnazială Batoș, Comunitatea „România Ecologică”, Primăria Batoș și grupul Voluntari Pentru Batoș. Pe parcurs, s-a alăturat asociația ”Capace cu suflet”, dar și sponsori, precum Amb Wine Company și Magazinul Meșterului.

Minunile se traduc prin muncă și implicare: aproape 900 de kilograme de deșeuri, strânse în două luni

În paralel, s-a desfășurat o campanie de colectare separată a PET-urilor în cele 4 structuri ale școlii Gimnaziale Batoș (Dedrad, Goreni, Batoș, Uila), arată România Ecologică.

Prima livrare a avut loc pe data de 16 aprilie 2021, constând în 13.241 PET-uri (448 kg);

Ultima livrare a avut loc pe data de 24 mai 2021,constând în 12.019 PET-uri (440 kg);

Conform publicației România Ecologică, această campanie poartă numele de „Natura fără 1 milion de PET-uri”, iar doamna Prof. Înv. Primar Irina Nagy de la Școala Gimnazială Batoș, din județul Mureş a făcut minuni în localitatea pe care o reprezintă cu noblețe.

Implicarea elevilor, profesorilor, autorităților locale, grupului local de voluntari și a altor localnici, dar și sprijinul acordat benevol de către anumiți antreprenori locali, au „zdruncinat”, în sens bun, comunitatea de doar 4223 de suflete.

”Totul pentru o comunitate mai curată și mai sănătoasă”

Prezentul reprezintă o amprentă a trecutului: munca depusă de cei mici, dar și de cei mari a reprezentat, în primul rând, un exemplu pentru multe localități din țară. În al doilea rând, voluntarii au demonstrat că, în momentul în care urmezi un exemplu, te autoeduci și educi, la rândul tău.

Mai mult, cei implcați au arătat că ”se poate și altfel, cu grijă față de natură, cu implicare civică, totul pentru o comunitate curată și mai sănătoasă. Este un exemplu demn de urmat pe care ne dorim din tot sufletul să-l vedem replicat la nivelul tuturor comunelor și satelor din România”.

”În medie, a însemnat câte 28,44 PET-uri la fiecare kilogram de plastic trimis la reciclare. Iar capacele au fost colectate separat și grupate pe culori pentru a fi donate și valorificate în scop umanitar de asociația Capace cu Suflet (43,5 kg de capace)”, precizează sursa citată.

„Natura fără 1 milion de PET-uri”: o campanie de viitor pentru județul Mureș

Ajunși la finalul unui frumos proiect, voluntarii își doresc să continue colectarea separată a plasticului.

Astfel, se urmărește colaborarea cu un centru de colectare, în vederea stabilirii unei zile din fiecare lună în care să fie ridicat acest tip de deșeu.

Cerbi, ținuți ilegal în captivitate. Pădurarii nu le permit activiştilor de mediu accesul în pădure

Autor

Redacția

-

27 mai 2021

În urma unei alerte primte de polițiști în cursul serii trecute, oamenii legii au aflat că mai mulți cerbi lopătari albi ar fi fost văzuţi, captivi, în fondul de vânătoare al unei localităţi din Ilfov.

Reprezentanții Ocolului Silvic, care au aflat de această situaţie de la reporterii Observator. Astfel, mai multe echipaje au ajuns la faţa locului şi au început cercetările.

Trei cerbi lopătari, captivi în Complexul de Vânătoare ”Pasărea”

Dan Turiga, colaborator Agent Green, a precizat că a fost informat că în Complexul de Vânătoare Pasărea ar exista clandestin un număr de trei cerbi lopătari. Colaboratorul a anunţat Poliţia Animalelor, dar a ales să se și deplaseze la faţa locului.

”Nu am mai găsit nimic acolo, cu excepţia unei femele de lopătar care era fugărită de câini”, a precizat Dan Turiga.

Până în ultimul moment, pădurarii au încercat să îi ţină atât pe activiştii de mediu, cât şi pe jurnaliştii prezenţi la faţa locului departe de pădure. Motivul: autorităţile abia aflaseră de existenţa animalelor în pădure, fără ca acestea să aparţină fondului, arată Observator.

Constantin Bicu, Ocolul Silvic Ilfov: ”Până în acest moment nu am avut informaţia că ar exista un cerb alb în această pădure. În captivitate în pădure nu cred că ar putea să o facă cineva fără să fie observat şi să se ştie de lucrul acesta”.

Anchetă demarată la Poliţia Animalelor Ilfov, în cazul cerbilor lopătari

Conform declarației făcute de colaboratorul Agent Green, situaţia nu ar fi una recentă.

”Din informaţiile noastre, cerbii sunt ţinuţi cel puţin de la începutul lunii martie. Şi am aflat de ei abia acum pentru că acolo este o incintă împrejmuită, publicul nu are acces, doar aşa că s-a aflat pe surse”, a mai precizat Dan Turiga.

A fost sesizată Poliţia Animalelor Ilfov care, în momentul de față, efectuează cercetări pentru a stabili dacă cerbii găsiţi de activiştii de mediu erau, sau nu, ţinuţi legal în captivitate.

Concert în Poiana Narciselor: ”Luați acasă doar muzica, narcisele lăsați-le, să ne bucurăm de ele”

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Un concert care a îndemnat la protejarea narciselor, a florilor și a spațiilor verzi a avut loc în Poiana Narciselor, din comuna Șercaia, județul Brașov.

Artiştii Filarmonicii din Brașov au ales muzica și acordurile, ca lecție de ecologie, atrăgând atenția oamenilor că florile pot fi doar admirate, nu și rupte.

Cântec în Poiana Narciselor: ”Luați acasă doar muzica”

Rezervația Naturală Dumbrava Vadului este o arie protejată și este cunoscută de localnici și de turiști, sub numele de Poiana Narciselor, din comuna Șercaia, judeţul Braşov.

Aici, mai mulți artiști au cântat pentru oameni, dar și pentru protecția florilor, alegând acorduri muzicale inedite. Membrii Filarmonicii din Braşov au declarat că s-au bucurat că au avut onoarea să fie ambasadori ai mediului, prin muzică.

Artiştii Filarmonicii braşovene au vrut, astfel, să transmită un mesaj: turiştii să ia acasă doar muzica, nu şi narcisele. Asta pentru că Poiana Narciselor, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare, atrage în fiecare an mii de turişti, pentru peisajul unic.

Din păcate, unii dintre ei, la plecare, iau cu ei şi narcisele – ceea ce în decursul anilor a dus la o scădere a numărului acestora din Poiana Narciselor, precizează Știrile Pro Tv.

Ioan Dragoş Dimitriu manager Filarmonica Braşov: ”Ne-am gândit să transmitem oamenilor mesajul de a lua acasă muzica şi să lase narcisele în poiană, ca să ne bucurăm de ele.”

Narcisele, un simbol al Brașovului: ”Să le vedem. Nu să le rupem”

Paltin Cristinel, primarul comunei Şercaia, a declarat că locul este, cu adevărat, deosebit: sunt 7 hectare pe care primăria e proprietară şi s-a lucrat pentru a da posibilitatea tuturor să vadă aceste narcise.

”Suntem conştienţi cu toţii că mergem să le vedem şi nu le rupem”, a declarat edilul comunei.

Evenimentul este o premieră, este unul inedit, dar organizatorii au precizat că astfel de evenimente vor mai avea loc în judeţ. Conform declarațiilor, următoarea acțiune de acest gen ar putea avea loc pe Strada Sforii, cea mai îngustă stradă a orașului Brașov.

Poluarea, pescarii, dar și turiștii: pericolele constante pentru delfinii din Marea Neagră

Autor

Redacția

-

26 mai 2021

Sunt decimați din cauza poluării, numărul lor a scăzut și continuă să scadă, iar vina ne aparține, chit că vrem, sau nu, să recunoaștem: în Marea Neagră mai trăiesc aproximativ 270 de mii de exemplare de delfini, aproape de trei ori mai puțini decât în Marea Mediterană.

Sunt concluziile cercetătorilor din șase state riverane Mării Negre, care au terminat recensământul delfinilor. Oamenii de știință sperau ca numărul delfinilor să se apropie de jumătate de milion, însă datele sunt pesimiste, cercetătorii sperând ca autoritățile să se gândească și să ia măsuri pentru protecția mamiferelor.

Anul 1950 – 2 milioane de delfini în Marea Neagră.

Anul 2021 – doar 270 de mii

Studiul la care au participat România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Georgia şi Turcia a început în 2019, când populația de delfini era estimată la 200 de mii. Asta în condiţiile în care cercetările din 1950 arătau că erau 2 milioane de delfini în Marea Neagră.

Specialiştii au monitorizat coloniile de delfini atât din avion, cât şi de pe apă. Datele obţinute arată o decimare a numărului de exemplare faţă de 1950, dar o mică îmbunătăţire comparativ cu 2019, arată Știrile Pro Tv.

Marian Paiu, ONG Mare Nostrum: ”Per total noi estimam la peste 270.000, asta arată o uşoară îmbunătăţire a numărului de exemplare, dar acest lucru nu reflectă neaprat şi faptul că exemplarele sau abundentele înaintate în anii 90 erau la fel de bune.”

Jucăuși, fascinanți, dar foarte sensibili la poluare: delfinii din Marea Neagră

În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfin. Cu toate acestea, delfinul comun, care reprezintă specia cea mai des întâlnită, este și cea mai sensibilă specie la poluările chimice și acustice.

Adrian Padineanu, marinar: “Acum 4 zile când am fost la Limanu chiar am văzut un grup mai mare. S-au ţinut după noi cam juma` de ora aşa. De obicei, când apare unul, apar toţi aşa şi parcă ai senzaţia că vor să-ţi spună ceva.”

Deși nu ne aflăm, încă, la jumătatea anului 2021, mai mulți delfini au fost găsiți morți

Specialiştii spun că numărul delfinilor din Marea Neagră a scăzut din cauza poluării, a pescarilor, dar şi a turiştilor. Ei avertizează că, dacă nu devenim mai responsabili, nu vom mai zări simpaticii delfini pe mare, mai arată sursa citată.

Deși România pare din ce în ce mai implicată în ceea ce privește problema poluării, anul 2021 a început sumbru, cinci delfini fiind găsiţi morţi pe plajele de pe litoralul românesc.

Conform studiului, în toată Marea Neagră, anual, cel puţin 20.000 au aceeaşi soartă.

Sursa foto: revistablogurilor.ro