32.1 C
București
luni, 11 august, 2025
Acasă Blog Pagină 544

Proiect de lege care descurajează mafia lemnului: jandarmii pot opri, controla și sancționa transportul de lemn

Foto: DC News
Foto: DC News

Proiect de lege pentru descurajarea furtului de lemn: Jandarmeria Română ar putea să verifice documentele de proveniență și de transport ale încărcăturii, precum și identitatea conducătorului sau a pasagerilor, atunci când există indicii despre săvârşirea unei fapte de natură contravenţională.

Este o soluție propusă de deputatul USR PLUS din Galați, Bogdan Rodeanu, împreună cu Adrian Giurgiu, deputat de Mureș și membru al Comisiei de Mediu.

Proiectul vine în completarea legii Legii nr. 550 din 2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române și pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Până în momentul de față, nu a existat un cadru legal, dar acest fapt poate fi reglementat, prin acest proiect de lege.

Proiect de lege: ”Jandarmeria Română va putea opri în trafic și controla, în condițiile legii, conducătorii de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere care transportă material lemnos”

Această instituție va putea avea un rol esențial în stoparea mafiei lemnului. Este o propunere care ar apăra pădurea, care ar rezolva lacunele legale și care ar reduce furtul.

Ne dorim implicarea directă a Jandarmeriei Române, alături de echipajele Gărzii Forestiere sau ale Poliției Rutiere, în monitorizarea și verificarea transportului de masă lemnoasă”, a precizat, pe contul de socializare, deputatul Bogdan Rodeanu.

”Hoții de lemn sunt dependenți de un mijoc de transport: nu ar mai există defrișări și tăieri ilegale dacă transportul este blocat și de jandarmi, dacă sunt comparate și verificate actele încărcăturii și ale transportatorului”

De asemena, deputatul USR PLUS a atras atenția că ne confruntăm zilnic cu defrișările ilegale, cu transportul ilegal de lemn și cu mafia lemnului, sintagme pe care le auzim zilnic, indiferent de locație, indiferent de proteste, de sesizări, de petiții sau de probele video care demonstrează furtul.

”Pe ascuns sau nu, cu acte atent lucrate care mușamalizează infracțiunea, furtul rămâne furt, iar pădurea se transformă în cioate”

De cele mai multe ori, sancțiunile sunt ”trecute cu vederea”, aplicarea legii se lasă așteptată ani buni, autoritățile se declară depășite de problemă, iar controalele sunt ”de suprafață” sau inexistente.

Da, există diverse mijloace pentru a stopa furtul (SUMAL 2.0, Inspectorul Pădurilor, Radarul Pădurilor etc.), dar verificările nu sunt nici suficiente, nici eficiente și nici nu funcționează la capacitate maximă. Este nevoie de un cadru integrat de control în care să participe mai multe instituții cu activitate relevantă în domeniul siguranței publice.

Prin controalele de trafic ce pot fi făcute și de către jandarmi, documentele ar fi atent verificate, faptele penale ar fi sancționate, furtul de lemn ar fi redus, iar ”afaceriștii” drujbei ar fi descurajați.

E mult? E puțin? Vom vedea. Dar pandemia ne-a învățat să ne gestionăm mai bine resursele de care dispunem.”, a mai precizat Bogdan Rodeanu.

În plus, deputatul a explicat și faptul că este nevoie de echipamente operaționale, personal implicat și asumare față de prioritățile naționale, pentru a stopa tăierile ilegale de păduri. Deși aceste echipamente există deja, cadrul legal pentru a funcționa nu există, deci crearea acestuia este necesară.

De asemenea, în momentul de față, există discuții cu mai multe partide politice, iar fiecare persoană implicată poate aduce o semnătură în plus în vederea trasformării propunerii în lege. Mai mult, deputatul USR PLUS a precizat că va continua, va depune proiectul și îl va susține.

Foto: DC News

2021: anul în care oamenii sunt mai implicați, mai solidari, dar mai precauți

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Avaaz.org este o rețea pentru campanii internaționale cu peste 65 milioane de membri, care luptă pentru a se asigura că deciziile globale reflectă viziunea şi valorile cetăţenilor lumii. („Avaaz” înseamnă, în multe limbi, „voce” sau „cântec”.)

Organizația este cea mai mare mișcare de activism online, care aduce opiniile și interesele oamenilor obișnuiți în atenția factorilor de decizie globali.

Membrii Avaaz vin din toate colțurile lumii, iar echipa se extinde în 18 țări de pe 6 continente și operează în 17 limbi diferite.

Membrii Avaaz sunt persoane din lume întreagă și au ales să participe la un sondaj anual, probabil cel mai mare sondaj lansat de organizație: ce am putea face pentru o lume mai bună, pentru un viitor mai sigur și pentru a depăși criza pe care o traversăm.

Rezultatele au fost publicate, sunt considerate marcante și oglindesc problemele cu care societatea noastră se confruntă, indiferent de locație.

Top 5 campanii prioritare

  • 54.94% Criza climatică;
  • 33.43% Apărarea drepturilor omului;
  • 31.14% Protejarea biodiversității și criza speciilor în pragul extincției;
  • 27.82% Combaterea polarizării, extremismului și apărarea democrației:
  • 25.56% Combaterea sărăciei.

Cum ar trebui să răspundem crizei climatice?

Următoarele 2 propuneri de campanii au primit cele mai multe voturi de susținere:

70.71% – Accelerarea revoluției energiei verzi prin oprirea subvențiilor de miliarde de dolari pentru combustibilii fosili și prin asigurarea cheltuielilor guvernamentale în concordanță cu bazele științifice despre climă.

57.64% – Legi climatice câștigate prin eforturi intense care să forțeze guvernele să-și asume responsabilitatea față de mediu chiar și în instanțe.

Ce ar trebui să facem pentru a proteja natura și biodiversitatea?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

66.13% – Presiune pe guverne și pe instituții financiare să oprească investițiile în proiecte care distrug natura

45.10% – Ajutor pentru protejarea a jumătate din planetă, prin presiuni pe planurile de redresare economică, socială și ecologică care funcționează atât pentru oameni, cât și pentru natură.

Cum ar trebui să luptăm pentru egalitatea de gen în 2021?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

58.62% – Transformarea lui 2021 în anul în care guvernele își iau angajamentul pentru un plan de acțiune globală pentru a proteja femeile de violență și finanțarea grupurilor care lucrează pentru a pune capăt violenței de gen.

56.68% – Obținerea unui angajament global din partea liderilor lumii de a pune capăt căsătoriei copiilor până în 2030 și finanțarea grupurilor din prima linie care lucrează pentru a pentru ca fetițele să nu mai devină mirese.

Cum ar trebui să luptăm cu furtuna dezinformării care ne amenință comunitățile?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

63.43% – Derularea de campanii puternice pentru a obține noi legi și reglementări în domeniul rețelelor sociale care ne protejează democrațiile și drepturile omului.

37.94% – Instruirea altor organizații din cadrul societății civile pentru a proteja alegerile democratice de dezinformare și știri false.

Și care sunt propunerile pentru a contracara pandemia de coronavirus?

Următoarele 2 propuneri au primit cele mai multe voturi de susținere:

58.08% – Lupta pentru  acces echitabil și urgent la vaccinurile Covid-19 pentru toți oamenii, peste tot în lume.

50.37% – Asigurarea scutirii datoriilor pentru țările sărace, astfel încât acestea să poată investi în sistemele lor de sănătate și în redresarea economică.

Sondaj: 90% dintre români cer interzicerea tăierilor în parcurile naționale

Foto: Agent Green
Foto: Agent Green

Agent Green face publice rezultatele unui sondaj de opinie, sondaj realizat la nivel național. Dacă este să comparăm anul 2015 cu 2021, vom afla că 90% dintre români doresc interzicerea tăierilor în parcurile naționale. Mai mult, românii dau dovadă de un scepticism constructiv: încrederea în Romsilva este notată cu 3.80, în ceea ce privește administrarea pădurilor.

Compania de stat care ar fi trebuit să se ocupe cu protejarea, conservarea și dezvoltarea fondului forestier a reușit ”performanța” de a fi notată cu un 3.80.

Romsilva este considerată corigentă, iar anul 2021 că românii nu mai sunt indiferenți și nici nu mai pot fi păcăliți.

Parcurile naționale nu ar trebui să reprezinte ”locul de joacă” al drujbelor

În data de 25 mai, Agent Green a publicat rezultatele sondajului care a fost realizat de Mercury Research. Este vorba despre preocupările noastre, ale tuturor, în privința problemelor de mediu. Ne pasă de parcurile naționale, le vrem intacte, protejate și îngrijite.

Conform Agent Green, studiul este unul comparativ cu anul 2015 când același realizator de studii oficiale a făcut un alt studiu pe o metodologie identică. Principalele rezultate arată printre altele că:

– Opinia oamenilor despre cea mai mare problemă de mediu a rămas aproape neschimbată față de anul 2015 cu excepţia cantităţii prea mari de deşeuri aceast a fiind considerată cea mai mare problemă de 18% din populație în 2021 faţă de 7% în 2015;

– Tăierile excesive de păduri continuă să fie percepute ca fiind cea mai importantă problemă de mediu de aproximativ 42% dintre români

– Calitatea administrării pădurilor de către Romsilva este în continuare percepută ca fiind slabă, cu toate că media calităţii a crescut la 3,80 din 10, faţă de anul 2015 când înregistra nota de 3,42;

– Dacă în anul 2015 populaţia ar fi preferat ca parcurile naţionale să fie administrate de ecologi şi silvicultori, în 2021 această preferinţă s-a extins şi pentru biologi şi geologi, în top fiind specialiștii în ecologie (93%);

– La fel ca în anul 2015 populaţia consideră în proporţie de 90% că tăierile din parcurile naţionale trebuie mai degrabă interzise complet;

– Instituţiile pentru protecţia şi conservarea naturii, ONG-urile şi autorităţile locale sunt opţiunile preferate ale populaţiei în ceea ce priveşte administrarea parcurilor naturale şi naţionale.

Sursa foto: Agent Green

Un sondaj care sancționează Romsilva și scoate în evidență incompetența unui minister este un sondaj care cere normalitate, protecție și viață

Chintesența dorinței românilor este că tăierile în parcurile naționale trebuie complet interzise și că acestea trebuie administrate de specialiști în științele naturii. Publicul larg a sancționat aspru prestația Romsilva în parcurile naționale și recomandă implicit exmatricularea lor. Ministrul mediului nu le mai poate lua apărarea și trebuie să acționeze acum în consecință. Peste tot în lume parcurile naționale sunt strict protejate. În România, pădurile din acestea acoperă doar 1% din suprafața țării, însă mai bine de jumătate din acest puțin este liber la tăieri”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Romsilva nu face diferența între Greenpeace și Agent Green

Agent Green: ”Deși opinia românilor este una cât se poate de clară, Romsilva a decis recent să cheltuiască bani publici pentru a da în judecată Agent Green pentru acțiuni de defăimare care s-ar fi desfășurat în perioada 2015-2021. Una dintre acțiuni desfășurată în pădurile virgine masacrate în munții Ciucaș a aparținut organizației Greenpeace și nu Agent Green așa cum reclamă Romsilva”.

Președintele Agent Green a concluzionat faptul că este clar că proasta reputație a Romsilva nu are legatură activitatea Agent Green.

”Este strigător la cer că folosesc bani publici pentru a ne târî prin tribunale. Vom folosi acest studiu în instanță și vom cere Romsilva costurile aferente realizării acestuia”, a precizat Gabriel Păun.

Plasticul de unică folosință: produsul care distruge, poluează și îmbolnăvește

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Sunt de unică folosință, ne-am obișnuit cu ele și nu putem concepe confortul fără aceste materiale. Mai mult, le considerăm indispensabile și puțini sunt cei care le evită sau le reciclează.

Deși sunt nocive, producţia lor va crește cu 30% în următorii cinci ani. Materialele din plastic de unică folosință duc și vor duce la încălzirea globală şi la poluarea oceanelor.

Nu este pentru prima oară când cercetătorii atrag atenția asupra acestui fapt, publicând, de data aceasta, o listă a companiilor care produc şi finanţează plasticul aruncat.

Foto: Digi 24

Primul „Index al producătorilor de deşeuri din plastic”, publicat de Fundaţia filantropică Minderoo din Australia, a constatat că 20 de companii – în principal giganţi energetici şi chimici – sunt sursa a jumătate din deşeurile de plastic de unică folosinţă din lume, arată Digi 24.

Materialele plastice de unică folosinţă cum ar fi măştile de faţă, echipamentele medicale, pungile de cumpărături, căni de cafea şi folie alimentară, sunt fabricate din polimeri, care utilizează combustibili fosili ca material de bază” relatează CNN.

130 de milioane de tone de materiale plastice de unică folosinţă au fost aruncate în întreaga lume, 35% fiind arse, 31% îngropate în depozite de deşeuri gestionate, iar 19% aruncate direct pe uscat sau în ocean

Indicele a folosit o serie de surse pentru a urmări fluxul materialelor plastice de unică folosinţă de-a lungul ciclului lor de viaţă – de la forma polimerică la produsele finite până la deşeuri – şi a estimat unde au fost produse, transformate, consumate şi eliminate, mai arată sursa citată.

Autorii raportului au declarat că estimările academice ale amprentei de carbon a materialelor plastice au indicat că întregul ciclu de viaţă al materialelor plastice de unică folosinţă a reprezentat aproximativ 1,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2019, polimerii fiind principalul contribuabil.

Foto: Digi 24

De asemenea, cercetătorii au mai precizat faptul că aceste materiale plastice de unică folosință ar putea fi responsabile pentru 5-10% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră până în 2050 dacă lumea nu îndeplineşte obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la sub 2 grade Celsius.

Companiile petrochimice ar trebui să se angajeze să producă materiale plastice din deşeuri de plastic reciclate, mai degrabă decât din combustibili fosili, a transmis Fundaţia Minderoo.

Video: Lupii din codrii Vrancei, surprinși de camerele Romsilva

Captură video
Captură video

Doi lupi au fost surprinși de camerele amplasate pentru monitorizarea faunei. Camerele aparțin specialiștilor de la Romsilva, iar frumoasele exemplare se află în habitatul lor natural, o pădure din Parcul natural Putna, Vrancea.

În parc se regăsesc numeroase specii de mamifere, printre care ursul, lupul, râsul, capra neagră, vulpea, bursucul, jderul de copac, cerbul, vidra, pisica sălbatică sau mistrețul. Circa 110 specii de păsări, din care 75 sunt protejate, au habitatul în parc, iar flora este alcătuită din circa 650 de plante superioare. Parcul Natural Putna este unul dintre cele 22 administrate de Romsilva și cuprinde o suprafață de peste 38.000 de hectare, 33.600 dintre ele păduri”, au precizat reprezentanții Romsilva.

Mai mult, aceștia au adăugat pe pagina de Facebook faptul că țara noastră are una dintre cele mai dezvoltate populații de lup din Uniunea Europeană.

De asemenea, lupii sunt prădători foarte discreți și eficienți, văzuți foarte rar în libertate.

Romsilva: ”Lupii au un rol important în menținerea echilibrului ecologic”

Reprezentanții Romsilva au mai menționat pe contul de socializare că lupii reprezintă cea mai mare specie din familia Canidae.

Lupul este un carnivor care trăiește în haită și are un rol important în menținerea echilibrului ecologic și menținerea unor ecosisteme natural sănătoase.

Animalele pot parcurge zeci de kilometri pe zi în căutarea prăzii și când atacă, pot alerga cu aproape 60 de kilometri pe oră. Au simțuri foarte dezvoltate, un miros deosebit de fin, auzul și văzul foarte dezvoltate, permițându-i să vâneze ziua și noaptea.

De asemenea, dacă luăm în considerare spațiul unde au fost filmați cei doi lupi, trebuie să știm că pădurile din Parcul Natural Putna Vrancea asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște.

Campanie verde: zece miliarde de copaci, plantați în deșert

Foto: mena-forum.com
Foto: mena-forum.com

Arabia Saudită a plantat 10 miliarde de copaci, iar inițiativa i-a aparținut prințului Mohammed bin Salman. Planul acestuia este de a împăduri mai multe zone deșertice din țara pe care o conduce.

Prin plantarea a 10 miliarde de copaci în deșert se urmărește reducerea emisiilor de carbon, combaterea poluării și evitarea degradării solului.

Liderul Arabiei Saudite spune că țara sa va reduce emisiile de carbon cu 50% până în 2030, prin utilizarea surselor regenerabile de energie, precizează publicația Smart Radio.

Cel mai mare program de împădurire din lume urmărește plantarea a 40 de miliarde de copaci

Oficialii de la Riad nu se opresc aici și au în vedere colaborarea cu mai multe state arabe pentru implementarea proiectului Middle East Green Initiative. Prin acest proiect se urmărește plantarea a 40 de miliarde de copaci, iar conform inițiativei sprijinite de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, acesta va reprezenta cel mai mare program de împădurire din lume.

Cu toate acestea, proiectul va întâmpina dificultăți, pentru că vorbim despre o țară cu resurse limitate de apă.

Foto: smartradio.ro

Regatul, regiunea și întreaga lume trebuie să acționeze mult mai intens și mai rapid pentru a combate schimbările climatice”, spune Salman.

De când a preluat conducerea, în 2017, Salman, care are doar 35 de ani, a demarat o campanie de modernizare rapidă a țării

Arabia Saudită a fost mult timp guvernată după cutume religioase, iar economia s-a bazat, în mare parte, pe producția de petrol, mai precizează sursa citată.

De asemenea, conform publicației Mena, prințul a mai declarat următoarele:

În calitate de principal producător mondial de petrol, suntem pe deplin conștienți de responsabilitatea noastră în avansarea luptei împotriva crizei climatice. Avem un rol de pionierat în stabilizarea piețelor energetice în epoca petrolului și gazului și vom acționa pentru următoarea eră verde.

Viitorul înseamnă energie regenerabilă, în proporție de 100%

Prințul moștenitor are în plan și dezvoltarea turismului, urmărind construcția unui oraș de 33 de ori mai mare decât New York-ul.

Conform sursei citate, viitorul oraș va purta numele de Neom, iar costurile se ridică la suma de 400 de miliarde de dolari. De asemenea, orașul va funcționa bazându-se 100% pe energie regenerabilă.

Romprest amenință din nou că își va suspenda activitatea. Primăria Sectorului 1, termen până la 31 mai pentru achitarea restanțelor

Garda de Mediu, Garda Națională de Mediu, Sectorul 1, București
Imagine via PressOne / Deșeuri în Sectorul 1

Romprest amenință din nou cu declanșarea unei crize a gunoaielor în Sectorul 1, după ce operatorul stației de sortare, Rom Waste Solutions SA, a suspendat contractul cu firma de salubritate. Motivul: neplata datoriilor de peste 109 milioane de lei pe care Primăria Sectorului 1 le are către Romprest. Astfel, data de 31 mai ar fi ultima dată când se va ridica gunoiul pe raza acestui sector.

”Rom Waste Solutions SA a anunțat suspendarea obligațiilor contractuale începând cu data de 21.05.2021, ora 24:00, până la achitarea debitelor restante înregistrate în derularea Contractului de prestări servicii, nr. 6444/19.09.2014, pentru serviciile prestate pe raza administrativă a Sectorului 1.

Facem mențiunea că, în pofida debitelor restante pe care Autoritatea contractantă le înregistrează față de operatorul delegat Romprest, depășite de termenul de scadență și de termenul de grație, în cuantum total de 109.520.579,22 lei, Romprest a achitat, din surse proprii și atrase, prestația operatorului stației de sortare, Rom Waste Solutions SA, INTEGRAL pentru anul 2020 precum și pentru luna ianuarie 2021, pentru serviciile aferente derulării Contractului de delegare J077/S/2008.

Debitele restante pe care Romprest le înregistrează față de Rom Waste Solutions SA sunt o consecință directă a faptului că Autoritatea contractantă refuză la plata contravaloarea serviciilor de sortare aferente deșeurilor provenite din activitatea de curățenie căi publice (CCP) generate din operațiunile de salubrizare stradală și colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor municipale din depozite necontrolate, care nu au fost achitate de către Autoritatea contractantă pentru prestațiile aferente perioadei 16 iulie 2020 – 31 decembrie 2020 și pe care, în cursul anului 2021, Autoritatea a decis, în mod unilateral și încălcând prevederile contractuale, să le achite parțial”, se arată în notificarea trimisă de Romprest.

Compania de salubritate mai precizează că suspendarea contractului dintre Rom Waste Solutions și Romprest va duce la ”o criză majoră a deșeurilor” în scurt timp.

”Având în vedere capacitatea limitată a operatorului agreat, Iridex Group SRL, de a prelua întreaga cantitate de deșeuri pentru sortare, în zilele următoare se vor înregistra perturbări majore în derularea programelor de prestație (…).

Reamintim că, începând cu data de 1 iunie 2021, operatorul Iridex Group SRL nu mai este autorizat să presteze activitatea de administrare a depozitului ecologic.

În aceste condiții, în lipsa unei soluții asumate de către Autoritatea contractantă, față de situația creată prin culpa sa exclusivă, data de 31.05.2021 va fi ultima zi de funcționare a serviciului public de salubrizare pe raza administrativă a Sectorului 1”, a mai precizat Romprest.

Scandalul dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 s-a declanșat anul trecut, când mormane întregi de gunoaie au rămas pe străzi, vreme de câteva săptămâni.

Județul Prahova: Garda de Mediu a aplicat amenzi de peste un milion de lei

Foto: Garda de Mediu Prahova
Foto: Garda de Mediu Prahova

Mai multe nereguli descoperite în județul Prahova au fost sancționate cu amenzi, dar și cu dosare penale. Infracțiunile au fost descoprite în cadrul a după controale efectuate de Gărda de Mediu.

Județul Prahova a ajuns, de această dată, în atenția sefilor de la Garda Mediu, comisarii aflându-se în control la mai multe sedii ale unor firme bănuite că încalcă legea. Astfel, au fost verificate balastiere, dar și centre pentru dezmembrări auto, precizează Știrile Pro Tv.

Amenzile și dosarele penale au rezultat în urma controalelor care au demonstrat, încă o dată, că există multiple activități care nu doar că distrug mediul, dar pun în pericol și sănătatea oamenilor.

Șefii de la Garda de Mediu au mers în teren să le arate angajaților unde au trecut cu vederea problemele. Comisarii spun însă că își fac treaba, deși ar fi prost plătiți, cu 5.000 de lei pe lună și că au dat amenzi unde au găsit nereguli, mai arată sursa citată.

Marian Borondel, comisar Garda de Mediu: “Plastic, folie, deșeuri din lemn și a fost sancționat de către noi cu 40.000 de lei.”

Însoțiți de jandarmi și polițiști, comisarii au descins la mai multe centre de dezmembrări auto, dar și în zonele unde au fost instalate balastiere.

Prahova: depozitări ilegale de deșeuri

Octavian Berceanu, comisar la Garda Naţională de Mediu: ”În Prahova am găsit depozitări ilegale de deșeuri, sub pretextul depozitărilor cu deșeuri din demolări. Foarte multe deșeuri din dezmembrări auto au fost identificate, acestea sunt neutralizate prin ardere sau îngropare, ceea ce reprezintă contravenție sau infracțiune. Se închid, se suspendă activitatea acestor firme.”

Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au aplicat în total amenzi de peste un milion de lei. Ca să nu existe suspiciuni de corupție în timpul controalelor, cei de la Garda Națională de Mediu au adus în Prahova comisari din alte județe.

Agent Green expune jaful din pădurile seculare din Bucegi

Foto: Agent Green
Foto: Agent Green

O nouă mutare și un nou protest Agent Green: jaful din pădurile seculare din Bucegi este expus, fix de Ziua Europeană a Parcurilor.

Prețiosul lemn din Bucegi este transformat în parchet, uși, bobine și tamburi. Valea Cerbului este principala cale turistică de acces către vârful Omu și are cvadruplă protecție națională și internațională: parc natural, sit Natura 2000, Rezervație Naturală (Abruptul Prahovean) și păduri virgine cartate în inventarul PIN MATRA din anul 2004, protejate prin ordine ale ministerului mediului din 2012 și din 2016.

În anul 2018, noul inventar Primofaro a cuprins aceste păduri drept potențial primare și seculare, precizează reprezentanții Agent Green.

”Paradisul devine un loc odios unde nu mai ai de ce să revii”

Gabriel Păun, președintele Agent Green, a precizat că, pe hârtie, România stă bine la capitolul arii protejate. 23% din suprafața țării este acoperită, declarativ, cu astfel de zone.

În realitate, doar 1% este strict protejată. Adică mai nimic, în vreme ce paradisul devine un loc odios unde nu mai ai de ce să revii.

În Bucegi au protejat strict eminamente golurile alpine și prea puțin din păduri. Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice, cu rol de protecție a biodiversității, a surselor de apă, a așezărilor omenești și a infrastructurii ar trebui să devină strict protejate.

Protestăm astăzi pentru că nu putem accepta proastele politici care au permis acest masacru în Bucegi, cel mai iubit și mai vizitat munte al României. Este rușinos ce am găsit aici. Un peisaj selenar. Ministerul Mediului trebuie să oprească jaful și să coopereze cu ministerul responsabil de turism pentru ca zonele turistice și de acces către destinații turistice să nu mai arate ca după bombardamente”, a spus Veronica Tulpan, coordonator campanii Agent Green.

Prezentul dictează viitorul. Doar că prezentul din România stă sub tăișul drujbei

Iubesc natura și muntele, iar la sfârșit de saptamană abia aștept sa evadez din oraș și să alerg în munții Bucegi, să fac drumeții, să mă recreez și sa mă încarc foarte mult, atât fizic, cât și psihic. Muntele, padurea și natura ne oferă atât de multe beneficii pentru sanatale. Vom pierde toate acestea pentru că se taie prea mult, inclusiv din parcurile naționale, care, de fapt, ar trebui protejate.

Nimeni nu mai are nicio jenă, se taie și se fură lemn ziua in amiaza mare. Oamenii ăștia trebuie sa înțeleagă că nu trăim doar în prezent. Consecințele acțiunilor lor vor afecta grav urmatoarele generații cărora nu le acordam nicio șansă. Ne miram de ce vin viituri, de ce aluneca terenurile. Fara oxigen nu se poate trai! Aerul este din ce în ce mai poluat, deloc respirabil în orase, praf mult, iar toata aseta se duc in plamanii nosti. Durata de viață se micșorează considerabil”, avertizează Dan Huteanu, iubitor de drumeții și alerător montan.

Agent Green a urmărit arborii monumentali exploatați din Valea Cerbului de firma Migab Forest. Lemnul este transformat în parchet, uși și plăci MDF la fabrica turcească Yldiz Entegre de lângă Pitești, precum și în tamburi și bobine la fabrica MarMob de lângă Rădăuți, județul Suceava.

Solicitări Agent Green:

  • Ministerul Mediului să transforme munții Bucegi din Parc Natural în Parc Național și să protejeze strict cel puțin 90% din pădurile acestei arii protejate, inclusiv întreaga Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice și care protejează nu doar biodiversitatea, ci și așezărie omenești.
  • Gărzii Forestiere să cerceteze respectarea normelor silvice în vigoare la exploatările firmei Migab Forest din Bucegi în perioada 2020-2021.

Salvează Pădurile Nimănui. Te salvezi pe tine

Foto: WWF România
Foto: WWF România

Salvează, ca să te salvezi: cele mai multe păduri cunosc drujba, iar respectiva drujba este, de cele mai multe ori, ilegală. Cu fiecare secundă, pădurile sunt defrișate. Legal și rapid. Dispar, fără să-i pese cuiva de ele. Sunt Pădurile Nimănui.

Conform WWf România, pe teritoriul României există peste 500.000 de hectare care au crescut în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute. România nu le recunoaște însă ca păduri și nu le protejează. Ironia este că legea permite și chiar încurajează tăierea acestor arbori de toate vârstele, care reprezintă 7% din suprafața împădurită a țării.

Hai să ne imaginăm că acum o lună ai fost la munte și că te-ai plimbat pe malul unui râu prin niște păduri vii, în care auzeai ciripitul a zeci de păsări. Ți-ai bucurat sufletul, nu? Ai fost ieri din nou pe acolo și ai văzut doar niște buturugi. Și liniște.

”Degeaba te enervezi. Așa e legea”

Reprezentanții WWF România precizează că, în acte, terenul acela e trecut ca pajiște, chiar dacă pe el a crescut o pădure în ultimele decenii. Proprietarul vrea să încaseze banii de la APIA și, ca să demonstreze că are pajiște, taie pădurea.

Numai că acolo nu vedem animale păscând, ci un dezastru. Pârloagă.

Ce-ar fi dacă am reuși să schimbăm legea, ca statul să le dea oamenilor bani să-și protejeze pădurile, nu să le taie? Hai să apărăm Pădurile Nimănui și să le punem pe harta autorităților! Trimite PANDA la 8864 și donează 4 euro lunar”, menționează WWF România pe contul de Facebook.

Ce rezolvă o banală donație:

1. Realizarea unei hărți pentru Pădurille Nimănui. Este un proces costisitor și minuțios, pentru care este nevoie de cel puțin 150.000 de euro. Este nevoie de identificarea din satelit a locației lor exacte și apoi scoaterea în evidență a valorilor de mediu (floră, faună) pe care le adăpostesc.

2. Statul român trebauie să investească în conservarea acestor păduri prin acordarea unor plăți compensatorii pentru proprietari. Astfel, ei vor fi interesați să le păstreze, nu să le taie. Pentru toate activitățile de advocacy este nevoie de 25.000 de euro.