Rechinii, prădătorii esențiali pentru recuperarea ecosistemelor

Autor

-

22 martie 2021

Un studiu recent arată că rechinii sunt esențiali pentru recuperarea ecosistemelor după evenimentele climatice extreme din ultimul timp, precizează The Guardian.

Concluziile au venit după ce oamenii de știință au reușit să determine importanța prădătorului de vârf pentru un ecosistem unic în urma valurilor extreme de căldură marină întregistrate în 2011. Aceste au distrus un sfert din una dintre cele mai mari porțiuni de iarbă marină din Shark Bay, Australia de Vest.

Cercetătorii au încercat să înțeleagă ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista rechini

O echipă de experți de la Universitatea Internațională Florida (FIU), Universitatea din Washington și Universitatea Deakin din Australia, știau dintr-un studiu anterior, că rechinii-tigru din golf protejau pajiștile subacvatice. Protecția se realiza prin modificarea comportamentului dugongilor și broaștelor țestoase, care se hrăneau din iarba marină.

Rob Nowicki a încercat să afle răspunsul la întrebarea: poate absența unor prădători mari exacerba efectele schimbărilor climatice?

După valurile de caniculă care au distrus baldachinul de iarbă de mare, o mare parte din populația de dugong a părăsit temporar golful.

Rechinii: veriga de legătură

Într-o lucrare publicată în Journal of Animal Ecology, oamenii de știință explică modul în care au folosit o zonă deteriorată a golfului, unde crescuseră noi porțiuni de iarbă de mare, rezistentă la căldură, ca laborator.

Folosind calcule bazate pe modelul de hrănire a dugongilor atunci când rechinii sunt absenți, aceștia au reușit să imite rata de hrănire a acestora, în mod artificial.

Scafandrii au reprodus tiparele de hrănire ale dugongilor, excavând periodic iarba de mare proaspăt cultivată, o practică pe care oamenii de știință au numit-o grădinărit subacvatic.

”Acest lucru ne-a permis să imităm comportamentul pe care l-ar avea dugongii dacă rechinii din golf ar dispărea”, a spus Nowicki.

Au descoperit că cea mai importantă și mai mare copertină de iarbă marină nu s-a recuperat, deoarece a fost tulburată prea des de prezența scafandrilor. Cercetările arată că, atunci când prădătorii de top dispar, nu numai că structura ecosistemului are de suferit, dar rata de ”pășunat” a erbivorelor face imposibilă recuperarea.

”Probabil că acest lucru se întâmplă în locuri care nu au fost studiate timp de 15 ani și în care nu a avut loc un astfel de eveniment climatic Susținem că protejarea speciilor de prădători și păstrarea relațiilor dintre aceste specii pot duce, de fapt, la întărirea rezistenței întregului ecosistem”, a explicat Nowicki.

Dr. Mike Heithaus, biolog marin la Universitatea Internațională din Florida și coautor al lucrării, care a studiat golful timp de două decenii, afirmă: ”În mod normal, s-ar putea să nu ne dăm seama cât de importanți sunt prădătorii. Dar când lucrurile merg prost, atunci le sesizăm importanța”.

Vulcanul Etna: erupțiile din prezent dictează haosul viitorului

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Pentru a 14-a oară în mai puțin de o lună, Etna a trimis un nou avertisement: acela că rămâne unul dintre cei mai activi vulcani din lume.

Giuseppe Salerno, cercetător la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Catania, povestește despre momentul critic de erupție al vulcanului.

Cascade de lavă care ajung până la 2.000 de metri

Totul a început cu un apel venit de la sediul INGV unde, cu câteva secunde înainte erupție, undele seismice de pe unul dintre cele 40 de monitoare din sala de operații păreau să sară de pe ecran.

Etna, situat la 3.300 metri deasupra nivelului mării, a înregistrat numeroase erupții, aruncând magmă incandescentă și o ploaie abundentă de cenușă care a ajuns până la Catania.

Începând cu 16 februarie, la fiecare 48 de ore vulcanul a erupt cu cascade de lavă care ajung până la 2.000 de metri.

Timp de trei zile, The Guardian a avut acces la camerele INGV din Piazza Roma, Catania, unde, zi și noapte, 100 de oameni de știință italieni monitorizează mișcările Etnei în încercarea de a explica aceste fenomene recente.

”Activitatea recentă face parte dintr-o așa-numită cascadă de lavă, fenomen care se numără printre activitățile normale ale Etnei”, spune Salerno, fost cercetător doctor la departamentul de geografie al Universității Cambridge.

”Ceea ce este cu adevărat special este că vulcanul se comportă ca o mașină, cu ritmuri care au aproape o precizie matematică. Acesta este motivul pentru care în ultimele luni i-am monitorizat fiecare mișcare, fiecare zgomot”.

Etna: un ”pacient” monitorizat zilnic

Informațiile înregistrate de cele 150 de stații de monitorizare situate pe suprafața vulcanului sunt detectoare de emisii de gaze și seismografe. Acestea sunt trimise în timp real la camera de control și difuzate pe zeci de monitoare.

”Trebuie să vă imaginați această cameră de control ca pe un spital. Sunt zeci de medici care lucrează pentru același pacient: Etna, care, în ultimele săptămâni, a manifestat simptome deosebite. De aici îi putem monitoriza bătăile inimii cu seismografele sau respirația cu detectoarele de gaze”, a explicat Salerno.

Erupțiile recente au provocat numeroase probleme pentru oamenii care locuiesc lângă vulcan. Este vorba despre ploi de cenușă care au acoperit străzi, piețe și clădiri. Numai în ultimele săptămâni, doar în orașul Giarre, au căzut peste 12.000 de tone de cenușă.

Cenușa provenită din erupțiile Etna: un deșeu constant

Conform legislației italiene, cenușa colectată de pe străzi și piețe și amestecată cu alte forme de deșeuri urbane este considerată un deșeu special, ceea ce crește costul eliminării sale. Eliminarea corectă a unui metru cub de cenușă vulcanică costă aproximativ 20 EUR.

Cu toate acestea, Salerno explică faptul că o cheie pentru deblocarea misterului erupțiilor neobișnuite ale Etnei este tocmai cenușa vulcanului.

Într-un laborator subteran al INGV, Lucia Miraglia, 53 de ani, geolog și vulcanolog care a studiat cenușa Etnei la microscop în ultimii 20 de ani, a făcut recent o descoperire uimitoare:

”Studiind cenușa care s-a acumulat în ultimele zile, am observat că reflectă ceea ce vulcanologii numesc „magma primitivă”; adică o magmă care provine din ”intestinele” muntelui și care poartă o încărcare mai mare de gaz, motiv pentru care vedem aceste cascade de lavă extraordinar de înalte. Magma pe care Etna o aruncă în ultimul timp este o una ”primitivă”.

Magma Etnei provine din mai multe rezervoare situate la câțiva kilometri subteran. Experții de la INGV estimează că rezervorul principal al Etnei, precum și cel mai mare, este situat la 12 km subteran. Geofizicianul sicilian Rosanna Corsaro, care studiază nucleul Etnei de la sediul INGV, a afirmat că: ”Magma care a apărut în aceste erupții recente pare să provină de la aproximativ 10 km sub pământ”.

Cele mai temute erupții ale vulcanului Etna

”Uneori, erupțiile de magmă ”primitivă” sunt laterale: adică atunci când fracturile apar pe partea vulcanului și dau naștere acestui tip de activitate. S-ar putea ca, la un moment dat, această supapă să nu mai funcționeze eficient. În acest caz, dacă magma continuă să se ridice la suprafață, s-ar putea forma o deschidere laterală”, a explicat Corsaro.

Astfel de „erupții de flanc” sunt cele mai temute de vulcanologi, deoarece lava curge pe părțile laterale ale vulcanului, deschizând fracturi pe munții joși, fracturi care riscă să inunde orașele din sud.

Cu patruzeci de ani în urmă, în data de 17 martie 1981, o erupție laterală a provocat unul dintre cele mai dramatice fluxuri de lavă din istoria vulcanului. Din fericire, a durat doar câteva zile. Cu toate acestea erupția a îngropat păduri, case, străzi și linii de cale ferată, amenințând că va transforma micul oraș Randazzo într-un nou Pompei. Estimările volumului total de lavă în acest caz se situează în intervalul de 30 m metri cubi (1 miliarde de metri cubi).

Totuși, cea mai distructivă erupție a flancului a avut loc în anul 1669, când lava, însoțită de cutremure, a îngropat zeci de orașe, ajungând până la mare.

”În acest moment, activitatea recentă a vulcanului nu sugerează că va exista o erupție de flanc”, spune Stefano Branca, directorul INGV din Catania.

22 martie, Ziua Mondială a Apei. O resursă vitală, de neînlocuit

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită în fiecare an, pe data de 22 martie. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.

În România, Ziua Mondială a Apei se sărbătorește din anul 1993.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor. De asemenea, un alt motiv este acela de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.

Această zi pune pe prim plan importanța apei potabile, dar și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

În plus, ziua de 22 martie are ca scop creșterea gradului de conștientizare: trebuie să reținem că aproximativ 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără acces la resursele de apă.

În 2010, ONU a recunoscut ”dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Potrivit ONU, toţi cetăţenii planetei ar trebui să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Cu toate acestea, ONU a anunțat că nevoia globală de apă va crește, probabil, cu peste 50% până în 2040.

Tema Zilei Mondiale a Apei pentru anul 2021

Tema ziliei de 22 martie din anul curent este ”Prețuirea apei”. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, „valoarea apei este cu mult mai mare decât prețul acesteia”.

De asemenea, trebuie să reținem și să conștientizăm faptul că dezvoltarea economică şi o populaţie globală în creştere duc la o mai mare cantitate de apă folosită în agricultură și industrie.

Topitoriile ilegale din Capitală, o principală sursă de poluare

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Funcționează ilegal și reprezintă una dintre principalele surse de poluare ale aerului din Capitală. Topitoriile existente la marginea Bucureștiului sunt motivul pentru care locuitorii respiră, încă din prima zi a săptămânii, aer poluat. De asemenea, reprezintă și motivul care stă la baza avertizărilor platformei Aerlive.

Topitoriile ilegale funcționează, cu precădere, în weekend, iar valorile substanțelor nocive din aer cresc periculos.

Poluare ”pregătită” din weekend: kilometri de deșeuri

În urma unei inspecții, Garda de Mediu a descoperit kilometri întregi de deșeuri pregătite pentru incendiere. Conform anchetei, există un proces minuțios în spatele ”afacerii”. Cei care se ocupă de arderi sunt interesați, în primul rând, de metalele valoroase din componența resturilor distruse: cupru și aluminiu.

Practic, sunt ”vânate” metalele care intră componența electrocasnicelor sau a automobilelor, cum ar fi plumbul din bateriile auto.

Sfidarea legii presupune anumite precauții: cei care se ocupă de topirea deșeurilor preferă zilele de weekend, profitând de faptul că, atât sâmbăta, cât și duminica, controalele sunt mai puține sau chiar inexistente.

Inspectorii au descoperit o mare de deșeuri pregătite pentru incendiere. De fapt, sunt aşa-zisele topitorii ilegale, platforme alimentate în permanență cu resturi de toate felurile, arată Știrile Pro TV.

Poluarea nu înseamnă doar aerul care îi sufocă pe locuitorii Capitalei, riscul extinzându-se dincolo de raporturile Aerlive: incendierile scăpate de sub control fac ca mizeria topită să ajungă în sol, pătrunzând până în pânza freatică.

Ocavian Berceanu, şeful Gărzii de Mediu: “Erau pregătite foarte multe materiale pentru incendiere. Vom găsi o soluţie să le ridicăm împreună cu primăria.”

Ultimul episod de poluare din Capitală a fost și cel mai grav din acest an. S-au depășit de zece ori limitele admise pentru anumite substanțe considerate nocive, mai precizează sursa citată.

În dimineața zilei de luni, 15 martie, senzorii aerlive.ro au ajuns la 100 în aproape toate zonele Capitalei. La baza poluării stau arderile necontrolate, arderi care, în timp, au devenit o constantă.

Legea copacilor mutilați: o lege blocată

Autor

Stirea Verde

-

21 martie 2021

Tipic românesc: o nouă lege a rămas ”blocată”. O lege care ar fi trebuit să protejeze spațiul verde, copacii din oraș și parcurile este iar amânată, rămânând pe pupitrul Comisiei pentru administrație publică din Senat.

”Toaletări” care omoară copacii

Se cere normalitate: toaletarea copacilor din spațiul public, nu ciopârțirea lor. Se cere să nu se taie, să se planteze, să se îngrijească și să fie aplicată legea.

Toaletarea realizată de angajații ai Primăriei a devenit de ani buni un motiv de reclamații, proteste și petiții.

În momentul de fața, s-a ajuns la stadiul în care ar trebui să trimitem epistole pentru a salva un copac și pentru a cere acea normalitate pentru natură, normalitate pe care legea nu o poate rezolva.

Declic propune trimiterea de mail-uri la Comisia pentru administrație publică

”Legea spațiilor verzi s-a blocat în Comisia pentru administrație publică a Senatului. Dacă îți pasă de parcuri și vrei o lege care să salveze, nu să distrugă spațiile verzi, scrie-le acum parlamentarilor. Spune-le să dezbată și să voteze legea. Ce zici, te implici? Durează maximum 5 minute.

Vine primăvara, așa că urmează un nou val de „toaletări” ca cea din imagine, făcute parcă pentru a omorî cât mai mulți arbori.

Dar legea care reglementează cum trebuie făcute aceste lucrări periodice, și care poate salva mii de copaci, e ținută la sertar. Este blocată pentru că aceeași lege ar opri proiectele distructive din parcuri. Scrie-le acum celor ce ar trebui să ne reprezinte în parlament. Pe noi, nu interesele rechinilor imobiliari”, menționează Declic pe pagina de Facebook.

Normalitatea înseamnă să fim solidari cu spațiile verzi. Normalitatea înseamnă să respirăm în orașe care respiră, nu în orașe sufocate de industrializare, de betoane și de mafia imobiliară.

Petițiile sunt lansate și relansate. Este o procedură și un manifest care durează de ani, de prea mulți ani. Din păcate, rămân aceleași amendamente toxice, aceleași drujbe incompetente și o lege amânată la nesfârșit.

Accesul cu ATV-uri este interzis în pădure, dar imaginile dovedesc contrariul

Autor

Stirea Verde

-

21 martie 2021

Pădurea de lângă Băile Felix: loc pentru relaxare, plimbări, dar și loc pentru ilegalități ”de weekend”: deși accesul ATV-urilor este strict interzis, conducătorii vehiculelor nu se sfiesc să polueze, atât fonic, cât și ”tradițional”, lăsând în urma lor gunoaie și peturi.

Mai mulți cititori au reclamat activitatea de weekend a conducătorilor de ATV-uri, publicația Bihoreanul publicând unul dintre comentarii:

”Porţiunea dinspre Sânmartin, strada Pădurii, până la pista de atletism, este brăzdată de ATV-uri ce sapă şanţuri adânci şi gonesc căprioarele. De asemenea, este sufocată de gunoaie. Pădurarul de la Romsilva nu are deloc grijă de această pădure frumoasă, şi în doi-trei ani se va face praf”, a reclamat o cititoare.

Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu, a declarat că este vorba despre un fenomen constant și că pădurarii ar fi depășiți de prezența conducătorilor de ATV: cu alte cuvinte, cunoaște foarte bine problema, dar nu a considerat, până acum, să pună în aplicare vreo măsură.

”Ştiu problema, inclusiv pentru că eu locuiesc în Cihei şi de la mine se aude zgomotul făcut de ATV-uri, îndeosebi în weekend. Am discutat cu colegul de acolo. Mi-a spus că îi este imposibil să îi oprească. Când îl văd, gonesc în altă direcţie. Vom cere sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei”, a declarat Teodor Suciu.

Gunoaiele apar mult mai des decât pot face silvicultorii curăţenie

Desigur, pe lângă poluarea fonică, un alt aspect îl constituie gunoiul. Întrebat despre mizeria existentă în pădure, Suciu a adăugat că a cerut pădurarului responsabil de această zonă să salubrizeze zona. De asemenea, șeful Direcției Silvice Bihor a cerut și demontarea unor panouri publicitare apărute clandestin în apropierea pistei de atletism.

”Voi mai face verificări în zonă, pentru a mă asigura că colegul meu face ce i-am cerut”, a promis directorul.

Accesul cu ATV-uri: interzis, dar la ordinea zilei

Conform publicației Bihoreanul, șoferii de ATV-uri profită de faptul că pădurarii nu au vehicule cu care să-i urmărească, aşa că gonesc nestingheriţi.

”Pe lângă poluarea fonică şi distrugerile din pădure, problema este şi că ei deschid calea pentru maşini de teren. În curând ne vom trezi şi cu acelea”, a mai spus Suciu.

Am putea lua lecții de la natură: Delta renaște și ar trebui s-o ajutăm

Autor

Stirea Verde

-

20 martie 2021

Am distrus, de-a lungul timpului, parte din natură. Am poluat, am defrișat, am omorât. Ne plângem că natura se revoltă, acum, pe noi. Că suferim, pentru suferința pe care i-am cauzat-o. Că se răzbună și că e neîndurătoare.

Ne plângem și continuăm să distrugem.

Natura se răzbună, dar se și regenerează. Se vindecă singură și nu încetează să ne surprindă.

Concluziile unui proiect coordonat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Un proiect care vizează analiza biodiversității din Delta Dunării, poate cel mai important proiect de gen din Europa, cu un buget de aproape zece milioane de euro, a ajuns la concluzii îmbucurătoare.

Cercetătorii au găsit în Delta Dunării specii considerate dispărute de zeci de ani, dar și o insulă nouă, formată în ultimii 7-8 ani, care nu apare pe nicio hartă.

Specii considerate dispărute, redescoperite în natură

Castorul, de exemplu, este o specie care, în mod normal, nu ar fi specifică Deltei Dunării. Cu toate acestea, prezența lui a fost semnalată de grupul de cercetători.

“Castorul nu este o specie tipică Deltei Dunării, este o specie nou semnalată aici. A migrat de pe afluenţii râurilor învecinate, aceasta este presupunerea care există la momentul actual în literatura de specialitate”, spune Mihaela Cristescu, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

Șipul, un soi de sturion, a dispărut de tot din apele noastre, încă din anii `70, în schimb cercetătorii au descoperit 3 exemplare de țigănuș, un pește pe cale de dispariție, care trăiește doar în Dunăre.

“Aş menţiona o specie de peşte, țigănușul. Un peşte endemic în bazinul Dunării. Este o specie ameninţată cu dispariţia tocmai datorită modificării habitatelor, desecărilor, distrugerii vegetaţiei”, afirmă Gabriela Grigoraș, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

În plus, a mai fost descoperită o specie de plantă carnivoră, pe care cercetătorii o credeau dispărută, numită popular “roata apei”.

De asemenea, s-a semnalat o insulă nouă, la granița cu Ucraina, acoperită de sălcii și plopi. Un pământ nou, format departe de mâna distructivă a omului.

Prima analiză a biodiversității din ultimii 40 de ani

În mod normal, analizele asupra biodiversității ar trebui făcute o dată la 5 ani. În Deltă, acest lucru nu s-a mai întâmplat de peste 40 de ani.

În urma ei, se pot stabili restricții și impune reguli pentru desfăşurarea diverselor tipuri de activităţi economice, dar și pentru protejarea speciilor.

Mereu surprinzătoare, natura ne arată că are o capacitate de regenerare mult peste puterea noastră de înțelegere. Poate că ”renașterea” Deltei ne va face să înțelegem că trebuie s-o apărăm. Să încetăm să distrugem și să începem să protejăm. Poate e un strigăt de ajutor și-un semnal de alarmă, pe care ar fi bine să nu-l ignorăm.

Sintești: încă o încercare de incendiere a deșeurilor, oprită de Garda de Mediu

Autor

Stirea Verde

-

20 martie 2021

În urmă cu 5 zile, în comuna ilfoveană Sintești, erau incendiate cantități masive de anvelope. Acest lucru a făcut ca, în noaptea de duminică spre luni, nivelul poluării la nivelul Bucureștiului să depășească cu mult limita admisă. Într-un oraș în care poluarea atinge limite alarmante constant, acest lucru e cu atât mai îngrijorător.

Echipa Gărzii de Mediu a decis să verifice periodic locurile în care se știe că se ard ilegal deșeuri.

Astfel, vineri seară, noul comisar-șef, însoțit de polițiști și jandarmi au ajuns din nou în Sintești, unde au surprins un grup de localnici, care se pregăteau să dea foc altor deșeuri. Cabluri, anvelope și deșeuri plastice, toate erau pregătite pentru a fi incendiate.

”Am încercat să facem o acțiune de prevenție și am și reușit. Am identificat 5 persoane de fapt, probabil au fost mai multe persoane, dar în momentul în care facem descinderea, cu girofarurile, atunci foarte mulţi fug de la locul respectiv. Am găsit cabluri preponderent şi anvelope, care urmau să fie incendiate, erau pregătite de asemenea, deşeuri plastice şi am oprit incendierea acestora”, spune Octavian Berceanu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu.

Acțiunile de prevenție continua, inclusiv la Sintești

Într-un București poluat, incendierea deșeurilor este la ordinea zilei. Tocmai de aceea, comisarul Gărzii de Mediu spune că vor continua acțiunile. Pentru a încerca măcar să prevină, pentru că, se pare, amenzile nu sunt de ajuns pentru a opri total incendierile ilegale.

Se poluează, cu bună știință, aerul pe care-l respirăm. Se poluează fără măsură, pentru că autoritățile nu se ocupă de aceste deșeuri. Soluția care pare a fi cea mai la îndemână pentru a scăpa de ele, incendierea, nu e nici legală, nici sănătoasă. E un soi de ascuns gunoiul sub preș, dar într-o manieră nocivă, malignă. Care, în loc să rezolve problema, creează alte probleme, cele mai grave fiind cele de sănătate. A noastră, a tuturor.

Garda de Mediu încearcă să stopeze aceste practici. Din păcate, nu pot fi non-stop în acțiune.

Percheziții în Austria: companii de deșeuri, suspectate de manipulare a pieței

Autor

Stirea Verde

-

19 martie 2021

politie austria — Au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. sursa foto: euwid-recycling.com

Mai multe companii care activează în sectorul austriac de gestionare a deșeurilor sunt suspectate că ar fi încălcat reglementările Legii federale împotriva cartelurilor și a altor restricții de concurență din această țară pe o perioadă extinsă de timp.

Potrivit unui comunicat emis joi de Autoritatea Federală a Concurenței din Austria (BWB), companiile sunt suspectate că se implică în stabilirea prețurilor și partajarea pieței, precum și că au colaborat la licitații.

În acest sens, au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. BWB este sprijinit în investigațiile sale de către Oficiul Federal de Poliție Penală, precum și de autoritățile din statele federale.

Companiile care fac obiectul anchetei sunt situate în statele Austria Inferioară, Carintia, Austria Superioară, Salzburg, Stiria și Viena.

Aceste pretinse activități anticoncurențiale ar fi putut afecta negativ gospodăriile private, precum și companiile comerciale și industriale.

Energie AG Oberösterreich a recunoscut că este investigată. Un site din Hörsching operat de filiala Energie AG Oberösterreich Umwelt Service GmbH a fost printre locațiile căutate. Compania mamă declară că este implicată activ în investigarea acuzațiilor și i-a asigurat pe cei de la Autoritatea Federală pentru Concurență de disponibilitatea sa deplină de a coopera.

Inițiativa nu are vârstă: are 88 de ani și plantează pentru viitorul pădurilor din Timiș

Autor

Stirea Verde

-

19 martie 2021

Viitorul nostru este legat de viitorul pădurilor, de protecția mediului și de o educație elementară.

Am ajuns în situația în care plantăm mult, dar se taie dublu.

Am ajuns și în situația în care părinții și bunicii noștri se gândesc la viitor, pentru că generația noastră nu este conștientă că, prin distrugerea prezentului, ne periclităm viitorul.

Există prea multe sume și prea puțini copaci, prea multă politică și prea puține răsaduri.

Există prea multe exemple de haos și prea puține inițiative, există prea puțini oameni implicați și prea multe drujbe care dictează banul.

Are 88 de ani și acționează în prezent, gândindu-se la viitorul nostru

Mircea Morar este inginer silvic, are 88 de ani și este dovada clară că prezentul dictează viitorul: la inițiativa sa au fost plantați, în cursul lunii martie, 300 de butași de răchită, la Checea, în județul Timiș.

Cu mai mulți ani în urmă, la Mănăstirea Săraca, au fost plantați 18.000 de puieți, iar la Mănăstirea de la Dobrești, peste un hectar, tot la inițiativa inginerului Morar. La Săraca s-a plantat în patru sâmbete cu ajutorul elevilor, precizează Ziua de Vest.

Prin Asociația Păduri pentru Viitor, inginerul silvic Mircea Morar oferă gratuit răsaduri, butași și puieți, numai să se planteze. Sprijin la plantat primește și de la Asociația Siguranță pentru Copiii României.

”Când două organizații neguvernamentale își unesc forțele poate ieși un lucru mare: plantații ample pentru revigorarea codrilor în Timiș”, spune domnul Bugarski, un bun amic al domnului Mircea Morar.

Inițiativa a fost promovată pe Facebook de către ”Oamenii pădurii”, o comunitate pentru care ecologia primează și una dintre paginile din Social Media care militează pentru protejarea pădurilor din România.

Oamenii pădurii: ”Fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a pădurii”

Revenind la manifeste, grijă și lozinci, multiple asociații au ales pagina de Facebook ca formă de protest.

O descriere pe pagina de Facebook spune că pădurea reprezintă un mod de viață și o necesitate a noastră și a copiilor noștri.

”Oamenii pădurii” adaugă faptul că permanența pădurii este o necesitate și că fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a naturii.

Tot pe pagina lor de Facebook, reprezentanții ”Oamenii pădurii” menționează că, ”La 88 de ani, inginerul silvic Mircea Morar le demonstrează colegilor mai tineri că încă poate. Colegii silvicultori vor învăța ceva din exemplul acestui om? Sau vor prefera să rămână sclavii intereselor și uneltele politrucilor?”

Pentru noi, sunt întrebări care nu cer un răspuns, ci o inițiativă.

Pentru cei care ne conduc, sunt acuzații: indiferența ministrul Mediului și o constantă nepăsare a politicienilor.

Pădurea din România devine, pe zi ce trece, o entitate pe cale de dispariție, un motiv de manifest și o afacere care adună bani cu ajutorul unui instrument special: drujba.