13.7 C
București
vineri, 3 aprilie, 2026
Acasă Blog Pagină 182

Coca-Cola își diminuează obiectivele de reciclare și reutilizare a plasticului, atrăgând critici majore

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Coca-Cola, unul dintre cei mai mari poluatori cu plastic din lume, și-a diminuat considerabil obiectivele de reciclare și reutilizare pentru zeci de miliarde de ambalaje, titrează Biziday.

Compania a transmis că obiectivul actual este să folosească între 35% și 40% material reciclat în ambalajele primare, cum ar fi plasticul, sticla și aluminiul, până în 2035.

Anterior, anunțase că, până în 2030, va folosi cel puțin 50% material reciclat.

Producătorul și-a modificat și angajamentul pentru reciclare a sticlelor și dozelor

În prezent, “încearcă să contribuie la colectarea” a 70-75% din sticlele și dozele care intră pe piață, până în 2035.

Anterior, compania stabilise că până în 2030 procentul să fie de 100%.

Cea mai recentă mișcare a Coca-Cola anulează planurile verzi, prin renunțarea la obiectivele anunțate anterior și prin faptul că alege să inunde planeta cu mai mult plastic pe care nici măcar nu îl poate colecta și recicla în mod eficient. Acest lucru nu face decât să întărească reputația companiei că este cel mai mare poluator de plastic din lume. Dacă nici măcar nu își poate păstra angajamentele minime, cum poate pretinde că este serioasă în abordarea crizei globale a plasticului?”, a declarat Von Hernandez, coordonatorul global al grupului de campanie Break Free from Plastic.

Doar în 2023, compania Coca-Cola a produs 5.97 milioane de tone de ambalaje

În această cantitate sunt incluse 137 de miliarde de sticle de plastic și 74 de miliarde de sticle și doze din aluminiu și oțel, conform unui raport propriu.

În 2022 și-a propus să vândă 25% din băuturile sale în recipiente reutilizabile, până în 2030. La momentul actual, comunicatul respectiv a fost retras de pe site.

Din ce în ce mai multe companii producătoare de băuturi se confruntă cu riscul de a fi trase la răspunde, din punct de vedere legal, în procese legate de poluarea mediului.

Aceste schimbări au loc în contextul în care se încearcă un acord pentru combaterea creșterii poluării cu materiale plastice, la nivel global.

Mormântul Sfântului Petru va fi monitorizat prin tehnologie modernă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Mormântul Sfântului Petru va avea camere de supraveghere, Vaticanul îmbrăţişând tehnologia în încercarea sa de a se conecta cu catolicii din locuri îndepărtate în timpul Anului Sfânt, scrie Hot News.

Este vorba despre un eveniment aşteptat să reunească până la 33 de milioane de pelerini la Roma.

Camera web va oferi acces simbolic la deschiderea Ușii Sfinte a Bazilicii, marcând începutul Jubileului 2025

De asemenea, o cameră web va fi amplasată pe uriaşa uşă sfântă din bronz a Bazilicii, pe care Francisc o va deschide la 24 decembrie pentru a marca oficial începutul Jubileului 2025, un an de sărbători în care catolicii din întreaga lume se vor reconecta cu credinţa lor.

Deschiderea uşii, care este zăvorâtă între anii jubiliari, este un moment deosebit de emoţionant pentru pelerini, deoarece cei care trec prin ea vor primi o indulgenţă plenară, ceva ce catolicii cred că le curăţă sufletul de păcat.

Vaticanul oferă acces virtual la Bazilica Sfântul Petru cu ajutorul tehnologiei 3D și AI

Pentru pelerinii care nu pot călători la Roma, camera web le acordă un acces „simbolic”, a declarat Vaticanul.

Vaticanul a utilizat, de asemenea, tehnologia bazată pe inteligenţa artificială pentru a crea o replică 3D uimitoare a Bazilicii Sfântul Petru, care va permite vizitatorilor virtuali să exploreze fiecare colţ al clădirii din epoca Renaşterii.

Marii maeştri ai perioadei, Michelangelo şi Bernini, au contribuit la proiectarea bazilicii.

România sprijină Republica Moldova în monitorizarea calității aerului

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

România a donat Republicii Moldova un autolaborator modern pentru monitorizarea calității aerului, echipat cu analizoare de poluanți, stație meteorologică și sisteme de stocare a datelor.

Ministrul Mediului a subliniat că acest sprijin va îmbunătăți capacitatea de răspuns la evenimentele cu impact asupra mediului și va alinia metodele utilizate la standardele europene.

Autolaboratorul modern, destinat monitorizării aerului, a fost donat Republicii Moldova pentru creșterea capacității de răspuns în situații de mediu

Autovehiculul conține mai multe analizoare pentru poluanți, stație meteorologică, echipamente de înregistrare și stocare a datelor și alte instalații.

Acesta va crește capacitatea de răspuns a autorităților în cazul unor evenimente cu impact asupra calității aerului și a mediului înconjurător.

În egală măsură, ministrul Mircea Fechet a explicat că acest dispozitiv va contribui la familiarizarea instituțiilor abilitate cu metodele de referință utilizate pentru monitorizarea calității aerului înconjurător, conform reglementărilor europene.

Rămânem alături de cetățenii și autoritățile Republicii Moldova în drumul lor către modernizare și împlinirea visului european!”, a declarat ministrul Mediului din România.

Poluarea aerului ar putea declanșa demență, Parkinson sau Alzheimer

Un studiu britanic publicat în octombrie 2024 a investigat legătura dintre poluarea aerului și bolile neurodegenerative, precum demența, Parkinson și Alzheimer.

Cercetarea s-a concentrat pe particulele PM2.5, cu diametru sub 2.5 microni, care pătrund adânc în corp și ajung în creier prin bulbul olfactiv.

Studiul a analizat trei mecanisme posibile: formarea aglomerărilor proteice în creier, afectarea procesului de eliminare a acestora și declanșarea inflamației.

Experimentele au inclus celule stem și modele animale, iar concluziile sugerează posibile tratamente pentru reducerea efectelor poluanților asupra creierului, subliniind necesitatea combaterii poluării aerului pentru sănătatea neurocerebrală.

Pesticide care ucid albinele, găsite în majoritatea râurilor testate din Anglia

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Pesticide care ucid albinele au fost descoperite în 85% din râurile testate în Anglia, a arătat analiza unor date statistice ale guvernului Regatului Unit, informează DPA şi PA Media citate de Digi 24.

Grupuri ecologiste au analizat date ale Agenţiei de Mediu referitoare la pesticidele neonicotinoide prezente în râuri testate în perioada 2023-2024.

Neonicotinoidele distrug sistemul nervos al albinelor şi sunt interzise în Europa

Cu toate acestea, au fost autorizate pentru utilizare în fiecare an în Regatul Unit începând din 2021.

Cercetarea a descoperit că insectele acvatice şi efemeridele sunt vulnerabile, de asemenea, la neonicotinoide, ceea ce ar putea avea potenţiale implicaţii ulterioare pentru populaţiile de peşti şi păsări în lanţul trofic extins.

Guvernul britanic ia în considerare în prezent folosirea unei neonicotinoide la recoltele de sfeclă de zahăr, deşi a promis că o va interzice atunci când îşi făcea campanie pentru alegerile generale, a relatat cotidianul The Guardian.

Râurile din East Midlands și estul Angliei, cele mai contaminate cu pesticide toxice

Organizaţiile The Rivers Trust şi Wildlife and Countryside Link, care au realizat analiza, au descoperit că zonele în care sunt concentrate cultivarea şi procesarea sfeclei de zahăr, mai ales în East Midlands şi estul Angliei, prezintă unele dintre cele mai ridicate rate de detectare a neonicotinoidelor în mostre provenind din râuri.

Regiunile South West şi South East au avut per ansamblu cea mai mare rată de detectare a pesticidelor neonice, în 54%, respectiv în 41% dintre mostre, se mai arată în analiză.

Realizatorii analizei au mai observat că doar 27 de râuri de pe întreg teritoriul Angliei au fost testate pentru pesticide în perioada 2023-2024, în scădere faţă de 43 în perioada 2020-2022.

Wisdom, cel mai bătrân albatros din lume, a ouat, din nou, la 74 de ani, după ce și-a găsit alt partener | VIDEO

Sursă - Unsplash

Wisdom a fost indentificat și botezat pentru prima dată în anul 1956, pe atolul Midway. Albatrosul a depus atunci primul ou, la vârsta de cinci ani. Cel mai bătrân albatros din lume are astăzi 74 de ani, potrivit IFL Science.

Populația din care face parte se întoarce anual pe atolul Midway din Pacificul de Nord pentru împerechere. U.S. Fish & Wildlife Service consideră că Wisdom (n.r. Înțelepciune) ar fi depus 50-60 de ouă în timpul vieții. Dintre acestea, aproximativ 30 au eclozat cu siguranță. Cele mai multe dintre ouă au fost făcute după împerecherea cu Akeakamai, cel mai longeviv partener al său.

„În fiecare an în care Wisdom se întoarce, aflăm mai multe despre cât de mult pot trăi păsările marine”, a explicat Dr. Beth Flint, biologul Serviciului Piscicol și al Faunei Sălbatice din SUA.

Cel mai bătrân albatros din lume a ouat din nou

Din 2021, Akeakamai nu s-a mai întors la locul de cuibărit. Cel mai probabil, partenerul lui Wisdom a murit. Dar aceasta nu s-a lăsat și a început să se împerecheze cu alți masculi.

Wisdom s-a întors anul acesta în Midway în luna noiembrie. Ea a fost văzută „flirtând“ cu un nou partener. Acum, US Fish and Wildlife Service a anunțat că femela de albatros a ouat din nou, la 74 de ani.

„Este unică”, a declarat biologul Jon Plissner pentru programul Today de la BBC Radio 4.

„Nu cunoaștem alții care să fie chiar aproape de vârsta ei. Următorul cel mai apropiat pe care îl cunoaștem are aproximativ 45 de ani. Este foarte rar”, a adăugat el.

Cele mai multe ouă sunt depuse pe atol la începutul lunii decembrie. Perioada de incubație a ouălor de albatros este de 64-65 de zile, majoritatea puilor noi eclozând în ianuarie/februarie anul următor.

Norvegia amână mineritul submarin în Arctica

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Guvernul norvegian a decis să amâne planurile pentru deschiderea unei vaste zone arctice pentru mineritul submarin la scară comercială, anunță publicația Forbes România.

Decizia vine în urma presiunilor politice din partea Partidului Socialist de Stânga. Acest partid a condiţionat sprijinul pentru bugetul guvernului de renunţarea la prima rundă de licenţiere pentru activităţi miniere.

Activitatea a fost planificată iniţial pentru prima jumătate a anului viitor, transmite CNBC, conform sursei citate.

Grupurile de mediu salută decizia ca pe o victorie pentru ocean, avertizând despre riscuri ecologice

Grupurile de mediu au salutat această decizie că pe ”o victorie monumentală pentru ocean”.

Mai multe organizații pentru protecția mediului au avertizat că mineritul submarin poate avea consecinţe devastatoare asupra ecosistemelor, distrugând habitate şi punând în pericol speciile marine.

Norvegia, criticată de Germania și Canada pentru planurile de minerit submarin

Planurile Norvegiei de exploatare a mineralelor, precum cobalt, nichel şi cupru, situate pe fundul mării, au fost criticate de mai multe ţări, inclusiv Germania şi Canada, care cer o pauză în dezvoltarea acestui sector din motive ecologice.

Alegerile parlamentare programate în septembrie 2025 ar putea influenţa direcţia viitoare a acestui proiect controversat.

Care sunt cele mai dezastuoase consecințe ale mineritului submarin

Distrugerea ecosistemelor marine: Mineritul submarin poate perturba habitatele marine sensibile, afectând biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor.

Pierderea speciilor marine: Activitățile miniere pot pune în pericol speciile care depind de fundul mării pentru hrană și adăpost, contribuind la scăderea populațiilor acestora.

Contaminarea apei: Procesul de extracție poate elibera substanțe toxice în apă, cum ar fi metale grele și substanțe chimice, afectând calitatea apei și viața marină.

Eroziunea și modificarea fundului mării: Mineritul submarin poate schimba structura fizică a fundului mării, provocând eroziune și depuneri de sedimente care afectează fluxul de apă și habitatele marine.

Creșterea emisiilor de carbon: Activitățile de minerit și transport ale resurselor pot contribui la emisii de gaze cu efect de seră, amplificând schimbările climatice.

Cel puţin 70% din lungimea cursurilor de apă va fi cadastrată

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cel puţin 70% din lungimea cursurilor de apă va fi cadastrată, proiect derulat în prezent de Administraţia Naţională ”Apele Române”, scrie Economica.net.

Proiectul beneficiază de fonduri susţinute din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) 2020 – 2026

Potrivit comunicatului, proiectul are o valoare  de aproximativ 30 milioane de euro. Inițiativa îşi propune delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă prin utilizarea unor tehnici de interpretare şi prelucrare semi-automată a informaţiilor satelitare disponibile la nivel mondial şi european.

Sunt vizate zonele active hidromorfologic – adică acele areale unde au loc procese active de eroziune, respectiv sedimentare, precum şi punctele critice ale infrastructurilor longitudinale ale cursurilor de apă, respectiv diguri, apărări de mal.

Proiect național pentru modelul digital al terenului și monitorizarea eroziunilor: 70% din lungimea cursurilor de apă va fi cadastrată

În cadrul proiectului, va fi realizat un model digital unitar al terenului/ al suprafeţei la nivel naţional, pe baza informaţiilor satelitare.

Acesta va fi completat prin măsurători topografice cu informaţii detaliate obţinute cu ajutorul tehnologiilor specifice – LIDAR (engl. ”light detection and ranging”).

Totodată, vor fi create instrumente care să permită identificarea zonelor de mobilitate a albiilor, respectiv zone cu eroziuni şi/sau cu depuneri de sedimente care pot pune în pericol siguranţa lucrărilor hidrotehnice existente sau alte obiective socio-economice.

Acestea vor facilita creşterea timpilor de anticipare, identificarea sectoarelor critice şi justificarea fundamentării lucrărilor de investiţii, întreţinere sau intervenţie necesare.

Termenul de finalizare este 15 decembrie 2025.

Uleiul uzat a fost reciclat într-un supercondensator eficient pentru vehiculele electrice

Sursă - Freepik

Cercetătorii chinezi au reușit să recicleze uleiul uzat într-un supercondensator eficient pentru mașinile electrice. Descoperirea ar putea fi revoluționară și ar putea schimba complet modul în care stocăm energia, potrivit Interesting Engineering.

Supercondensatorii devin tot mai populari datorită timpilor rapizi de încărcare și descărcare.

„Folosind uleiul uzat ca precursor, nu doar reciclăm deșeurile într-o resursă valoroasă, ci și creăm un material supercondensator. Acesta are proprietăți electrochimice excepționale”, a spus dr. Suyun Xu, cercetători și dezvoltator al proiectului.

„Abordarea noastră optimizează structura porilor și utilizează dopajul cu azot pentru a crește performanța supercondensatorilor. Deschidem astfel noi posibilități pentru stocarea durabilă a energiei de înaltă eficiență”, a adăugat el.

Echipa de cercetare de la Universitatea din Shanghai pentru Știință și Tehnologie și Universitatea Tongji și-a prezentat noua abordare a transformării uleiului uzat în materiale de carbon de înaltă performanță într-o publicație din octombrie.

Descoperirea promovează o economie circulară prin reutilizarea uleiurilor uzate. De asemenea, deșeurile din mediu sunt reduse și se dezvoltă o tehnologie eficientă din punct de vedere al resurselor.

Descoperirea ar putea duce la un viitor energetic mai curat și mai eficient, în care deșeurile sunt transformate în surse puternice pentru sisteme de energie durabilă, cu aplicații în vehicule electrice (EV), stocare de energie regenerabilă și alte tehnologii de ultimă oră.

Uleiul uzat, transformat într-un supercondensator eficient

Echipa a produs carboni poroși ierarhici (HPC) dopați cu azot folosind melamină și acid linoleic. Acestea sunt uleiuri uzate.

După ce materialele sunt încălzite la temperaturi ridicate, hidroxidul de potasiu (KOH) le activează. Acest tratament are ca rezultat crearea de HPC cu o suprafață de până la 3474,1 m²/g, o caracteristică critică pentru îmbunătățirea capacității de stocare și a performanței.

În plus, mezoporii, care reprezintă mai mult de 70% din spațiul porilor din aceste HPC, cresc foarte mult eficiența transportului ionilor, care este crucial pentru stocarea energiei.

„Acești HPC au prezentat mezopori, reprezentând 72,9% până la 77,3% din volumul total al porilor – esențial pentru îmbunătățirea capacității de stocare a materialului și a eficienței transportului ionic”, au transmis cercetătorii.

Ploieștiul va beneficia de un parc fotovoltaic construit din fonduri europene

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Peste 29 de milioane de lei, bani proveniţi din fonduri europene, prin Fondul pentru Modernizare, vor fi alocaţi construirii, la Ploieşti, a unui parc fotovoltaic.

Acesta este menit să asigure consumul de energie necesar clădirilor publice, spitalelor, unităţilor de învăţământ şi pentru iluminatul public din municipiu, transmite News.ro, citat de Radio Eco Natura.

Ploiești va investi într-un parc fotovoltaic pentru energie verde

Conform Primariei, obiectivul proiectului îl reprezintă realizarea unui parc fotovoltaic, viitoarea capacitate de producţie a energiei verzi urmând a reduce ”riscurile asociate preţurilor volatile ale combustibililor fosili şi a genera absenţa emisiilor de gaze şi deşeuri, prin costuri minime de operare, întreţinere şi reparaţii”, mai punctează sursa citată.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei, Fondul pentru Modernizare reprezintă un instrument folosit pentru dezvoltarea investiţiilor în proiecte energetice, care prevăd:

Îmbunătăţiri în eficienţa energetică;

Modernizarea sistemelor energetice;

Tranziţia în regiunile dependenţe de cărbune în statele membre cu PIB pe cap de locuitor la preţul pieţei mai mic de 60% din media UE (10 state).

România beneficiază de 11.98% din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene

Fondul pentru Modernizare este constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE, pentru perioada 2021-2030, iar România are alocat un procent de 11.98% din totalul de 2%.

Muzeul Peleș își restrânge activitatea din cauza unei avarii majore la conducta de apă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Începând cu ziua de ieri, 3 decembrie, activitatea Muzeului Peleş a fost restrânsă, pe fondul unei avarii majore, scrie News.ro.

Avaria s-a produs în urmă cu peste un an

Defecțiunea s-a produs la conducta care alimentează cu apă castelul, mai transmite sursa citată.

Mai mult, aceasta datează din octombrie 2023 și încă nu a fost remediată.

Directorul muzeului povesteşte cum, la o reuniune organizată cu ambasadori la Peleş, angajaţii au luat apă din fântâna arteziană pentru a o folosi la toalete.

Din cauza avariei, centrala care încălzeşte castelul nu funcţionează. Prin urmare, vizitele se desfăşoară la o temperatură de doar patru grade Celsius în interiorul castelului.

În aceste condiţii, pentru vizitatori va fi deschis doar parterul.

Peste 170 de turişti care au cumpărat online tururi complete pentru a vizita Muzeul Peleș trebuie să completeze un formular pentru a primi bani înapoi

Am făcut demersuri la Ministerul Culturii, la Familia Regală, toată lumea este de bună-credinţă. S-a demonstrat că este o avarie la conducta de apă a castelului, pe o distanţă de 60 de metri. Este o lucrare de investiţii este o cheltuială de capital pe care nu o poate asuma Muzeul Naţional Peleş, chiriaş. Aceasta trebuie executată de către proprietar, respectiv de către Casa Regală. Dânşii deja au contactat o firmă şi sperăm la în câteva săptămâni vor rezolva problema”, a afirmat directorul Muzeului Peleş.

Deşi situaţia este veche, timp de un an şi două luni muzeul a funcţionat în condiţiile în care angajaţii au adus de acasă sticle şi bidoane cu apă.