Acasă Blog Pagină 659

Crăciunul, cel mai mare generator de deșeuri nereciclabile

foto cu caracter ilustrativ

Totul arată a Crăciun: goana după cadouri, traficul sufocat, magazinele pline, decorurile din vitrine, brazii împodobiți și pregătirile din case. Aproape că nu ne putem gândi că Sărbătorile ar putea avea și o latură mai puțin luminoasă, însă există și aceasta.  Mâncarea irosită, ambalajele inutile și cadourile nedorite, toate reprezintă probleme importante pentru mediu.

Potrivit managerului general al Brai-Cata, Bogdan Constantinescu, această perioadă aduce, de la un an la altul, cantități-record de deșeuri la gropile de gunoi, cu peste 25% mai mari decât în alte perioade din an. Expertul în colectare separată a deșeurilor susține că situația s-ar putea îmbunătăți, dacă fiecare dintre noi am aplica câteva reguli care protejează mediul, pe termen lung.

Crăciunul, cel mai mare generator de deșeuri nereciclabile. Cadourile ambalate excesiv

Ne place să fie împachetate colorat cutiile în care punem cadourile sau chiar fiecare obiect de sub brad, așa că folosim uneori în exces hârtie de ambalat, fundițe și bandă adezivă, doar așa, pentru plăcerea de a desface darurile. Împachetăm practic cutiile din plastic sau din carton ale jucăriilor, cutiile de încălțăminte și chiar dulciurile ambalate, doar ca să arate ca în filmele de Crăciun, fără să ne gândim că plătim degeaba pentru o hârtie care nu este de niciun folos și ajunge, de fiecare dată, la coșul pentru deșeuri menajere, nefiind reciclabilă.

Vestea bună este că există o soluție în acest sens. Unul din cele mai simple moduri de a reduce cantitatea de deșeuri produsă de cadouri este economisirea și refolosirea hârtiei de ambalaj lucioasă și colorată, pungilor de cadouri și panglicilor. De asemenea, felicitările cu sau fără sclipici primite de Crăciun, care ar urma să fie aruncate, pot fi tăiate în dreptunghiuri mici și utilizate ca etichete pentru cadouri, în anul următor.
În cazul ambalajelor din carton este indicat să fie urmărite indicațiile de depozitare imprimate pe fiecare în parte, funcție de materialul din care sunt realizate, pentru a afla dacă trebuie depozitate în categoria reciclabile sau în recipientul pentru fracția umedă.

Cantitățile prea mari de mâncare

De Crăciun, milioane de tone de alimente sunt puse la gunoi fără ca măcar să apuce să ajungă pe masa de Sărbătoare. Iar fenomenul nu este întâlnit doar la noi, ci în toată lumea. Dorința de a avea masa îmbelșugată ne face de multe ori să cumpărăm și să gătim în exces, fără a ține cont de necesarul real. Iar aceasta se întâmplă an de an.

SOLUȚIA: Cea mai mare parte a acestor deșeuri alimentare pot fi evitate printr-o planificare prealabilă a necesarului de preparate și implicit a cantităților de ingrediente cumpărate. Aici funcționează foate bine clasica listă de cumpărături. În cazul cantităților rămase soluția este fie împărțirea cu apropiații sau cu oamenii aflați în dificultate, fie transformarea preparatelor rămase, în alte mâncăruri delicioase sau congelarea acestora, dacă este posibil.

Brazii de Crăciun

Bradul e sinonim cu Crăciunul, așa că este nelipsit din fiecare casă. Din plastic sau natural, acest decor tradițional produce anual sute de tone de deșeuri, majoritatea ajungând la groapa de gunoi. Dacă în privința brazilor naturali o colectare eficientă îi poate trimite pe drumul către reciclatori, în privința brazilor artificiali aceștia ajung de fiecare dată printer deșeurile nereciclabile, din cauza amestecului de plastic și metal care nu poate fi separat.

SOLUȚIA: Înainte de a duce brazii utilizați, către punctele de colectare, o scurtă verificare pe site-urile operatorilor de salubritate din zona în care vă aflați poate face diferența între un brad poluator și unul reciclat. În multe cazuri, copacii colectați sunt mărunțiți și transformați în așchii de lemn și compost, pentru a fi utilizați în parcuri și grădini. În privința brazilor artificiali, pentru ca efectele asupra mediului să fie minime, este ideal ca fiecare astfel de brad să fie utilizat cel puțin 10-12 ani înainte de a fi înlocuit, iar atunci când chiar nu mai este dorit, să fie donat unei organizații de caritate sau unei familii care nu își permite un astfel de decor de sărbătoare.

„Potrivit statisticilor realizate la nivel mondial, plasticul și ambalajele folosite de Crăciun ar putea cuprinde pământul, în jurul Ecuatorului, de 9 ori. E lesne de înțeles de ce reciclarea este o metodă eficientă prin care putem reduce impactul nedorit al Crăciunului asupra mediului. Folosirea cât mai multor ambalaje reciclabile, reducerea cantității de ambalaje nereciclabile și reutilizarea acestora în anii următori ar diminua foarte mult cantitatea de deșeuri pe care o producem. În plus, un trend care câștigă tot mai mult teren în toată lumea – oferirea de experiențe celor dragi, sub forma unor excursii, ședințe SPA, ieșiri la masă, cursuri pentru deprinderea de noi abilități, zboruri-cadou, întreceri pe circuit și multe altele – ar rezolva mare parte din problema deșeurilor. Mai mult decât atât, devine tot mai populară închirierea bradului de Crăciun artificial, atât pentru reducerea amprentei de carbon, cât și pentru economisirea spațiului de depozitare și înnoirea permanent a modului de decorare”, a conchis Bogdan Constantinescu.

Citește și: Tradițiie sunt frumoase, dar și Mediul are nevoie de susținere. Cum poți înlocui bradul de Crăciun

Primarii din România, între sustenabilitate și populism. FOTO

Figurine luminate de sarbatori

E atâta sustenabilitate în țara asta că abia mai putem suporta. Primarii, în special, duc o luptă acerbă în slujba apărării cu sfințenie a directivelor UE de a face economie la energie, numai că n-o prea fac pe întuneric. Nici nu ne miră că le e frică să înnopteze cu ce-au ales ca figurine de Crăciun. Astfel, când vine vorba de ornamente de sărbători, edilii României nu sunt nici pe departe niște arbitri ai eleganței și ai bunului gust. Exact când crezi că sintagme precum „sustenabilitate” sau „conservarea rezervelor planetei” au fost pe deplin înțelese de tot romanul, dai peste imagini ca acestea și îți dai seama că tot efortul a fost în zadar.

Într-un orășel de provincie din România,(n.r. Ștefănești, județul Argeș) edilul a plantat pe tot locul niște figurine „de te ia inima” și nu bucuria, la vederea lor. Luminile au fost aprinse de la 1 Decembrie, în oraș, pentru ca să fie și factura la energie la fel de încărcată precum sacul Moșului.

Edilul este rugat să scape de Moșul care a speriat copiii orașului

Mos Craciun care a speriat copiii orasului
Mos Craciun care a speriat copiii orasului

Apropo de Moș. Este atât de neinspirat ales, că unii dintre cetățeni i-au cerut edilului să scape de el, anul viitor, deoarece(…)sperie copiii. Toate acestea înseamnă bani publici pe care nimeni nu-i justifică, în realitate. Acesta este doar un exemplu. Ca el, în România, sunt mult mai multe și mai scumpe cazurile în care se petrec astfel de episoade.

Schengen, „mumă și ciumă” pentru gunoiul exportat în România. Analiză

Foto Pixabay
Foto Pixabay

Despre ratarea intrării României în Spațiul Schengen, se poate spune că are și părți bune pentru noi, dacă ne referim la importurile de deșeuri care pătrund în spațiul românesc. Autoritățile române spun că: „Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”. Astfel, o Românie aparținătoare spațiului european fără frontiere ar insemna mai multe transporturi cu deșeuri, declarate ca fiind produse second-hand și scăpate de monitorizarea prin sistemul european al trasabilității, arată o analiză Europa Liberă.

Situatia deseurilor municipale in Europa
Situatia deseurilor municipale in Europa

Începând cu 1 iulie a acestui an, a intrat în vigoare Legea Trasabilității care face că traseul(indiferent de manieră în care este adus) pe care se deplasează transporturile cu deșeuri, având că destinație reciclarea, să fie verificat pe tot parcursul, astfel încât cantitatea care intră în țară să fie aceeași cu cea destinată reciclării, la destinație.

Pentru a opri acest trafic cu deșeuri, România a impus doar 19 puncte de intrare în țară, care pot fi mai ușor monitorizate de către autorități, astfel încât să poată fi exclusă depozitarea acestora pe traseu până la punctul de reciclare.

Potrivit statisticlor, 24000 tone de deșeuri au fost exportate ilegal în România între 2020-2021. Aderarea la Schengen poate deschide aceste granițe și mai larg, dacă românii și bulgarii ar intra în spațiul liber de circulație. Problemele care pot apărea vin din direcția gunoiului destinat activităților industialel(fabricarea cimentului) sau de la acelea declarate produse  second-hand, dar care, în realitate sunt deșeuri.

Ce impact ar avea intrarea în Schengen în ceea ce privește managemntul deșeurilor. România, codașă la reciclat, fruntașă la depozitat

Studiile arată că, în țări precum Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Germania, Austria și Finlanda, depozitarea deșeurilor nu se mai practică aproape deloc. Aici, incinerarea joacă un rol important alături de reciclare. Germania și Austria sunt, de asemenea, principalele țări din UE în care se practică reciclarea. Practică depozitării deșeurilor rămâne populară în Europa de Est și de Sud. În zece țări, jumătate sau mai mult din deșeurile municipale sunt depozitate la gropi de gunoi. Î

În Malta, Cipru și Grecia, acest procent depășește 80 %; în Croația, România, Bulgaria și Slovacia, el este de peste 60 %, în timp ce, în Spania și în Portugalia el este, de asemenea, de 50 % sau mai mult. Și alte țări utilizează incinerarea, iar circa o treime din deșeuri ajung în gropile de gunoi: Lituania, Letonia, Irlanda, Italia, Franța, Estonia, Slovenia și Luxemburg. Cu excepția Letoniei și Estoniei, aceste țări au reciclat, de asemenea, peste 40 % din deșeurile menajere.

În perioada 2006-2017, depozitarea gunoiului a scăzut substanțial în Slovenia (69 %), Lituania (65 %), Letonia (64 %), Estonia (60 %) și Finlanda (57 %), dar nu și în România, mai reiese din aceeași statistică realizată la nivel european.

Silvicultura la feminin. Alexandra Staicu, tânăra care crede în competențele femeilor: „Sunt mai bine organizate și România are nevoie de specialiști în acest domeniu”

Alexandra Staicu, inginer silvic. Foto: Facebook

Are 21 de ani și multe cunoștințe despre Mediu, biodiversitate, însă, „arma” ei secretă este pasiunea. Chiar dacă a fost șefă de promoție(2021) la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, Alexandra spune că „totul se rezumă la pasiune, la dragostea pentru plante, animale”. În opinia ei, este ca în artă: degeaba știi ce trebuie să faci, dacă nu îți place ceea ce faci.

În prezent, este inginer silvic la o firmă din Germania și este mulțumită din punct de vedere al tuturor resurselor pe care le primește, însă, nu a uitat de țara natală, România, unde „totul are nevoie de mai multă forță pentru ca lucrurile să funcționeze, mai ales în Mediu”.

Fiică de paznic de vânătoare, Alexandra este obișnuită cu frumusețea și vulnerabilitatea pădurii. Ea consideră că biodiversitatea nu înseamnă că Mediul nu poate fi atins, ci folosirea cu precauție a resurselor pe care le are.

Silvicultura la feminin. Ce reprezintă „mișcarea Fem4Forest”

Alexandra Staicu inginer silvic. Foto: Facebook

De altfel, protejarea Naturii începe din copilărie și tânăra care a fost primită bine de specialiștii din Germania spune ce lipsește instituțiilor din România: „oameni care se pricep și care vor să facă treabă”. Mai exact, statul român ar trebui să recruteze oamenii care dovedesc competențe, inclusiv în silvicultură, de pe băncile facultății. Alexandra crede în egalitatea de șanse și în puterea pe care o au femeile în societate, chiar și când vine vorba despre Mediu.

Femeile sunt mai bine organizate, vocea lor se face mai bine auzită în societate. Deși se consideră că este un job destinat exclusiv bărbaților(n.r. inginer silvic), femeile au dovedit că au competențe și dorința de a schimba lucrurile în bine”, consideră Alexandra. Ea este implicată în proiectul Fem4Forest. Prin intermediul acestuia, se promovează, printre altele, activitatea și opiniile femeilor care fac și vor să facă o carieră în domeniul silviculturii.

Proiectul Fem4Forest „Pădurile în mâinile femeilor” a început în iulie 2020 și implică 14 parteneri din 10 țări (Slovenia, Croația, Austria, Germania, Bosnia și Herțegovina-BiH, Serbia, România, Cehia, Bulgaria, Ucraina). Proiectul este finanțat prin Programul Transnațional Interreg Danube. Partenerul principal este Institutul Silvic din Slovenia, iar liderul proiectului este dr. Nike Krajnc

Alexandra Staicu a participat la mai multe conferințe științifice unde a susținut vânătoarea legală, rațională, inclusiv a urșilor bruni, aspect care a generat multe controverse în România.

Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu, Octavian Popa: „Statul închide ochii când vine vorba de anumite firme austriece”

Sursa foto Wikipedia
Sursa foto Wikipedia

Fostul Comisar-Șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Marius Popa, arată cu degetul spre două mari companii austriece care n-au respectat clauzele contractuale de mediu, în complicitate cu mai mulți înalți funcționari ai statului. Acesta spune că singurul efect al reclamațiilor făcute la neregulile constatate, în calitate de șef al unei instituții de control, a fost acela că și-a pierdut slujba: „În 2008 am aflat că există niște obligații de mediu pe care le are OMV și am cerut doamnei care-i reprezenta să vină cu un grafic privind derularea lucrărilor. Dânsa a spus că nu e nicio problemă, că este timp până în 2025, când era termenul fixat și nu a venit cu niciun grafic. Eu nu am putut obține nici măcar o copie a contractului sau a anexelor.

Ca să înțelegeți, s-a alocat la licitație de privatizare o lucrare de ecologizare, lucru fără precedent. Este ca și cum încheiați un contract cu mine, pentru anumite lucrări pe care trebuie să le execut, iar eu apoi vin cu decont, dar fără ca dvs. să aveți posibilitatea de a verifica veridicitatea devizului. Practic, prin contractul de vânzare a Petrom, OMV a primit și un alt contract prin care compania trebuia să execute ecologizarea unor obiective, fără ca Statul Român să aibă posibilitatea să verifice dacă acele sume sunt corecte,” a explicat Popa în cadrul emisiunii Culisele Statului Paralel.

Firma Kronospan, fără acord de Mediu. Dezvăluirile fostului comisar-șef Octavian Popa

Fostul sef al Garzii Nationale 
de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook
Fostul sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook

O altă situație despre care a vorbit Octavian Marius Popa în spațiul public este legată de cea mai mare  firmă din lume, producătoare de plăci pe bază de lemn, cu sediul la Sebeș: „Am verificat firma Kronospan, care folosește în procesul de producție formaldehidă. Ei aveau deja o veche instalație la Sebeș, dar construiseră alta, mult mai mare, fără să aibă acord de mediu.

În mod normal, fără acest acord nici măcar n-ar fi avut dreptul să o construiască, dar au făcut acest lucru sub oblăduirea gărzii locale. S-a aplicat o amendă de 100.000 de lei, ceea ce era un fleac pentru ei, dar și demolarea instalației.

Bineînțeles că au atacat în instanță, dar Garda de Mediu a câștigat. Între timp, eu am fost înlocuit, a venit un domn mai în vârstă. Instalația nu a mai fost demolată, iar peste un an a fost băgată în legalitate, prin modificarea legi, povestește acesta. Popa spune că a mai sesizat și ANI în legătură cu un fost șef al Gărzii de Mediu care deținea o firma ce oferea consultanță uneia dintre firmele incriminate mai sus. Singurul rezultat obținut a fost o amenințare că va fi dat în judecată pentru calomnie. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu spune că a mai sesizat și alte entități parlamentare în legătură cu neregulile constatate, dar și acestea au rămas fără ecou. 

Sărbătorile vin, iar risipa alimentară bate la ușă

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Risipa alimentară de care vorbește tot mapamondul, prin Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite,  i-a determinat pe oamenii de știință  să caute metode prin care pot să afle care este durata de viață a unui produs, pe traseul câmp-furculiță și care ar fi factorii care determină deterioarea rapidă a acestu. Scopul experimentului este acela de reducere a cantității de alimente proaspete care sunt aruncate, din cauză că nu sunt consumate la timp. În timp ce o treime din alimentele produse sunt risipite sau pierdute, există o altă lume care suferă de foame. Experții implicați în Proiectul FreshProof, au montat niște senzori de înaltă tehnologie pe niște căpșune irlandeze, pentru a monitoriza condițiile de mediu ale produsului, în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare.  Proiectul s-a bazat pe ani de experiență în rândul fermierilor și distribuitorilor cu privire la momentul în care un produs a depășit perioada oprimă.

Durata de viață a produsului, în strânsă legătură cu ambalajul său

Pe lângă utilizarea senzorilor de temperatură de-a lungul rutelor de distribuție, cercetătorii au folosit camere hiperspectrale pentru a oferi informații detaliate despre  fructe. Datele obținute i-au făcut optimiști pe oamenii de știință, previzionând că aceste informații, de două ori mai precise ca înainte, vor putea fi obținute și doar prin intermediul unor camere standard.

Foto Pixabay
Foto Pixabay

Un alt grup de cercetători, specializați în chimia materialelor, lucrează pentru a crea BIOSMART. E vorba despre reducerea cantității ambalajelor în care vin împachetate aceste alimente.

Aproape niciun ambalaj alimentar este compostabil și multe forme de plastic nu sunt reciclabile, spun specialiștii. Una dintre soluțiile celor implicați a fost să creeze materiale mai durabile pe bază de bio, suficient de solide pentru a transporta alimente, dar capabile să se descompună ulterior.

Aplicații împotriva risipei alimentare care funcționează și în România

Un al doilea obiectiv a fost proiectarea ambalajelor folosind numai materiale complet compostabile sau reciclabile. La fel ca FreshProof, BIOSMART abordează, de asemenea, deșeurile alimentare prin utilizarea senzorilor care detectează diferențe marginale ale gazelor – oxigen, amine și dioxid de carbon – din interiorul ambalajului. Studiile arată că modificările nivelului de gaz, detectate de senzorii imprimați în interiorul ambalajului, afectează starea alimentelor.

Aplicatie care poate fi descarcata din Google Play

Până una-alta, IT-iștii au creat aplicații care să ajute la reducerea risipei alimentare. Câteva funcționează și în România și pot fi accesate foarte ușor, odată descărcate în telefon:  Bonapp.ecoMunch KarmaToo good to goNoWasteOlio. Scopul acestor aplicații este combaterea risipei alimentare, prin comercializarea produselor adunate din rafturile cu reduceri sau a celor rămase nevândute în restaurante/hoteluri/cafenele, pe durata unei zile și la un preț mai mic cu 40 până la 80%.

Parcul Național Semenic, protejat sau lăsat de izbeliște? Asociația „Agent Green” lansează acuzații grave: „Este o rețea de tip mafiot”

Protest Agent Green Resita, Sursa foto Agent Green
Protest Agent Green Resita, Sursa foto Agent Green

Banner Agent Green afisat in fata Directiei Silvice Caras-Severin
Banner Agent Green afisat in fata Directiei Silvice Caras-Severin

Când vine vorba de mediu, Statul Român merge pe principiul „câinii latră, caravana trece”. Din 2021, activiștii de Mediu Agent Green au dat în judecată Romsilva pentru faptul că nu are un plan de management în privința protejării Parcului Național Semenic-Cheile Carașului. Mai mult, aceștia au încălcat timp de 18 ani prevederile contractuale prin care li se impune să conserve și să proteje aceste habitate cu speciile aferente, se arată într-un comunicat de presă emis de către ONG.

Sâmbătă, cei de la Agent Green au protestat în față Direcției Silvice Caraș-Severin împotriva exploatărilor forestiere făcute în zonă, despre care spun că ar ajunge până la tăieri la ras: „Atâta timp cât parcurile naționale au acest nume doar pe hârtie, șansa României de a proteja specii și de a prosperă din ecoturism este anulată. Protestăm pentru a salva ce a rămas și pentru a păstra vie șansa de a avea parcuri naționale vizitabile” spune în comunicatul de presă Gabriel Păun, președinte Agent Green. 

Agent Green avertizează : România riscă noi amenzi de la Comisia Europeană

Activiștii au cerut Ministerului Mediului să înlăture Romsilva din administrarea parcului național. În instanță, există plângeri ale celor de la Agent Green încă din 2021 și, probabil, vor fi și mai multe, ne-a precizat spune Cătălina Rădulescu, avocatul organizației. Potrivit aceleeași surse, protestul de sâmbătă a rămas fără ecou în urechile autorităților, care au tratat totul cu liniște și porțile închise. ”Triunghiul RomsilvaMinisterul Mediului – ANANP este o rețea de tip mafiot căpușată de hoți de lemne care trebuie expusă, epurată și înlocuită cu specialiști în științele naturii”, mai spune Gabriel Păun în același comunicat de presă. Reprezentanții ONG-ului au informat Comisia Europeană despre acest caz și, probabil, vor mai urmă și alte amenzi pentru România, ne-a mai spus Cătălina Rădulescu, reprezentantul Agent Green.

Desalinizarea, mai toxică decât reutilizarea apei uzate. Cum afectează Mediul

Sursa foto Wikipedia
Sursa foto Wikipedia

Studiile la nivel global arată că omenirea are nevoie de acces tot mai mare la sursele de apă dulce. Dar, de unde să o ia? Răspunsul ar fi: din apele sărate, după ce vor extrage sarea din ea. Din păcate, nici aici lucrurile nu stau atât de frumos și de ușor pe cât ar suna, la prima vedere.

Instalatie de desalinizare
Sursa foto Wikipedia
Instalatie de desalinizare, Sursa foto Wikipedia

Cei de la Science of the Total Environment au publicat un studiu în urmă căruia au arătat că desalinizarea este un proces care face mai mult rău decât bine. Extragerea sării din apă presupune producerea mai multor deșeuri și substanțe chimice toxice, dăunătoare florei și faunei.

Desalinizarea poate produce și  mai multă sare în apă decât înainte, ceea ce ar afecta populațiile de pești. În plus, cele 16 000 de instalații de desalinizare din întreagă lume, număr corespunzător anului 2018, arată că acestea folosesc motorină, deci emisii cu efect de seră.

De ce e toxică desalinazarea

În plus, instalațiile mai produc un compus rezidual, numit saramură, care implică prezența clorului și cuprului, ce duce la scăderea cantității de oxigen în zonă. Păsările și peștii au moduri diferite de a scapă de excesul de sare din organism, însă, potrivit celor de la Scientific American, cantitatea produsă în astfel de situații ar fi mult prea mare pentru aceste vietăți și le-ar provoca moartea.

Desalinizarea are un consum dublu față de procedurile folosite pentru reutilizarea apelor uzate, reiese din studiile efectuate de instituțiile de profil americane. Departamentul de Energie al SUA, cât și organizația Heal the Bay, susțin că pompele acestor instalații folosesc motorină care duce la apariția gazelor de seră, iar plantele pentru desalinizare ne fac și mai dependenți de combustibilii fosili. 

Românul Henri Coandă a înființat o instalație solară de desalinizare

Inventatorul român, Henri Coandă, a făcut o demonstrație în 1954, în orașul francez Londe les Maures, despre care revista Radar spunea că va bulversa economia regiunilor deșertice.

Inventia romanului Henri Coanda, in Revista Radar, Sursa foto Facebook ONG Henri Coanda
Inventia romanului Henri Coanda, in Revista Radar, Sursa foto Facebook ONG Henri Coanda

„Acesta a reușit desalinizarea apei marine și transformarea ei în apă potabilă cu ajutorul energiei solare. Un sistem de 8 mp de suprafață captatoare va putea produce 1600 de litri de apă dulce în 12 ore. Sistemul prevedea și o modalitate de orientare în funcție de poziția soarelui, astfel încât întreagă energie solară să poată fi focalizată de-a lungul unei conducte prin care trece aerul. Aerul era aspirat printr-un filtru și introdus în acest sistem solar, unde era încălzit la o temperatură de aproape 500 grade Celcius, după care părăsea acest sistem și era introdus într-o cameră de vaporizare unde se întâlnea cu apa mării care era aspirată și introdusă forțat în această incintă, fiind în prealabil pulverizată, astfel încât interacțiunea cu această apă marină pulverizată și aerul încins care venea din captatoarele solare producea o vaporizare instantanee a apei de mare și o colectare a vaporilor de apă printr-o conductă.

Sarea de mare era deplasată către aceste containere, unde era depusă ca saramură și eliminată ulterior. Vaporii de apă erau însă duși în acest imens condensator, unde se condensau și se transformau în apă curată, erau depozitați în rezervoare și plecau mai departe către consum. Tot ceea ce rezulta în afară de apă, în acest proces, era încărcat și evacuat în vagoane de cale ferată pentru a fi deplasate către alte zone industriale”, reiese dintr-un material publicat de ONG-ul creat în numele inventatorului, cu date din Arhiva Militară.

Vom plăti taxă pentru poluare. Emisiile produse prin încălzire, plătite separat

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Taxa pentru poluarea prin carburanții rutieri și încălzirea locuințelor va intra în vigoare din 2027, este acordul Uniunii Europene, pentru a combate poluarea.

Astfel, nu va mai exista dreptul industriașilor de a polua gratuit. Emisiile produse prin încălzire (gaz) şi de maşini vor fi taxate. Până atunci, va fi înfiinţat un fond social pentru „tranziţie”, care să permită plafonarea acestei taxe până în 2030.

Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE au obligația, la acest moment, să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS). Aceasta se aplică la 40% din emisiile din Europa. Cotele create de state au fost reduse de-a lungul timpului, pentru a-i determina pe marii producători să polueze mai puţin.

Taxa mai mare pentru poluare. La cât va ajunge prețul certificatelor de carbon

Prețul certificatelor de carbon va ajunge la 100 de euro după reformă, în creștere față de prețul actual, de 80-85 de euro.

Taxa pentru poluare se va aplica și  gospodăriilor. Mai exact, vom plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027, dar acesta va fi plafonat până în 2030. În cazul în care creşterea preţurilor din energie va continua, aplicarea va fi amânată cu un an, susțin oficialii UE.

Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimenta un „Fond social pentru climă”, în sumă de 86,7 miliarde de euro, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în „tranziţia energetică”.

România a elimat „taxa de Mediu”. Peste 20000 de români mor anual din cauza poluării

În România, taxa de Mediu a fost eliminată în februarie 2017. A fost introdusă în 2007 și a fost una dintre cele mai controversate. A avut mai multe denumiri: taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, taxa ecologică, taxă de Mediu sau timbrul de Mediu, însă, nu a avut succes, fiind „ocolită” de români.

România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP) Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. 

Citește și: Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis derulează proiectul „Efectele poluării asupra sănătății”

Țările lumii au găsit soluții pentru protejarea naturii împotriva omului

Efectele omului asupra naturii Sursa foto Let's Do it!
Efectele omului asupra naturii Sursa foto Let's Do it!

Conferința Națiunilor Unite asupra Biodiversității(COP 15), desfășurată în perioada 7-19 decembrie în Canada, la Montreal, va încheia astăzi discuțiile care sau ca scop elaborarea unui nou ghid de conservare și protejare a resurselor naturale, la nivel global. Acțiunile au ca dată-limită anul 2030 și se dorește ca toate țările participante să fie de acord cu prevederile textului. Proiectul implică investiția a cel puțin 200 de  miliarde de dolari pe an, atât din surse publice, cât și private, pentru punerea în practică a angajamentelor asumate prin acest acord.

Sursa foto Let's Do it!
Sursa foto Let’s Do it!

Astfel, 196 de țări au negociat timp de două săptămâni pentru biodiversitate. S-a căutat o soluție pentru stoparea distrugerii naturii de către om și restaurarea a ceea ce deja s-a pierdut.

Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite, aproape trei sferturi din pământul lumii a suferit modificări din cauza acțiunilor necugetate ale oamenilor, iar un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În text, a mai fost adăugat, în premieră, și un capitol referitor la  drepturile și conducerea popoarelor indigene.

Crearea unui fond global destinat Naturii

Cadrul urmărește să găsească un echilibru între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare și presupune ca primele să se angajeze să ofere celor din a doua categorie cel puțin 20 de miliarde de dolari pe an până în 2025 și 30 de miliarde de dolari pe an până în 2030.

Maria Susana Muhamad Gonzalez, ministrul Mediului al Columbiei, vrea ca suma respectivă să fie între 30 și 100 de miliarde de dolari pe an.

Sursa foto chinadialogue.net

Un proiect privind problema mobilizării resurselor propune crearea unui fond global dedicat pentru biodiversitate, care este o cerere cheie a națiunilor în curs de dezvoltare și una la care unele țări dezvoltate au subscris imediat .

Anul acesta, China ar fi trebuit să fie gazda acestei întâlniri, însă din cauza restricțiilor COVID-19 din țară, negocierile au avut loc în Canada. De aceea, noul acord va purta numele celor două orașe-gazdă: “Cadru Global de Biodiversitate Kunming-Montreal”.