Acasă Blog Pagină 298

Peste 90.800 de tone de ambalaje au fost returnate prin Sistemul de Garanţie-Returnare la 1 august 2024

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Cantitatea ambalajelor cu sigla SGR returnate de pe piaţă, la data de 1 august 2024, a depăşit 90.800 de tone, conform Barometrului RetuRO, consultat de Agerpres.

Datele centralizate de administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR) din totalul celor peste 1.336 miliarde de ambalaje colectate prin reţeaua specializată, arată că:

  • 770.7 milioane de bucăţi au fost recipiente din plastic;
  • 318.9 milioane au fost ambalaje din metal;
  • Aproape 247 de milioane au fost recipiente din sticlă.

Ca pondere procentuală, situaţia se prezintă astfel la 1 august 2024:

  • Plastic – rată de returnare de 39.61%;
  • Metal (36.47%);
  • Sticlă (35.38%).

Raportul RetuRO relevă că, în acest an, au fost predate spre reciclare peste 707 milioane de ambalaje din plastic și 225.8 milioane de recipiente din metal, scrie Radio Eco Natura.

De asemenea, aproximativ 183.52 milioane de deşeurile returnate au fost din sticlă, cu inscripţia SGR.

RetuRO – Sistem Garanţie Returnare – este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit

Astfel, eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Sistemului de Garanţie-Returnare funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană”, se arată în raportul publicat de sursa citată.

Centrele de date vor genera 2.5 miliarde de tone de emisii de CO2 până în 2030

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Centrele de date ale companiilor tehnologice vor genera 2.5 miliarde de tone de emisii de CO2 în 2030, ținând cont de actualul ritm de dezvoltare, se arată într-un raport publicat de Biziday.

Cantitatea echivalează cu 40% din cât emană SUA într-un an, mai transmite sursa citată.

Companiile mari precum Google, Microsoft, Meta și Amazon, investesc din ce în ce mai mult în centrale de date

Prin urmare, aceste centrale consumă cantități semnificative de energie electrică, pentru a-și extinde rețelele de inteligență artificială și cele de cloud computing.

Centrele vor produce peste două miliarde de tone metrice de emisii de CO2 (sau 40% din cât generează SUA într-un an) la începutul următorului deceniu, potrivit unui raport realizat de către compania americană de investiții, Morgan Stanley.

Acest lucru generează o piață extinsă pentru dezvoltarea metodelor de captare a carbonului și de îndepărtare a dioxidului de carbon”, conform raportului.

Dezvoltarea centrelor va presupune și investiții mai mari în rețelele de “energie curată”

Cu toate acestea, dezvoltarea centrelor va presupune și investiții mai mari în rețelele de “energie curată”, în echipamente cu consum eficient de electricitate și în materiale de construcții mai prietenoase cu mediul, se mai arată în comunicatul publicat de compania Morgan Stanley.

Emisiile Microsoft au crescut cu aproape o treime, din 2020 până în 2023

Emisiile Microsoft au crescut cu 29.1% între 2020 și 2023, în special din cauza expansiunii infrastructurii AI și a lanțului de aprovizionare, care a înregistrat o creștere de 30,9% a emisiilor.

Totuși, emisiile directe și cele legate de energie au scăzut cu 6.3%.

Până în 2030, compania va cere anumitor furnizori să folosească energie „fără emisii de dioxid de carbon”.

Microsoft investește, de asemenea, în proiecte de energie regenerabilă, cu un buget de 10 miliarde de dolari.

Compania concurează cu Amazon și Google în dezvoltarea infrastructurii pentru AI generativă.

Autoritățile dau asigurări: depozitele de gaz și stocurile de cărbune depășesc nivelurile de anul trecut

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Autorităţile anunţă, la finalul primului Comandament de iarnă din acest an, că gradul de umplere a depozitelor de gaz depăşeşte 90%, fiind mai mare decât cel de anul trecut, iar stocurile de cărbune le depăşesc, de asemenea, pe cele din anul precedent.

În schimb, gradul de umplere a lacurilor de acumulare este unul mai scăzut comparativ cu anul trecut, însă este considerat ”acoperitor”, scrie News.ro.

Pentru iarnă, România are depozitele de gaze pline în proporţie de 94%

În ceea ce priveşte consumul de energie electrică pentru iarna care urmează, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că, ”în condiţiile unei ierni normale”, nu ar trebui să existe probleme cu asigurarea necesarului.

Conform ministrului Burduja, proiectul de act normativ ia în calcul diverse scenarii în ceea ce priveşte asigurarea de energie electrică, iar ”în condiţiile unei ierni normale” nu ar trebui să existe probleme cu asigurarea acesteia.

Burduja susţine că ”nu există niciun scenariu în care nu putem acoperi necesarul de consum al ţării”  în ceea ce priveşte energia electrică, ”chiar într-o perioadă extrem de grea”.

Gradul de umplere a lacurilor de acumulare este mai mic comparativ cu anul trecut

În ceea ce priveşte gradul de umplere a lacurilor de acumulare, acesta este de 73%, mai mic decât anul trecut, însă considerat ”acoperitor”.

Ministrul a transmis că autorităţile se aşteaptă ca până la finalul acestui an să fie puse în funcţiune noi capacităţi de producere a energiei electrice.

Engie România inaugurează prima centrală hibridă din țară, cu o capacitate de 57 MW

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Engie România a inaugurat prima sa centrală hibridă, care combină surse de energie eoliană și solară, informează News.ro.

Noua centrală inaugurată de Engie România are o capacitate totală instalată de 57 MW

Localizată în comuna Gemenele, județul Brăila, această centrală hibridă va produce anual aproximativ 140 GWh.

Cantitatea este suficientă pentru a acoperi consumul de energie electrică a peste 46.800 de gospodării.

Proiectul crește capacitatea totală de producție de energie verde a Grupului în România la 211 MW.

Prin urmare, îi consolidează poziția în sectorul energiei regenerabile.

Centrala a devenit operațională odată cu finalizarea parcului fotovoltaic

Este vorba despre un proiect greenfield dezvoltat de echipele companiei în ultimul an.

Parcul este amplasat pe un teren de 14 hectare, lângă parcul eolian deja funcţional din comuna Gemenele.

Parcul fotovoltaic este format din 17.100 de panouri fotovoltaice bi-faciale.

Acestea asigură un randament energetic mai bun şi o utilizare mai eficientă a suprafeţei.

Mai mult, acestea sunt montate pe o structură metalică de tip tracker, care urmăreşte poziţia soarelui pentru a maximiza performanţa instalaţiei.

Parcul fotovoltaic, împreună cu cel eolian existent, cu o capacitate de 47.5 MW, sunt conectate la aceeaşi reţea şi devin, astfel, una dintre primele centrale hibride din surse regenerabile din România.

200 de lilieci au fost capturați din Spitalul ”Sfântul Spiridon” din Iași

Sursa foto: ISU Iași
Sursa foto: ISU Iași

Pompierii au fost chemați pentru o intervenție mai specială la Secţia de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgenţă ”Sfântul Spiridon” din Iaşi, transmite Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Mihail Sturdza” al județului Iași.

În data de 3 septembrie a.c., în jurul orei 09:00, în urma unui apel primit de la Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași, forțe și mijloace de intervenție din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Iași s-au deplasat la locul solicitării, Secția de Cardiologie a Spitalului „Sfântul Spiridon”. Ajunși la locul intervenției, militarii au observat că pe casa scării se aflau foarte mulți lilieci”, se arată în comunicatul ISU Iași.

Pompierii a trebuit să îndepărteze aproximativ 200 de exemplare de lilieci de pe casa scării Spitalului ”Sfântul Spiridon”

Potrivit comunicatului publicat de pompieri, mamiferele au fost predate unui specialist, pentru a fi eliberate în natură.

Colegii din Dispeceratul Integrat ISU SMURD SAJ Iaşi au sunat o persoană abilitată în domeniu, biolog, domnul Pocora Viorel. Dumnealui s-a prezentat la locul solicitării, imediat, iar echipajul de intervenţie a trecut la prinderea liliecilor, aproximativ 200 de mamifere. Mamiferele au fost predate specialistului, urmând să fie eliberate în mediul natural”, a transmis sursa citată.

Personalul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza” al Județului Iași va continua activitățile orientate spre siguranța cetățenilor, cu accent pe prevenirea situațiilor de urgență și gestionarea operativă a evenimentelor care pun în pericol viața semenilor, animalelor sau bunurile materiale ale acestora.

Greta Thunberg a fost arestată la Copenhaga în cadrul unui protest pro-palestinian

Captură video: The Indian Express
Captură video: The Indian Express

Poliţia daneză a arestat-o miercuri pe activista suedeză ecologistă Greta Thunberg, în vârstă de 21 de ani, la Copenhaga.

Arestul a venit în cadrul unei manifestaţii pentru susţinerea palestinienilor din Fâşia Gaza, scrie News.ro.

În egală măsură, protestul activiștilor bloca accesul în Universitatea Copenhaga. Aceștia cereau ca instituția să nu mai coopereze cu Israelul, potrivit cotidianului Ekstra Bladet.

Greta Thunberg participa la o acţiune de ocupare a Universităţii Copenhaga împreună cu un grup de studenţi care cere instituţiei să pună capăt cooperărilor cu universităţi israeliene

Mai mulţi membri ai grupului au fost de asemenea arestaţi, potrivit publicaţiei daneze.

Activista este arestată cu regularitate de forţe de ordine din cauza unor blocări ilegale, însă este rareori condamnată.

Justiţia britanică a abandonat urmărirea activistei în urma blocării unui hotel.

Activista pentru climă, cunoscută pentru mișcarea globală pe care a declanșat-o în 2018, a fost arestată și în alte ocazii pentru acțiuni similare

În luna martie a acestui an, Greta Thunberg și alți activiști au fost arestați de poliția suedeză după ce au blocat intrarea în Parlamentul Suediei.

La acel moment, protestatarii militau împotriva inactivității politice față de criza climatică.

După ce au fost ridicați și mutați de la fața locului, activiștii au reluat protestul a doua zi.

Protestele activistei au început în 2018 în fața parlamentului suedez.

Manifestațiile s-au transformat rapid într-o mișcare globală cu manifestații pe toate continentele populate.

Primul pui de zebră născut în captivitate la Grădina Zoologică Brașov poate fi vizitat de public

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Oficialii Grădinii Zoologice din Braşov anunţă că publicul poate vizita primul pui de zebră născut în captivitate la Braşov, transmite News.ro.

Starea de sănătate a mamei, cât şi evoluţia puiului au fost atent monitorizate de echipa Grădinii Zoologice

Grădina Zoologică Braşov are plăcerea de a anunţa un eveniment deosebit de important pentru comunitatea noastră şi pentru eforturile globale de conservare a speciilor sălbatice. În data de 24 august a avut loc naşterea unui pui sănătos de zebră Grant, o femelă, primul născut la Grădina Zoologică Braşov. Starea de sănătate a mamei, cât şi evoluţia puiului de zebră imediat după naştere au fost atent monitorizate de echipa noastră de veterinari şi îngrijitori. Puiul este deja activ, manifestând un comportament curajos şi curios, învăţând să se adapteze noului său mediu”, anunţă reprezentanţii Grădinii Zoologice Braşov.

Mama puiului de zebră se numeşte Zelda şi a fost adusă din Croaţia în 2020

Potrivit reprezentanților, aceasta îşi îndeplineşte cu grijă rolul matern, alăptând şi protejându-şi puiul.

Tatăl se numeşte Siep şi a a ajuns la Zoo Braşov în anul 2021 din Olanda, mai transmite sursa citată.

Acesta este ţinut separat, pentru a proteja puiul de agresivitatea caracteristică a masculilor din această specie în perioada imediat următoare naşterii puilor.

Cu toate acestea,  reprezentanţii grădinii zoologice dau asigurări că el se va alătura familiei în cel mai scurt timp posibil.

A început procesul „Reginei gunoiului“ din Suedia. Bella Nilsson e judecată într-un scandal ecologic masiv

Sursă - Captură foto YouTube

Astăzi a început procesul a 11 persoane legate de compania suedeză de deșeuri Think Pink. Aceasta a fost acuzată că a depozitat ilegal cel puțin 200.000 de tone metrice de deșeuri în 21 locuri neconforme. În realitate, numărul locurilor unde au fost depozitate este mult mai mare, potrivit European Conservative.

Bella Nilsson, directorul general al companiei Think Pink, s-a autoproclamat „Regina gunoaiului“. Ea este o fostă stripteuză, iar în prezent se numește Fariba Vancor. De-a lungul timpului, Fariba și-a schimbat prenumele de nouă ori și numele de familie de șapte ori. Este născută în Iran, iar numele său real este Isabella Khatibi Ghabagh Tabeh. Compania Thnik Pink a condus-o alături de soțul ei, Thomas Nilsson, acuzat în același dosar.

În mod paradoxal, ea spune că e nevinovată și că în spatele acuzării sale se află concurența. În perioada de glorie a companiei, ea a fost celebrată în mass-media ca o femeie antreprenor curajoasă care a pătruns pe o piață în mare parte masculină. Compania Think Pink a primit chiar două premii prestigioase la acea vreme.

Sacii de gunoi roz ajunseseră ceva obișnuit în comunitățile din jurul capitalei Stockholm.

A început procesul „Reginei gunoiului“ din Suedia. Bella Nilsson e judecată într-un scandal ecologic masiv

Think Pink a fost contractat de municipalități și companii pentru a sorta și elimina în mod corespunzător deșeurile din construcții și demolări, inclusiv electronice, materiale de construcție și anvelope auto.

În schimb, compania a aruncat gunoiul și a îngropat materiale periculoase – uneori pe terenuri private. Thnk Pink a făcut acest lucru „fără intenția sau capacitatea de a le gestiona în conformitate cu legislația de mediu”, potrivit acuzațiilor.

În mediu au ajuns astfel substanțe toxice, precum arsenicul, mercurul, dioxinele și plumbul. Acestea au fost eliminate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor, a puțurilor, a locuințelor și a zonelor costiere. Unele dintre grămezile cu deșeuri au ars luni întregi.

Nu este clar dacă compania a intenționat vreodată să facă ceea ce a promis.

„La început, s-ar putea să fi existat intenția de a conduce o afacere complet legală. Din 2015 încolo, așa cum am examinat, nu a existat o astfel de intenție”, a spus Anders Gustafsson, unul dintre procurori.

Procurorul șef Linda Schön a ridicat întrebări despre dacă cineva a analizat capacitatea Think Pink de a recicla deșeurile și tarifele neobișnuit de mici pentru servicii. Normele de achiziții publice din Suedia obligă, în general, agențiile să accepte cel mai mic ofertant pentru servicii, cu unele excepții.

Se cer daune de zeci de milioane de euro

Carina Molin, șefa de planificare comunitară din Botkyrka, una dintre municipalitățile cele mai afectate, a fost prezentă în prima zi a procesului.

„Este vorba despre o crimă organizată sistematică”, a spus ea pentru cotidianul Dagens Samhälle.

Rechizitoriul împotriva 11 reprezentanți ai Think Pink marchează unul dintre cele mai mari cazuri de infracțiuni de mediu din Suedia. Ancheta preliminară, care se desfășoară de peste zece ani, are aproximativ 50.000 de pagini. Dintre inculpați, cinci sunt acuzați de infracțiuni grave împotriva mediului, dintre care patru se confruntă și cu acuzații legate de infracțiuni financiare. Un individ este acuzat de asistență și complicitate pentru infracțiuni grave de mediu, în timp ce restul de cinci sunt suspectați de infracțiuni mai mici de mediu.

Procurorii spun că există cereri pentru daune de aproximativ 23 de milioane de euro, Majoritatea sunt cerute de municipalitățile forțate să curețe gropile de gunoi în urma Think Pink. Procesul este de așteptat să dureze până în mai sau iunie 2025. Dacă va fi găsit vinovat, fostul director general al Think Pink ar putea risca până la șase ani de închisoare.

Patrula Zero Plastic continuă să adune tone de deșeuri din diverse locații din România

Foto: Facebook/WWF România
Foto: Facebook/WWF România

Fondul Mondial pentru Natură (WWF România) a transmis că Patrula Zero Plastic lucrează neobosit alături de voluntari, comunități locale și autorități pentru a strange deșeurile din plastic, fie că acestea sunt întâlnite pe litoral, în zonele montane sau în Delta Dunării.

WWF România: ”Natura se sufocă sub povara plasticului!”

Organizația pentru protecția mediului atenționează asupra faptului că plasticul este peste tot: pe malurile râurilor, în păduri, pe traseele montane și în locurile în care ar trebui să ne relaxăm și să ne bucurăm de natură.

Mai mult decât atât, în fiecare an, mii de tone de deșeuri din plastic se descompun în mediul natural, punând în pericol biodiversitatea și sănătatea noastră.

Fondul Mondial pentru Natură: ”Începând cu Delta Dunării și continuând în pădurile din jurul Brașovului, Patrula Zero Plastic lucrează neobosit alături de voluntari, comunități locale și autorități pentru a curăța și proteja aceste zone minunate”

Dar curățenia de moment nu este suficientă. Avem nevoie de un efort comun, de la legislație la educație și implicare activă, pentru a stopa această invazie a plasticului. Tu ce faci pentru a proteja natura? Implică-te și dă share acestui mesaj pentru a susține inițiativele de curățare a mediului. Doar împreună putem aduce o schimbare reală!”, se arată în comunicatul publicat pe pagina de Facebook a organizației pentru protecția mediului.

România se află în topul ţărilor poluatoare atunci când vine vorba de gestionarea deşeurilor textile

Foto: Facebook/WWF România
Foto: Facebook/WWF România

România se află în topul ţărilor poluatoare atunci când vine vorba de gestionarea deşeurilor textile, iar peste 95% din textilele prezente în gospodăriile româneşti ajung să fie aruncate la gunoi şi incinerate, conform raportului Agenţiei Europene de Mediu, citat de Organizaţia Humana People to People.

Principala cauza este lipsa unei infrastructuri de colectare, sortare şi reutilizare sau reciclare, arată organizaţia, transmite News.ro.

Efectele sunt dezastruoase, deoarece fibrele sintetice aruncate în natură elibereză microplastice periculoase în mediul înconjurător, iar cele naturale generează efect de seră atunci când se descompun.

95% din texilele din gospodăriile românilor sunt aruncate şi ajung la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător

La nivel european, conform raportului Ellen Mac Arthur, mai mult de 80% din texilele din gospodării sunt aruncate şi ajung la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător.

În România, situaţia este şi mai dezolantă, pentru că țara noastră depășește 95%.

Conform raportului Agenţiei Europene de Mediu (EEA) din acest an cifra este de 99% şi are la bază date colectate în anul 2020. Însă încerăm să fim optimişti datorită faptului că în unele oraşe au început deja iniţiative de colectare separată a textilelor. Principala cauză ţine de faptul că nu avem un mecanism de colectare separată şi sortare a textilelor în România adaptat volumelor existente, astfel încât să fie mai uşor de urmărit traseul lor şi să putem apoi reutiliza textilele conforme ori să le reciclăm”, explică Mădălina Corciu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.

Începând cu anul viitor, colectarea separată de textile va fi obligatorie şi în România

Uniunea Europeană are însă în plan o serie de măsuri ce vor trebui implementate obligatoriu de fiecare ţară membră

Una dintre acestea va intra în vigoare chiar la 1 ianuarie 2025.

Începând cu anul viitor, colectarea separată de textile va fi obligatorie şi în România. Acest fapt va ajuta autorităţile să monitorizeze mai bine ce se va întâmpla cu aceste textile odată ce vor fi colectate. Va fi, însă, nevoie de fonduri care să susţină costurile asociate structurilor de colectare, reutilizare şi reciclare”, a mai punctat Mădălina Corciu.