Acasă Blog Pagină 551

Mircea Fechet, liderul PNL Bacău, propus de partidul său pentru a prelua (din nou) șefia Ministerului Mediului

Marți, 13.06.2023, a fost depusă la Parlament lista miniștrilor viitorului guvern condus de Marcel Ciolacu, raportează Antena3 CNN. UDMR iese de la guvernare, ministerele fiind împărțite între PNL și PSD. PNL îi revine și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Conducerea liberală l-a propus spre învestire pe Mircea Fechet, lider al PNL Bacău. Votarea va avea loc joc.

Mircea Fechet este președinte al organizației PNL Bacău, și deputat ales în circumscripția electorală nr. 4 al aceluiași oraș, arată publicația Ziarul de Bacău. Fechet este și vicelider al Grupului PNL de la Camera Deputaților.

Mircea Fechet a mai fost la șefia MMAP în 2020

Mircea Fechet a mai fost Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în 2020. El a ajuns în funcție după ce a fost secretar de stat al aceluiași minister.

Acesta este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic. Fechet este și membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Nu în ultimul rând, deputatul este membru al al Comisiei pentru afaceri europene.

Foto: Mircea Fechet, Facebook

Viitorul posibil ministru a fost implicat în elaborarea proiectului Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Fechet l-ar fi numit deseori ,,proiectul său de suflet”, conform sursei citate. SGR are un rol major în atingerea țintelor României privind procentul de colectare și reciclare a ambalajelor de băuturi.

Educație în domeniul juridic și al ingineriei

Născut la 1 iulie 1980, Mircea Fechet este de profesie jurist, dar și inginer diplomat. Conform CV-ului acestuia, el a absolvit, în 2015, Universitatea George Bacovia, din Bacău, Facultatea de Drept și Știinţe Administrative. ÎN 2004, Fechete a absolvit și cursurile Universității Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Stiinţa şi Ingineria Alimentelor. Între 2007-2008, acesta a urmat cursurile Școlii Europene Ovidiu Șincai, la Consiliul Europei, în Strasbourg, Franța.

Experiență profesională în managementul deșeurilor și accesarea fondurilor europene

După absolvirea primei facultăți, Fechet a fost director al companiei ITELA SRL, între septembrie 2005 și septembrie 2008. Apoi, timp de doi ani, acesta a avut funcția de consilier fonduri europene, în cadrul Agenției de Dezvoltare Locală Bacău.

Fechet a promovat, apoi, la funcția de director executiv adjunct al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău. A ocupat acest post între 2010-2012 și, mai apoi, între 2014-2019. El a coordonat implementarea proiectului “Managementul integrat al deşeurilor din judeţul Bacău”, finanţat prin POS – Mediu.

Între cele două numiri pe acel post, mai precis, între mai 2012 și martie 2014, penelistul a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

Între februarie 2019-decembrie 2019, el a fost auditor public extern la Autoritatea de Audit. Apoi, pînă în noiembrie 2020, Fechet a fost secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Între noiembrie 2020-decembrie 2020, el a fost promovat pe funcția de ministru, în cadrul aceluiași Minister. 

Conform sursei citate, din decembrie 2020, în calitate de deputat, Fechet a fost inițiatorul a 91 de proiecte legislative. 

NASA a început căutarea semnelor de viață pe Lună

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un articol publicat de jurnaliștii de la Futurism a dezvăluit planurile NASA de a căuta semne de viață pe Lună.

Agenția spațială americană intenționează să trimită misiuni robotice și umane pentru a investiga dacă există sau a existat vreodată forme de viață pe satelitul natural al Pământului.

NASA plănuiește să colecteze mostre de sol lunar și să le analizeze în căutarea de molecule organice sau alte indicii ale existenței vieții

În plus, echipele de cercetători își propun să înțeleagă mai bine originea Lunii și să investigheze posibilitatea de a folosi resursele lunare pentru susținerea misiunilor spațiale viitoare.

Această inițiativă face parte dintr-o serie de proiecte și colaborări internaționale în vederea explorării și înțelegerii mai profunde a acestei planete.

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale echipei noastre este că, în urma cercetărilor recente privind intervalul în care anumite forme de viață microbială pot supraviețui, ar putea exista nișe potențial locuibile pentru astfel de vieți în zone relativ protejate ale unor corpuri fără atmosferă” a declarat Prabal Saxena, cercetător planetar la Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA, pentru site-ul respectiv.

Pe suprafața Lunii există mici mărgele de sticlă care conțin miliarde de tone de apă

În cursul lunii martie a acestui an, o descoperire istorică a fost făcută de către cercetători: pe suprafața Lunii există mici mărgele de sticlă care conțin miliarde de tone de apă, ce ar putea fi extrase și utilizate de către astronauți în viitoarele misiuni lunare.

Această descoperire este considerată una dintre cele mai importante realizări până în prezent pentru agențiile spațiale care planifică construirea bazelor pe Lună.

Motivul este că aceasta sugerează existența unei surse foarte accesibile nu doar de apă, ci și de hidrogen și oxigen.

Lipsa infrastructurii energetice face ca proiectele pe enegie regenerabilă să aibă întârzieri chiar și de un deceniu

Energie

Conectarea la electricitate se pare că este o provocare atunci când este vorba de energie regenerabilă. Asta pentru că aceste proiecte din domeniul energiei verzi au nevoie de electricitate. De multe ori accesul la ea este îngreunat din cauza infrastructurii. Un astfel de exemplu este și cel al Parcului eolian Couture din Poitou-Charentes. Acesta are o capacitate de 33,3 megawați și ar putea alimenta 30.000 de case. Doar că va putea fi folosit abia peste opt ani, chiar dacă are deja autorizație. Lipsa conexiunii la rețeau de cabluri electrice este ceea ce face ca acest proiect să fie întârziat.

În Anglia se așteaptă și 15 ani pentru ca un proiect să fie finalizat

În general, dezvoltatorii de infrastructuri de energie regenerabilă trebuie să aștepte câțiva ani. Spre exemplu, în unele regiuni din SUA se întâmplă acest lucru. În Marea Britanie se așteaptă 15 ani înainte de a putea conecta proiectele la rețelele electrice. Doar că cercetătorii avertizează că astfel de perioade de așteptare pot avea impact dezastruos asupra reducerii emisiilor. În sensul în care întârzierea acestor proiecte nu face altceva decât să oblige populația să le folosească pe cele vechi.

Multe dintre proiecte construite doar pe hârtie

Mai ales că la nivel global, liderii lumii au conchis că trebuie limitată creșterea temperaturii la maxim 2 grade. În mod ideal la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale. Iar ca să ajunge la acest ultim reper atunci energia regenerabilă generată trebuie să se tripleze. De la 3.000 gigawați în prezent la peste 10.000 gigawați în 2030. Cei de la Finacial Times subliniază că totuși complexitatea rețelei eletrice a crescut. Mai ales că există panouri solare ba chiar și foarte multe mașini eletrice. Chiar și așa nu este suficient. Mai ales că multe dintre proiectele din domeniul energiei regenerabile nu vor fi construite niciodată. Iar numărul proiectelor scade, în mare parte din cauza costurilor generate.

Metodologia pentru sistemele ce reciclează plasticul care urmează să intre în contact cu produse alimentare

Sursă - Freepik

A fost publicată metodologia pentru sistemele care reciclează plasticul ce intră în contact cu produse alimentare. Ea vine în aplicarea Regulamentului (UE) 2022/1.616 al Comisiei din 15 septembrie 2022.

Metodologia reglementează modul de informare cu privire la funcţionarea unui sistem de reciclare, de autorizare a unei tehnologii noi de reciclare, de avizare a procesului individual de reciclare şi înregistrare a unei instalaţii de decontaminare.

Acesteia i se aplică definiţiile prevăzute la art. 2 din Regulamentul (UE) 2022/1.616 al Comisiei din 15 septembrie 2022 privind materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare, şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 282/2008, denumit în continuare Regulament.

În sensul prezentei metodologii, prin direcţie de sănătate publică judeţeană se înţelege direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti pe teritoriul căreia funcţionează sistemul de reciclare, tehnologia nouă de reciclare, procesul individual de reciclare şi/sau instalaţia de decontaminare care fac obiectul Regulamentului.

Atribuțiile și responsabilitățile pentru sistemele ce reciclează plasticul – INSP

Atribuțiile Institutului Național de Sănătate Publică:

  • directorul general al INSP numeşte prin decizie secretarul şi membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare, denumită în continuare CMCAPR. CMCAPR este formată din următorii membri: un preşedinte, un secretar şi minimum 10 specialişti cu studii superioare din structurile INSP. Directorul general al INSP poate decide completarea şi/sau modificarea componenţei CMCAPR;
  • directorul general al INSP îndeplineşte funcţia de preşedinte al CMCAPR;
  • afişează pe website-ul propriu, www.insp.gov.ro, avizele menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 5 şi solicitarea de avizare prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 3, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (4), art. 17 alin. (4) lit. b) şi art. 18 alin. (1) din Regulament.

Atribuțiile și responsabilitățile CMCAPR

  • primeşte informarea reciclatorului, cu 15 zile înainte de începerea funcţionării unui sistem de reciclare, în conformitate cu cerinţele aplicabile tehnologiei de reciclare adecvate cuprinse în anexa I la Regulament şi conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulament;
  • primeşte notificarea reciclatorului, cu 6 luni înainte de începerea exploatării primei tehnologii noi, conform prevederilor art. 10 alin. (2) din Regulament;
  • primeşte solicitarea reciclatorului de avizare a unui proces individual în vederea autorizării, conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Regulament;
  • primeşte notificarea reciclatorului cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data de începere a producţiei de plastic reciclat într-o instalaţie de decontaminare, conform prevederilor art. 25 alin. (1) din Regulament;
  • eliberează aviz:

a) pentru exploatare de tehnologie nouă de reciclare, în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (4) din Regulament;

b) pentru exploatare proces individual de reciclare, în condiţiile prevăzute la art. 18 din Regulament.

  • Documentaţiile ce însoţesc informarea, notificările şi solicitările menţionate la alin. (1) pct. 1-4 sunt transmise în format pdf şi word, în limba română sau, după caz, cu traducere autorizată.

Atribuţiile secretarului CMCAPR

  • asigură corespondenţa între membrii CMCAPR şi Ministerul Sănătăţii, Comisia Europeană, direcţiile de sănătate publică judeţene şi reciclator;
  • se asigură de publicarea pe website-ul www.insp.gov.ro a solicitării prevăzute la alin. (1) pct. 3 şi a documentelor prevăzute la alin. (1) pct. 5;
  • transmite membrilor CMCAPR, spre analiză, documentaţiile menţionate la alin. (1) pct. 1-4;
  • în decurs de 14 zile de la înregistrarea cererii de avizare a unui proces individual în vederea autorizării, confirmă în scris reciclatorului înregistrarea cererii şi numărul de înregistrare alocat;
  • informează direcţia de sănătate publică judeţeană pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea reciclatorul care a transmis notificare sau solicitare, conform alin. (1) pct. 1-4, cu privire la denumirea reciclatorului, adresa reciclatorului şi obiectul informării sistemului de reciclare, a notificării primei tehnologii noi de reciclare, a cererii de avizare a unui proces individual de reciclare sau a notificării instalaţiei de decontaminare;
  • întocmeşte devizul pentru achitarea tarifelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta metodologie şi îl transmite reciclatorului;
  • la solicitarea preşedintelui, organizează întâlnirea CMCAPR şi, după caz, prin invitarea altor specialişti/experţi din cadrul unor instituţii, altele decât cele din care fac parte membrii CMCAPR, precum: universităţi, institute de cercetare, autorităţi cu experienţă în domeniul igienei alimentaţiei şi alte domenii conexe referitoare la produsele alimentare, în vederea analizei/interpretării ştiinţifice a unor date prezentate în solicitările prevăzute la alin. (1) pct. 1-4;
  • se asigură asupra completării, semnării şi depunerii declaraţiei de confidenţialitate şi a Declaraţiei de interese, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta metodologie, de către membrii CMCAPR;
  • participă la întrunirile CMCAPR şi asigură redactarea proceselor-verbale, înregistrarea şi evidenţa
  • corespondenţei, a documentelor care fundamentează opiniile ştiinţifice ale CMCAPR;
  • transmite reciclatorului şi direcţiei de sănătate publică judeţene raportul auditului, menţionat la art. 10 pct. 3, în termen de 5 zile de la finalizarea raportului;

Alte atribuții și responsabilități

Opiniile ştiinţifice şi evaluările ştiinţifice se întocmesc şi se semnează de membrii CMCAPR, iar avizele prevăzute la alin. (1) pct. 5 sunt semnate de către preşedintele CMCAPR.

În cazul în care CMCAPR identifică faptul că nu dispune de dovezi suficiente pentru elaborarea unor opinii ştiinţifice sau nu respectă prevederile Regulamentului, solicită reciclatorului să furnizeze informaţii suplimentare. Termenul de răspuns la această solicitare se stabileşte împreună cu reciclatorul, astfel încât să se înscrie în perioada de evaluare sau în perioada premergătoare de 30 de zile pentru efectuarea auditului.

Cvorumul necesar pentru a formula opiniile ştiinţifice, evaluările ştiinţifice şi pentru a elibera avizele prevăzute la alin. (1) pct. 5 este de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor CMCAPR cu drept de vot, iar propunerea se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

Secretarul CMCAPR şi persoanele care sunt invitate să participe la şedinţele acesteia nu au drept de vot.

La fiecare şedinţă a CMCAPR secretarul întocmeşte un proces-verbal care este semnat de toţi participanţii.

Membrii CMCAPR participă la auditul proceselor, tehnologiilor şi instalaţiilor de reciclare a materialelor şi obiectelor din plastic care intră sub incidenţa Regulamentului.

Atribuțiile și responsabilitățile direcțiilor de sănătate publică pentru sistemele ce reciclează plasticul

  • desemnează minimum un reprezentant din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti care să participe la auditul procesului, instalaţiei, unităţii de reciclare a materialelor şi obiectelor din plastic care intră sub incidenţa Regulamentului, conform prevederilor art. 10 pct. 3;
  • transmit CMCAPR datele de contact ale reprezentantului sau reprezentanţilor care participă la auditul procesului, instalaţiei, unităţii de reciclare a materialelor şi obiectelor din plastic care intră sub incidenţa Regulamentului;
  • reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică judeţene care fac parte din echipa de audit participă la întocmirea raportului de audit prevăzut la art. 10 pct. 3;
  • transmit reciclatorului contul şi devizul pentru achitarea tarifului menţionat în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

Etapele procedurii de informare, autorizare, avizare şi înregistrare pentru sistemele ce reciclează plasticul

Etapele informării cu privire la funcţionarea unui sistem de reciclare în conformitate cu cerinţele aplicabile tehnologiei de reciclare adecvate cuprinse în anexa I la Regulament

  • informarea menţionată la art. 4 alin. (1) pct. 1 este transmisă electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziţie de către INSP şi este însoţită de documentaţia prevăzută la art. 9 alin. (1) din Regulament;
  • reciclatorul transmite către CMCAPR datele persoanei de contact care asigură accesul echipei de audit, precum şi condiţiile necesare de desfăşurare a auditului sistemului de reciclare în incinta locului de reciclare;
  • CMCAPR, în termen de maximum 7 zile de la primirea documentaţiei, verifică dacă se respectă prevederile art. 9 alin. (1) din Regulament;
  • informarea prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 nu este considerată valabilă dacă:

a) reciclatorul nu furnizează informaţiile suplimentare solicitate conform prevederilor art. 4 alin. (5) în perioada specificată de către CMCAPR;

b) în urma solicitării CMCAPR, informaţiile suplimentare transmise nu sunt suficiente pentru a concluziona că informarea este valabilă.

Etapele avizării în vederea autorizării tehnologiei noi de reciclare sunt următoarele

  • notificarea menţionată la art. 4 alin. (1) pct. 2 este transmisă electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziţie de către INSP şi este însoţită de documentaţia prevăzută la art. 10 alin. (2) şi (3) şi art. 12 din Regulament;
  • reciclatorul transmite CMCAPR dovada notificării Comisiei Europene;
  • reciclatorul notifică CMCAPR referitor la publicarea raportului iniţial, menţionat la art. 10 alin. (4) din Regulament, şi referitor la publicarea rapoartelor periodice, menţionate la art. 13 alin. (4) din Regulament;
  • CMCAPR verifică documentaţia prevăzută la pct. 1, în termen de 5 luni de la primirea acesteia, şi întocmeşte opinia ştiinţifică preliminară cu privire la respectarea prevederilor art. 10 alin. (1)-(7) din Regulament. În cazul în care sunt necesare completări, termenul de soluţionare a completărilor se stabileşte astfel încât să se înscrie în perioada de evaluare de 5 luni;
  • în cazul în care nu au fost transmise completările menţionate la pct. 4, CMCAPR amână punerea în funcţiune a tehnologiei noi, notifică Ministerul Sănătăţii cu privire la amânare şi informează Comisia Europeană;
  • la solicitarea Comisiei Europene, CMCAPR evaluează cererea de autorizare a tehnologiei noi în decurs de 1 an şi emite aviz, cu respectarea prevederilor art. 14 din Regulament;
  • evaluarea cererii de autorizare a tehnologiei noi se face după achitarea tarifului prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie;
  • reciclatorul transmite CMCAPR datele persoanei de contact care asigură accesul echipei de audit, precum şi condiţiile necesare de desfăşurare a auditului tehnologiei noi de reciclare în incinta locului de reciclare.

Etapele avizării proceselor individuale de reciclare

  • solicitarea menţionată la art. 4 alin. (1) pct. 3 este transmisă electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziţie de către INSP şi este însoţită de documentaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) din Regulament;
  • CMCAPR informează Comisia Europeană şi celelalte state membre cu privire la solicitarea de autorizare în baza prevederilor art. 17 alin. (4) lit. a) din Regulament;
  • CMCAPR verifică şi evaluează ştiinţific documentaţia ce însoţeşte solicitarea prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 3, în decurs de 5 luni de la primirea acesteia. Termenul de evaluare se poate modifica conform prevederilor art. 18 alin. (2) din Regulament;
  • evaluarea cererii de avizare a procesului individual de reciclare se face după achitarea tarifului prevăzut în anexa nr. 1;
  • solicitarea de avizare a unui proces individual de reciclare nu este considerată valabilă dacă:

a) reciclatorul nu furnizează informaţiile suplimentare solicitate conform prevederilor art. 4 alin. (5) în perioada specificată de către CMCAPR;

b) în urma solicitării CMCAPR, informaţiile suplimentare transmise nu sunt suficiente pentru a concluziona că solicitarea de avizare este valabilă;

Responsabilitățile reciclatorului

  • pe baza evaluării documentaţiei prevăzute la art. 17 alin. (2) din Regulament se eliberează avizul procesului individual de reciclare în conformitate cu art. 18 din Regulament;
  • reciclatorul transmite CMCAPR datele persoanei de contact care asigură accesul echipei de audit, precum şi condiţiile necesare de desfăşurare a auditului procesului individual de reciclare în incinta locului de reciclare;
  • reciclatorul este responsabil, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), de obţinerea consimţământului de la persoana de contact. Reciclatorul trebuiem să fie în măsură să demonstreze că persoana de contact şi-a dat acordul explicit pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal. Declaraţia de consimţământ este într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu. Prelucrarea datelor obţinute în baza consimţământului este limitată la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt colectate („reducerea la minimum a datelor”) prin consimţământul explicit dat de persoana de contact.

Etapele înregistrării instalaţiilor de decontaminare

  • notificarea menţionată la art. 4 alin. (1) pct. 4 este transmisă electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziţie de către INSP şi este însoţită de documentaţia prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. c) şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Regulament;
  • CMCAPR verifică documentaţia menţionată la pct. 1, în conformitate cu prevederile art. 26 din Regulament, ce însoţeşte notificarea prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 4;
  • notificarea instalaţiei de decontaminare nu este considerată valabilă dacă:

a) reciclatorul nu furnizează informaţiile suplimentare solicitate conform prevederilor art. 4 alin. (5) în perioada specificată de către CMCAPR;

b) în urma solicitării CMCAPR, informaţiile suplimentare transmise nu sunt suficiente pentru a concluziona că notificarea este valabilă;

  • reciclatorul transmite CMCAPR datele persoanei de contact care asigură accesul echipei de audit, precum şi condiţiile necesare de desfăşurare a auditului instalaţiei de decontaminare.

Etapele auditului

  • auditul proceselor, tehnologiilor şi instalaţiilor de reciclare a materialelor şi obiectelor din plastic care intră sub incidenţa Regulamentului are loc după achitarea tarifelor prevăzute în anexa nr. 1;
  • tarifele prevăzute în anexa nr. 1 se achită în contul INSP pentru activităţile desfăşurate de membrii CMCAPR şi în contul direcţiilor de sănătate publică judeţene ai căror reprezentanţi participă la audit;
  • în termen de cel puţin 30 de zile de la depunerea documentaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1-4, o echipă formată din reprezentantul/reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene şi minimum 2 membri ai CMCAPR efectuează auditul sistemului de reciclare, tehnologiei noi de reciclare, procesului individual de reciclare şi/sau instalaţiei de decontaminare care intră sub incidenţa Regulamentului şi întocmesc un raport de audit;
  • în cazul în care în urma auditului măsurile corective nu sunt soluţionate, se informează reciclatorul, Comisia Europeană şi autoritatea competentă, respectiv Ministerul Sănătăţii pentru luarea măsurilor ce se impun conform prevederilor legale;
  • auditul este completat de activităţile prevăzute la art. 27 paragraful 2 lit. a) şi b) din Regulament.

Tarife

Tarifele aplicabile informării funcţionării unui sistem de reciclare în conformitate cu cerinţele aplicabile tehnologiei de reciclare adecvate cuprinse în anexa I la Regulamentul (UE) 2022/1.616.

  • Efectuare audit – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 5.400 lei;
  • Efectuare audit – Direcţie de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti – 1.980 lei;

Tarifele aplicabile avizării în vederea autorizării tehnologiei noi de reciclare

  • Efectuare audit – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 2.040 lei;
  • Evaluare cerere de autorizare a tehnologiei noi – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 8.340 lei;
  • Efectuare audit – Direcţie de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti – 1.980 lei;

Tarifele aplicabile avizării proceselor individuale de reciclare

  • Efectuare audit – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 2.040 lei;
  • Evaluare cererea de avizare – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 4.380 lei;
  • Efectuare audit – Direcţie de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti – 1.980 lei;

Tarifele aplicabile înregistrării instalaţiilor de decontaminare

  • Efectuare audit – Institutul Naţional de Sănătate Publică – 5.400 lei;
  • Efectuare audit – Direcţie de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti – 1.980 lei;

Model de declarație de confidențialitate pentru membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare

Numele: . . . . . . . . . .

Prenumele: . . . . . . . . . .

Instituţia: . . . . . . . . . .

Cunosc că am obligaţia să nu divulg nicio informaţie la care am acces prin activitatea mea în calitate de membru al Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare, desemnat conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.853/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/1.616 al Comisiei din 15 septembrie 2022 privind materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare, şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 282/2008, dacă această informaţie face obiectul unei solicitări privind păstrarea confidenţialităţii.

Mă angajez:

  1. să păstrez confidenţialitatea/să respect restricţiile privind orice informaţie la care am acces pe parcursul activităţii mele în calitate de membru al Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare;
  2. să nu divulg unor terţi*) şi/sau să pun la dispoziţia acestora informaţiile la care am acces în timpul evaluării dosarelor tehnice şi care ar putea prejudicia din punct de vedere industrial şi comercial reciclatorul;
    *) Prin terţi se înţelege orice persoană care nu este expert, membru al comisiei.
  3. să păstrez confidenţialitatea rapoartelor până la finalizarea procedurii de avizare de către comisie;
  4. să respect caracterul confidenţial al opiniilor, părerilor şi propunerilor exprimate de membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare, în cadrul procesului de evaluare a dosarelor tehnice şi activităţilor comisiei;
  5. să nu folosesc nicio informaţie în beneficiu personal şi/sau al unei terţe părţi.

Data: . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . . .

Declarația de interese pentru membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare

Numele: . . . . . . . . . .

Prenumele: . . . . . . . . . .

Instituţia: . . . . . . . . . .

Declar pe propria răspundere că nu am interese*) financiare şi nefinanciare, directe şi indirecte în industria fabricării materialelor plastice care vin în contact cu alimentele, care pot afecta activitatea mea, în calitate de membru (pentru membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact
cu produse alimentare).

*) Instrucţiuni privind „interesele”:

a) prin interes se înţelege orice asociere, orice aspect ori avantaj financiar, adică deţinerea de acţiuni sau obligaţiuni, deţinerea de titluri diferite, de exemplu, titluri de participaţie, ori deţinerea unei proprietăţi la o societate comercială, companie, la un grup de interes economic, naţional sau internaţional, public ori privat, sau deţinerea calităţii de membru la o asociaţie, fundaţie, organizaţie neguvernamentală etc. care are legături cu industria materialelor care vin în contact cu alimentele;

b) membrii Comisiei pentru materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produse alimentare declară interesele pe care le-au avut în ultimii 3 ani pentru toate tipurile de activităţi legate de materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele, indiferent dacă au fost remunerate în mod regulat sau ocazional (membru în organele de conducere, în consiliul de administraţie, post de director executiv, angajat, consilier, interese contractuale, stagii etc. în societatea comercială, compania, grupul de interes economic, asociaţia, fundaţia, organizaţia neguvernamentală etc.). Se vor prezenta clar şi precis rolul şi funcţia ocupată;

c) trebuie declarată asistenţa sau susţinerea obţinută şi care este ori nu este asociată cu avantaje băneşti ori materiale, directe sau indirecte. Acestea includ burse de studii sau de cercetare, călătorii de studii etc. Totodată, declar că nu deţin calitatea de membru în organele de administraţie şi de conducere şi/sau de acţionar la societăţi cu capital de stat, privat ori mixt, care au ca obiect de activitate fabricarea, importul şi comercializarea materialelor şi obiectelor care vin în contact cu alimentele.

Data: . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . . .

CEO-ul AI nu are liniște legat de inteligența artificială. Iar ONU cere înființarea unui mecanism care să o supravegheze la fel ca în cazul energiei atomice

Sursă - Freepik

”Ceea ce mă face să nu pot dormi este ideea că am făcut deja ceva foarte rău lansând Chat GPT”. Acestea sunt declarațiile CEO_ului Open AI, Sam Altman. Acesta a precizat că este
extrem de neliniștit din cauza pericolelor implicate de inteligența artificială. La întrebarea dacă
AI ar trebui reglementată în mod similar cu energia atomică, Altman a spus că trebuie să existe
un sistem mai bun pentru a audita procesul. ”Să avem un sistem astfel încât să putem audita oamenii care o fac, să-l licenţiem. Să avem teste de siguranţă înainte de implementare”, a explicat el.

Oamenii de știință extrem de îngrijorați legat de AI

De altfel, foarte mulți lideri din tehnologie, dar și guvernamentali s-au arătat îngrijorați de
modul în care se dezvoltă AI. În martie, mai mulți oameni de afaceri printre care și Elon Musk,
cereau o pauză de 6 luni de la AI. Iar la începutulul acestei luni Altam alături de alți 350 de
oameni de știință au semnat o declarație. În ea își exprimau îngrijorarea cu privire la AI.
”Atenuarea riscului de dispariţie din cauza inteligenţei artificiale ar trebui să fie o prioritate globală. Alături de alte riscuri la scară societală, cum ar fi pandemiile şi războiul nuclear”, se arată în declaraţie.

ONU vrea un mechanism international de supravghere a AI

Organizația Națiunilor Unite dorește crearea unui mechanism international de supravegherea
AI. Fix pe același model ca și cel legat de Energia Atomică. Tehnologia AI îngrijorează mai ales cu
privire la capacitatea sa de a crea imagini deepfake şi alte informaţii greşite. ”Clopotele de
alarmă cu privire la cea mai recentă formă de inteligenţă artificială sunt asurzitoare. Şi sunt cele mai puternice de la dezvoltatorii care au proiectat-o. Trebuie să luăm aceste avertismente în serios”,
a spus Antonio Guterres reporterilor. ”Aş fi de acord să avem o agenţie de inteligenţă artificială. Inspirată de ceea ce este agenţia internaţională de energie atomică astăzi”.

Polonia cere CJUE să decidă dacă directiva care interzice vinderea mașinilor cu ardere internă este legală

Polonia va face apel împotriva regulilor Uniunii Europene de a pune capăt vânzării de mașini pe ardere internă. Declarația a fost făcută de ministrului Mediului polonez. „Nu suntem de acord cu acest document și cu alte documente din pachetul Fit for 55. Și apelăm această directivă la Curtea Europeană de Justiție. Sper că alte țări se vor alătura”, a declarat ministrul polonez. Polonia a fost singura țară care s-a opus în mod constant propunerii și a votat împotriva noilor reglementări. Specialiștii polonezi au argumentat că măsurile nu au avut o analiză adecvată.

Nu s-au studiat consecințele sociale ale măsurii

Mai exact nu s-au studiat consecințele sociale și de piață ale interdicției. Iar obiectivul “nu este unul realist”. De alfel, Italia, Bulgaria și România s-au abținut de la vot atunci când s-a discutat problema în Parlamentul European. Este vorba despre pachetul de reglementări al Uniunii Europene legat de emisiile de carbon. Acesta a fost adoptat la începutul acestui an și urmărește lansarea unei noi piețe de carbon. Mai exact se încearcă reducerea emisiilor de la clădiri și transport. În acest fel se încearcă înlocuirea mașiniilor cu ardere internă și a camionetelor până în 2035. Acestea ar trebui să fie înlocuite cu mașini electrice până în 2035, așa cum prevede directiva.

Germania a eludat directiva

De altfel, acum trei luni, Germania a încheiat un acord cu UE, care prevede permiterea vânzării de vehicule. Este vorba despre mașini cu ardere internă care vor putea fi comercializate și după 2035. Condiția este ca ele să folosească un anume tip de combustibil neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acest tip de combustibil sintetic funcționează la fel ca și carburanții convenționali. Doar că nu este făcut din petrol extras din sol, ci prin replicarea hidrocarburilor prin extragerea carbonului din aer. Cercetătorii spun că procesul de producție al combustibilului “verde” este neutru din punct de vedere al poluări.

Harta Reciclarii: ”Ziua în care omenirea își consumă resursele regenerabile într-un an este marcată de Earth Overshoot Day”

Foto: Facebook/Harta Reciclării
Foto: Facebook/Harta Reciclării

Harta Reciclarii, o platformă națională online, a adus în discuție economia circulară, precizând că aceasta presupune menținerea valorii resurselor utilizate pentru cât mai mult timp posibil, permite mediului înconjurător să se regenereze, iar generarea de deșeuri este redusă la minim prin modul în care materialele și produsele sunt concepute.

Potrivit platformei, actualul sistem economic extrage resurse, le transformă în produse, care apoi devin deșeuri.

Acest model este nesustenabil pe termen lung deoarece consumă mai multe resurse decât poate planeta să regenereze.

În funcție de consum, fiecare țară are propria dată la care și-a epuizat resursele pe care le poate consuma fără să afecteze mediul

Duminică 11 iunie a fost această zi pentru România. De astăzi, la mai puțin de șase luni de la începutul anului, consumăm resurse „pe datorie” de la generațiile următoare. Economia circulară presupune o schimbare sistemică a societății, însă una necesară”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook al platformei Harta Reciclarii.

Harta Reciclării este prima platformă națională online, participativă și educativă, la care comunitatea contribuie pentru a face cunoscute locurile de colectare separată din țară

Scopul comun este de a promova reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor de toate tipurile, de la hârtie, plastic, metal până la electrocasnice, anvelope, deșeuri periculoase și multe altele.

Utilitatea platformei participative constă în centralizarea de informații actualizate despre locurile unde se colectează materialele reutilizabile și reciclabile.

Se întâmplă frecvent ca punctele de reciclare să se schimbe sau să apară unele noi.

Doar prin contribuția comunității, prin oferirea de feedback despre punctele amplasate pe hartă și prin adăugarea de noi puncte, cei interesați de reutilizare și reciclare beneficiază de informații actualizate.

Agent Green: ”Hectare întregi din Pădurea Comorova, aflată la nord de Mangalia, au fost defrișate”

Captură video/Știrile ProTv
Captură video/Știrile ProTv

Pădurea Comorova, ultima pădure a litoralului românesc, se află într-un pericol iminent.

O mare parte din această pădure, situată la nord de Mangalia, a fost defrișată, creându-se o situație alarmantă.

Aceasta vine după ce, în anii 2000, peste 200 de hectare, aproape jumătate din suprafață, au fost vândute

Activiștii de mediu atrag atenția asupra unui dezastru ecologic, însă autoritățile locale susțin că totul a fost realizat în conformitate cu legea, având autorizații emise de administrația precedentă a orașului.

Se pot observa drumuri de pământ, porțiuni extinse unde copacii au fost tăiați și o mare cantitate de praf.

Din înălțime, se poate vedea cum Pădurea Comorova își pierde treptat zone semnificative din ceea ce odinioară era o pădure densă de pini, stejari și frasini. Arborii au fost înlocuiți cu clădiri, multe dintre ele cu peste 12 etaje, majoritatea fiind hoteluri

În februarie anul trecut, activiștii de mediu au surprins imagini cu o bucată de pădure proaspăt defrișată, confirmând astfel degradarea continuă a pădurii Comorova.

Situația prezintă o amenințare serioasă pentru habitatul natural al faunei și florei din zonă.

Ne simțim nevoiți să facem niște demersuri pentru că este un loc unic și ce a mai rămas trebuie protejat, trebuie să ne asigurăm că nu se va mai pierde niciun metru pătrat de pădure de acum încolo”, a transmis Gabriel Păun, ecologist Agent Green, potrivit Știrile ProTV.

Autoritățile din România trebuie să facă public proiectul noului Cod Silvic

Foto: Facebook/WWF România
Foto: Facebook/WWF România

Un articol publicat pe site-ul WWF România prezintă o cerere către autorități de a face public proiectul noului Cod Silvic.

Organizația WWF România susține că transparența și participarea publicului în procesul decizional sunt aspecte esențiale pentru conservarea și gestionarea durabilă a pădurilor.

WWF România: ”Proiectul noului Cod Silvic a fost înaintat Ministerului Mediului de către echipa de coordonare a proiectului, însă forma sa finală nu este publică pe platforma dedicată proiectului. Cerem autorităților să facă publice aceste propuneri”

WWF România argumentează că proiectul noului Cod Silvic are un impact semnificativ asupra mediului și că cetățenii au dreptul de a fi informați și de a avea posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la acesta.

Mai mult, WWF România subliniază importanța unei legislații puternice și eficiente în protejarea pădurilor, având în vedere rolul lor vital în conservarea biodiversității și în combaterea schimbărilor climatice.

Organizația face apel la transparență și participare publică, cerând autorităților să publice proiectul noului Cod Silvic și să faciliteze consultări publice adecvate.

De asemenea, organizația solicită ca aceste consultări să fie deschise și accesibile tuturor părților interesate, inclusiv cetățenilor, mediului de afaceri și organizațiilor neguvernamentale.

WWF România subliniază faptul că dezvoltarea unui nou Cod Silvic ar trebui să se bazeze pe principiile durabilității, conservării biodiversității și a funcțiilor ecosistemice ale pădurilor, pentru a asigura gestionarea lor responsabilă și protejarea intereselor publice pe termen lung

Nu ar fi corect, din perspectiva factorilor interesați care s-au implicat în întregul proces, ca aceste propuneri să fie făcute public de-abia după proiectul de Ordonanță de Urgență. WWF România a atras deja atenția că prima schiță transmisă spre consultare publică conține o serie de derapaje importante de la principiile gestionării durabile a pădurilor. Reformele pentru sectorul forestier din România sunt rescrise într-o altă viziune care contravine, în opinia noastră, intereselor legitime ale societății”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului din România.

Amenzi de la Garda de Mediu pentru bujori distruși într-o arie naturală protejată

Foto: Facebook/Rezervația Naturală Pădurea Hagieni
Foto: Facebook/Rezervația Naturală Pădurea Hagieni

Garda de Mediu Constanţa a aplicat amenzi în urma constatării distrugerii pâlcurilor de bujori într-o arie naturală protejată.

Comisarii au efectuat verificări în comuna Albeşti, în situl NATURA 2000, în urma unei postări online care semnala acest act de vandalism.

Lucrările agricole care au distrus mai multe pâlcuri de bujori au fost realizate fără avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate

S-a constatat că UAT Albeşti a efectuat lucrări agricole în aria naturală protejată Pădurea Hagieni – Cotu Văii, care au condus la modificarea configuraţiei naturale a terenului. Lucrările agricole au fost realizate fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate”, se arată în comunicat, potrivit News.ro.

Garda de Mediu a amendat Primăria Albeşti cu 30.000 de lei pentru că nu a respectat OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

Rezervația Naturală Pădurea Hagieni este situată în partea sud-estică a Podișului Dobrogei de Sud, la o distanță de aproximativ 10 kilometri de orașul Mangalia

Aceasta este delimitată de localitățile Albești, Hagieni și Limanu și ocupă o suprafață totală de 586 de hectare, din care 395 de hectare sunt în interiorul rezervației propriu-zise.

Pădurea Hagieni găzduiește o varietate de specii de arbori, printre care se numără stejari, carpeni, fagi, frasini și salcâmi. Există și specii rare și protejate, cum ar fi tisa, iedera albă și arbustul numit lalea pădureță.

Această rezervație naturală oferă habitat pentru numeroase specii de animale sălbatice, inclusiv mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Printre acestea se numără căprioara, mistrețul, vulpea, lupul, vidra, bufnița, vulturul codalb și șopârla de stepă.