Apă de calitate, drept fundamental al omului. De ce România ar putea urma exemplul Marii Britanii

Autor

-

9 decembrie 2022

Cleaning up before dinner — foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

Diferența dintre români și englezi este faptul că instituțiile lor de control își iau munca în serios și întreprind acțiuni concrete când vine vorba despre obiective de mediu neîndeplinite de către firmele poluatoare.

Sursa foto Water UK — Sursa foto WATER UK

Organele de control englezești au amendat serios firmele care poluează apele.

Organismul industrial Water UK de verificare a calității apelor și apelor uzate a analizat 17 companii din domeniu din Anglia și Țara Galilor.

Raportul a analizat performanța acestora și a scos la iveală faptul că aceste companii mai au mult până să-și îndeplinească obiectivele de mediu. În perioada 2021-2022, numărul incidentelor grave de poluare a crescut și doar patru dintre cele 17 au reușit să atingă targetul impus.

Cu toate acestea, personalul a fost premiat cu bonusuri care ajung la aproape 27 milioane lire sterline, în 2020.

Organismul de control al calității apei din Marea Britanie a dat amenzi de 132 milioane de lire sterline firmelor care și-au păcălit clienții prin faptul că nu le-au prestat serviciul la calitatea pentru care s-au angajat în contract, obligând companiile să le returneze acestora suma de 17 milioane de lire sterline.

Autoritatea de reglementare a recomandat companiilor să se axeze mai mult pe creșterea calității serviciilor, condiție esențială pentru obținerea unei noi licențe în domeniu, relatează BBC. Reprezentantul autorității a declarat pentru televiziunea britanică: „Pentru unele companii, performanța slabă a devenit o normă. Acest lucru nu poate continua”. În același raport, se mai specifică faptul că marile companii de apă au cheltuit doar 68% din banii destinați retehnologizării.

Apa de calitate, drept fundamental al omului

La nivel mondial, consumul de apă este acela care arată calitatea vieții unei tări. Potrivit studiilor, o persoană ar trebui să consume(apă potabilă si apă uzată) între 25-100 litri zilnic ca necesar de bază. Aceasta diferă în functie de climă, dietă si activitatea desfăşurată de fiecare persoană în parte.

Asigurarea accesului la apă în condiții de siguranță reprezintă, în acelaşi timp, şi o condiție pentru realizarea celorlalte drepturi ale omului. Acest lucru a fost recunoscut de Rezoluția ONU privind Dreptul Omului la Apă şi Sănătate, care confirmă „dreptul la apă potabilă, sigură şi curată, ca un drept al omului care este esenițal pentru respectarea deplină a vieții şi tuturor drepturilor omului”.

Activiștii de mediu au luat la țintă operele de artă celebre: „Dacă se poate schimba clima, se pot schimba și oamenii!”

Autor

Luiza DOBRESCU

-

9 decembrie 2022

scala manjita cu vopsea — Sursa foto it.italy24.press

Activiștii organizației nonguvernamentale „Last Generation” au pornit o de serie de atacuri asupra unor tablouri celebre, cât și asupra unor edificii culturale de notorietate, ca să-i determine pe politicieni să intervină în schimbările de mediu care vor afecta populația planetei pe termen lung.

Recent, aceștia au mânjit cu vopsea și cunoscutul teatru de operă La Scala din Milano, la premiera piesei „Boris Godunov” a lui Modest Mussorgsky. Membri organizației Last Generation au transmis și un comunicat de presă prin care și-au explicat gestul:

„Am decis să stropim cu vopsea La Scala pentru a le cere politicienilor care vor asista la spectacolul din această seară să nu mai facă politica struţului şi să intervină pentru a salva populaţia”.

Acțiunea activiștilor vine să completeze un șir lung de vandalizări de opere de artă. Aceștia au mai aruncat cu pure de cartofi, supă de roșii, ulei negru și alte substanțe în tablourile lui Monet, Van Gogh, Gustav Klimt sau s-au lipit cu bandă adezivă de lucruri aflate în apropierea altor picturi, printre care și una semnată Leonardo da Vinci.

Activiștii de mediu au luat la țintă operele de artă celebre: „Dacă se poate schimba clima, și oamenii se pot schimba”

ONG-iștii își justifică gesturile prin faptul că aceste tablouri vor rămâne fără nicio valoare în momentul în care resursele vor dispărea și va trebui să ne luptăm pentru mâncare. Operele de artă luate în vizor de către activiști au putut fi recuperate în totalitate și n-au suferit pagube majore. Organizația Last Generation este formată în mare parte din tineri activiști de mediu care au decis să ia atitudine prin metode extreme din cauza că, susțin ei în prezentarea de pe site, nu mai avem prea mult timp la dispoziție ca să reparăm distrugerile provocate planetei noastre.

De asemenea, ei consideră că, prin gesturile lor extreme, populația ar putea fi încurajată să își facă partea ei de treabă în problema prevenirii schimbărilor climatice: „Dacă se poate schimba clima, și oamenii se pot schimba.”

Guvernul României vrea bani de la CE pe proiectele lui Ceaușescu. ONG-urile susțin că acestea sunt un dezastru ecologic

Autor

Luiza DOBRESCU

-

9 decembrie 2022

baraj-hidroelectrica — sursă foto: Hidroelectrica

Guvernul României cere bani europeni, prin PNRR, pentru proiecte hidroenergetice cu tehnologii învechite, concepute pe vremea fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Acestea ar urmă să primească finanțare prin REPowerEU, deși nu îndeplinesc niciun obiectiv de mediu. Barajele hidrotehnice și rezervoarele lor ar spori cu 25% încălzirea globală decât estimarea anterioară.

ONG-urile au prevenit Comisia Euopeana printr-o scrisoare deschisă

28 de ONG-uri și reprezentanți ai societății civile din România au surprins toate aceste aspecte, și multe altele, într-o scrisoare deschisă, trimisă Comisiei Europene în care au prevenit asupra pericolului care planează asupra mediului, dacă aceste proiecte ar primi finanțare. Activiștii de mediu se referă la 11 proiecte hidrotehnice, despre care semnatarii spun la finalul scrisorii că:

Guvernul României vrea bani de la CE pe proiectele lui Ceaușescu

„Fiecare dintre aceste proiecte are un impact negativ substanţial asupra unui număr de corpuri de apă şi situri Natură 2000, precum şi asupra unui număr de specii şi ecosisteme protejate, dintre care unele sunt chiar prioritare. Vă rugăm să respingeţi orice încercare a Guvernului României de a renegocia PNRR sau de a finanţa oricare dintre cele 11 proiecte hidrotehnice prin RePower EU. Am fi bucuroşi să ajutăm Comisia Europeană în această chestiune şi am dori să discutăm cu dumneavoastră următorii paşi cât mai curând posibil”, după cum reiese din respectiva scrisoare. În documentul transmis Comisiei Europene, se mai arată și faptul că aceste baraje ar contribui la creșterea gazelor cu efect de seră, iar finanțarea lor ar fi de neconceput.

Citește și: Guvernul se pregătește de reactivarea hidrocentralelor din ariile protejate. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, invocă obținerea fondurilor europene pentru acestea, deși Comisia Europeană a sancționat România din cauza unor astfel de proiecte:

Seceta extremă și măsurile autorităților

Autor

Laura Isabela AGACHE

-

9 decembrie 2022

sceta pixabay — foto cu caracter ilustrativ. sursa: Pixabay

Lipsa apei din sol, fenomen produs ca urmare a secetei extreme înregistrate în ultimii ani, poate duce la măsuri care să afecteze consumatorii la nivel național.
Restricțiile temporare privind utilizarea resurselor de apă în perioadele dificile prognozate cu secetă hidrologică se adresează tuturor utilizatorilor ale resurselor potabile.

Ipotezele autorităților și măsurile ce s-ar putea lua în cazl unui scenariu al secetei extreme

Măsuri pentru combaterea secetei. Apele Române ia măsuri

Într-o situație de acest tip, Administrația Națională „Apele Române coordonează planul de restricții ce vizează raționalizarea și utilizarea apei în perioadele dificile, prioritizarea exploatărilor pe bazin hidrografic a lacurilor de acumulare, respectiv monitorizarea acestora, indiferent de statutul lor, pentru o bună gestionare a cantităților de apă necesare.

Totodată, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor furnizează informații cu privire la prognoze și avertismente legate de seceta hidrologică. Ele sunt preluate de Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrației Naționale „Apele Române”, la centrele operative ale Administrației Bazinale de Apă și alte instituții abilitate.

Cum afectează seceta Mediul

Seceta reprezintă lipsa apei și include umiditate scăzută, lipsa precipitațiilor. Efectele secetei acute și extinsă pe o perioadă lungă de timp pot determina condiții de foamete, întrucât culturile agricole sunt grav afectate, iar sursele alimentare sunt diminuate din această cauză. Seceta duce la lipsa apei potabile, a celei folosite pentru salubritate și igiena personală, fapt ce ar avea ca rezultat, susțin specialiștii, la apariția unor boli și a unor epidemii.

Resursa de apă din natură este influențată și de modificările climei, fapt ce va determina o creștere a fenomenelor climatice extreme – căldura excesivă, seceta, inundațiile. Administrația Națională „Apele Române” a elaborat planuri de management ale bazinelor hidrografice care prevăd acțiuni de atenuare și adaptare la schimbările climatice, respectiv efectele acestora – seceta sau inundațiile. Și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor este preocupat de exploatarea lacurilor de acumulare cu folosință unică sau multiplă, prin introducerea debitului ecologic ca folosință de apă.

„Garda Civică pentru Mediu” atenționează: „Frunzele NU sunt gunoi!”. Cum(nu) răspunde Primăria Sectorului 6 București

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

8 decembrie 2022

parcuri frunze — foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Nu toate frunzele căzute pe aleile din parcuri ar trebui să fie ridicate de către operatorii de salubritate, susține „Garda Civică pentru Mediu”. În felul acesta, se urmează ciclul natural și se susține fertilizarea naturală și sănătatea solului, biodiversitatea.

Această opinie nu este împărtășită și de reprezentanții Primăriei Sector 6 București. Ei spun că „frunzele au un aspect urât”, însă, specialiștii îi contrazic și susțin că nu toate frunzele ar trebui să ajungă la gunoi „de-a valma”, prin prisma descompunerii materiei organice.

Diana Culescu, peisagistă, Doctor în Horticultură, menționează că „frunzele mucegăiesc DOAR în absența florei și faunei care contribuie la descompunerea materiei organice”. Prin urmare, acest lucru se întâmplă doar dacă solul este lipsit de aceste elemente (de exemplu, dacă fauna/flora este omorâtă prin tratamentele aplicate în spațiile verzi).

Ce ar trebui să se întâmple cu frunzele care sunt strânse de operatorii de salubritate.

În fapt, frunzele ar trebui să devină îngrășământ natural. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să se realizeze colectarea separată, întrucât acestea se încadrează la „deșeuri vegetale”. Prin urmare, putem recupera și reutiliza.

Teoretic, autoritățile statului trebuie să se asigure de existența unui serviciu performant de colectare a deșeurilor vegetale. Însă, realitatea curentă este alta, iar situația diferă de la un județ la altul. Spre exemplu, în București, dacă se colectează, autoritățile nu știu precis unde se mai depozitează, deoarece au fost găsite hale nelegale de depozitare a gunoiului chiar în „Sectorul Verde”(n.r. Sectorul 3 București).

Primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, se laudă pe Facebook cu un „mega-proiect” privind gestionarea deșeurilor, însă, nu detaliază presei

Garda de Mediu Civică susține că, în Sectorul 6 București, frunzele sunt strânse fără a se ține cont de colectarea separată, iar „compostul” care se realizează ar putea deveni „toxic”, având în vedere că nu se ține cont de arborii „bolnavi”. Astfel, frunzele acestora s-ar transforma într-un pericol ecologic, din momentul în care este „împrăștiat” pe sol.

„Dacă frunzele speciei în cauză nu ar fi strânse, ci rămân pe loc și se descompun, problemele de acest fel s-ar menține localizat și ar putea fi eliminate mult mai ușor. Asta, desigur, în ideea în care cineva din primărie își pune problema că există boli la anumite specii de arbori și vrea să acționeze pentru a nu pierde populațiile de plante din respectiva specie” , susțin reprezentanții Asociației „Garda Civică de Mediu”.

Ciprian Ciucu, primar Sector 6 Bucuresti. Foto: Facebook

ȘtireaVerde.ro a încercat să ia legătura cu primarul Sectorului 6 București, pentru a afla mai multe detalii cu privire la gestionarea deșeurilor de pe raza pe care o reprezintă, inclusiv despre „mega-proiectul” privind anunțat foarte succint pe Facebook: 130 de milioane de lei pentru 886 de puncte de precolectare a gunoiului, însă, Ciucu nu a răspuns telefoanelor/mesajelor noastre. Prin urmare, va fi obligat să respecte accesul la informațiile de interes public, în baza Legii 544/2001. Primarul Sectorului 6 București susține(pe Facebook) că acestea vor fi amenajate până în sfârșitul anului 2023, însă(…) licitațiile nici nu au început, iar contestațiile acestora sunt inevitabile, aspect care poate îngreuna implementarea proiectului.

Prima școală verde din România e în București

Autor

Luiza DOBRESCU

-

8 decembrie 2022

Omenirea caută soluții pentru identificarea materialelor sustenabile care să conserve resursele naturale ale pământului și să stopeze poluarea care se răspândește în ritm amețitor. In Romania, casa tradițional-românească a fost adusă în prezent cu respectarea tuturor exigențelor energetice și de calitate ale locului, care nu poluează și nu produc emisii de carbon.

Cea mai frumoasă casă a zonei a devenit macheta școlii

O mână de oameni a creat la Bunești-Argeș primul concept de casă-verde, inspirat din tehnica de construcție a vechilor așezăminte românești. Înainte să se apuce de lucru, spune pentru stireaverde.ro, Arh. Ana Maria Goilav, unul dintre cei doi inițiatori ai proiectului, s-a încercat reproducerea prin desen a tuturor caselor frumoase cu specific muscelean ale zonei, care dispăreau sub ochii lor. În doi ani, spune aceasta, au transformat în machetă cea mai frumoasă casă din Satul Zărnești de Argeș.

“Faptul că cele mai frumoase case din Muscel au dispărut sub cărămizi din BCA și tablă cutată n-a fost un semnal pentru nimeni că acestea ar avea valoare. N-am reușit să convingem să cultive specificul locului”, ne povestește Ana Maria Goilav.

Școală de arhitectură transformată în locuință permanentă, sustenabilă

Concepută că o școală practică de arhitectură pentru studenții arhitecți, constructori sau de științe umaniste, Școala de la Bunești a devenit un adevărat mod de viață pentru creatorii și studenții ei. “Civilizația nu înseamnă neapărat oraș cu trafic blocat, poziția de șezut în față unui volan, mall, supermarket, site surfing, televizor, baie cu gresie și robinete sofisticate etc” spun autorii în cartea publicată despre acest proiect. Cărămizile din chirpici(pământ și paie), mersul desculț prin iarbă, pereții turnați din var și cânepă termoizolantă și protectoare împotriva poluării, pridvorul casei părintești, cuptorul străbunicilor noștri etc, toate acestea pot fi regăsite într-un singur loc. Casa de la Bunești este prima casă-campus, mai celebră peste hotare decât în România,care va fi locuită permanent după finalizare. Aceasta va avea mai multe compartimente, destinate atât oamenilor, cât și animalelor. Totul este realizat din materiale sustenabile care nu poluează.

Prima școală verde din România s-a înființat de câteva săptămâni

“Avem grijă de case și ele au grijă de noi”

Școala Bunești a “născut” Școala Arheia, unde sunt elevi cu vârste intre 3-12 ani. Aici învață noțiuni de scriere, citire, desen, arhitectură, matematică, etică, limbi străine și chiar balet și arte marțiale.

Copiii amenajeaza o alee in curte, cu frunzele aduse de pe strada

Multe dintre activitățile acestora se desfășoară în aer liber. Copiii locuiesc si învată creativ în două case de patrimoniu din centrul istoric al Bucureștiului: un imobil neoromânesc semnat de Horia Creangă și o vilă modernistă a arhitectului Richard Bordenache. Considera că patrimoniul construit este el însuși o școală obligatorie pentru toate vârstele și că arhitectura istorică are rol formator.

„Avem grijă de aceste case și ele au grijă de noi. Am țesut singuri o alee în curtea școlii din cărămidă recuperată din demolări. La atelierul Meșterino transformăm în hârtie manuală risipa uriașă din jurul nostru.”, a mai spus Ana Maria Goilav, pentru stireaverde.ro.

Apele Române montează sisteme de colectare a deșeurilor din ape

Autor

Luiza DOBRESCU

-

8 decembrie 2022

Șapte sisteme de intervenție vor fi amplasate de către cei de la Apele Române pentru colectarea deșeurilor din Bazinele Someș-Tisa și Crisuri.

Poluarea crește riscul de inundații…

Finanțarea se va face din sursele instituției și vor fi create și amplasate de către angajații acesteia. Autoritățile continuă astfel lupta împotriva poluării cu plastic a cursurilor de râu care, necontrolate, pot provoca inundații de mare impact.

Unde vor fi amplasate aceste sisteme

Sistemele vor fi amplasate în următoarele puncte: pe Râul Ier la Diosig, Râul Barcău în Suplacu de Barcău, pe Râul Crișul Negru la Tinca, Râul Someș la Odoreu(Satu Mare), Râul lăpuș la Mocira(Maramureș), Râul Someșul Mic, la Mica(Cluj) și pe Râul Someșul Mare, la Beclean(Bistrița Năsăud).

Liliacul cu potcoavă amenințat de cariera de calcar. Comuna lui Brâncuși riscă să fie afectată din cauza unei cariere de calcar

Autor

Luiza DOBRESCU

-

8 decembrie 2022

Toată omenirea duce o luptă colosală pentru protejarea biodiversității și a resurselor naturale, cu niște costuri imense. În timpul acesta, în Gorj, la Peștișani(mai cunoscută sub denumirea de „Comuna lui Brâncuși„) o întreagă comunitate riscă să fie afectată din cauza unei cariere de calcar care amenință să distrugă biodiversitatea, cât și habitatul unei specii protejate, liliacul mic cu potcoavă.

Liliacul mic cu potcoava, Sursa foto Wikipedia

Fundația Valea Bistriței a inițiat o serie de acțiuni pentru stoparea acestor acțiuni, însă nu se bucură și de ajutorul primarului localității, Cosmin Pigui. Reprezentanții ONG-ului, în urma unei discuții cu edilul, au aflat că acesta nu este foarte interesat nici de protejarea ariilor, speciilor și nici de promovarea turismului în zonă.

În urma unui efort susținut, dintre societatea civilă și activiștii de mediu, s-a reușit anularea în instanță a acordului de mediu eliberat de APM Gorj. Zona este una protejată și tot aici se află niște peșteri în care și-a găsit adăpost liliacul cu potcoavă; o specie protejată prin lege.

„Comuna lui Brâncuși” riscă să fie afectată din cauza unei cariere de calcar

Marius Vlaicu, președintele Comisiei de Patrimoniu Speologic din cadrul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor și cercetător științific al Institutului Național de Speologie ,, Emil Racoviță“ al Academiei Române, a fost în zonă unde a constatat că peștera se află pe terenul unui întreprinzător privat, local. Cercetările au stabilit următoarele concluzii: peștera se află în perimetrul de licență al viitoarei cariere de calcar. Lungimea peșterii este de aproximativ 30 m, unde hibernează specia – Liliacul mic cu potcoavă – specie strict protejată, conform concluziilor raportului nr. 075 din 21.11.2022 întocmit de Asociația Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor, cu sediul în Cluj Napoca. Mai mult, localnicii spun că această carieră le-ar afecta foarte mult calitatea vieții. De asemenea, distrugerile pe care le-ar provoca exploatarea de calcar ar fi foarte mari și ar fi nevoie de milioane de ani pentru refacerea zonei.

ONU are la dispoziție 14 zile ca să salveze Planeta

Autor

Luiza DOBRESCU

-

8 decembrie 2022

Antropoceno pixabay — Sursa foto https://cee.fiocruz.br

“Umanitatea a devenit o armă de distrugere în masă”

Peste un milion de specii de plante și animale sunt pe cale de dispariție, un sfert din terenuri sunt distruse de poluare, iar încălzirea globală afectează iremediabil solul, oceanele și mările. Acesta este subiectul central al COP 15, conferința Organizației Națiunilor Unite de la Montreal-Canada, de anul acesta. Reprezentanții celor 190 de țări prezente au la dispoziție doar 2 săptămâni pentru elaborarea noului cadru mondial prin care să salveze natura și resursele lumii. Anul 2030 a fost setat ca an de referință pentru atingerea acestui obiectiv.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, spune că “umanitatea a devenit o armă de distrugere în masă”, pentru că “tratăm natură ca și când ar fi o toaletă”.

Pagubele s-ar ridică la suma de 3000 de miliarde de dolari pe an, până în 2030 , mai spune acesta. Întâlnirea COP 15 trebuie să stabilească 20 de obiective incluse într-un acord care să permită protejarea a 30% dintre terenurile și marile, reducerea pesticidelor și refacerea ecosistemelor distruse. La final, trebuie să se ajungă la semnarea unui acord similar celui din 2015, de la Paris, relatează France Press.

Sursa poluării de pe Dunăre dă încă bătăi de cap autorităților

Autor

Luiza DOBRESCU

-

8 decembrie 2022

Poluarea cu petrol din amonte și aval de Porțile de Fier, care a avut loc recent pe o porțiune de 6 km de Dunăre, continuă să dea bătăi de cap autorităților. Reprezentanții Apele Române Jiu-Sistemul de Gospodărire Mehedinți au prelevat patru probe pentru identificarea concentrației poluante și proveniența petei de petrol. În zona, se intervine cu material absorbant și baraje plutitoare absorbante pentru împiedicarea extinderii.

Acțiunea are loc pe sectorul din aval de Porțile de Fier I, situat între km 941(Gură văii) și km 925(Simian), după cum reiese din informațiile date publicității de Apele Române