Munți de gunoaie pe al doilea cel mai înalt vârf din lume. Gestul alpiniștilor a uimit o lume întreagă

Autor

14 noiembrie 2022

gunoaie K2 France 24 — Vârful K2, invadat de gunoaie. Foto: France24

Muntele K2, cel mai înalt punct din Pakistan și al doilea cel mai înalt munte din lume, a fost invadat de gunoaie, scrie France24. Imaginile au fost surprinse în luna iulie, când zăpada s-a topit, iar peisajul a fost dezolant: corturi rupte, frânghii abandonate, resturi de ambalaje. Potrivit sursei citate, responsabili de acest lucru sunt alpiniștii care escaladează muntele K2, 8.611 m, al doilea cel mai înalt vârf din lume după Everest și unul dintre cele mai greu de urcat.

Unul dintre alpiniștii care au filmat dezastrul ecologic de pe K2, Wajid Ullah Nagri, originar dintr-o vale învecinată, a explicat ce a simțit când a văzut munții de gunoaie: „Toți alpiniștii vor să escaladeze K2. Abia așteptam să o fac și eu. Dar ceea ce am văzut pe acel munte mi-a frânt inima. Simțeam de parcă propria mea casă era plină de gunoi și trebuia să fac curat. La Tabăra de camping 1, o mulțime de corturi vechi, probabil 20-30, înghețaseră sub zăpadă. Când temperaturile au crescut, zăpada a început să se topească. Locurile pentru toalete și deșeurile alimentare miroseau îngrozitor. Este inacceptabil”, s-a exprimat Nagri, citat de sursa menționată.

Gestul care a uimit o lume întreagă: „Nu mă așteptam să văd deșeuri pe un munte atât de frumos!”

Eric Gilbertson, un alpinist american care a escaladat munți din toate țările lumii, spune același lucru: „Nu mă așteptam să văd deșeuri pe un munte atât de frumos, atât de greu de atins. Celelalte vârfuri de peste 7000m sau 8000m pe care le-am urcat erau mult mai curate. Când învățăm despre alpinism, ni se spune mereu să nu lăsăm nimic în urmă. Tot ce urcă, trebuie să și coboare”, a declarat Gilbertson, pentru sursa citată.

Localnicii fac apel la responsabilitate: „Deșeurile nu sunt biodegradabile, poluează ghețarii”

Localnicii și alpiniștii care au curățat muntele K2 fac apel la responsabilitate din partea turiștilor, a firmelor care organizează expediții internaționale. Ei subliniază cât de mult afectează deșeurile Pământul în contextul încălzirii globale.

„Deșeurile nu sunt biodegradabile, așadar poluează ghețarii, ceea ce contaminează râurile. Acest lucru amenință fauna și flora, în timp ce Parcul găzduiește numeroase specii pe cale de dispariție: leoparzii zăpezilor, lincși, specii marine etc. Dar ghețarii Baltoro și Biafo, situati în Parcul Național Karakoram Central, sunt și surse de apă potabilă pentru întreaga țară. Locuitorii Pakistanului, precum și multe industrii, depind de aceasta”, a explicat alpinistul Wajid Ullah Nagri, pentru France24.

Primăria Capitalei va monitoriza calitatea aerului. Nicușor Dan: „Senzorii vor fi instalați în diferite zone din București”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

14 noiembrie 2022

Calitatea aerului va fi monitorizată în București, însă, până la acest moment, nu sunt date certe despre modul în care poluarea ar putea fi redusă, nu doar măsurată.

S-au recepționat cei 44 de senzori care vor compune noul sistem de monitorizare a calității aerului deținut de Primăria Capitalei, complementar celui administrat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a transmis Primăria Municipiului București.

Senzorii care vor arăta cât de poluat este aerul din Capitală vor fi instalați la începutul anului 2023.

„În perioada următoare, vom demara procedura de calibrare a acestora cu ajutorul autolaboratorului pe care Municipalitatea îl deține și care va fi amplasat într-o zona adecvată acestui demers.

Sistemul, gestionat de Direcția de Mediu, are rolul de a monitoriza continuu evoluția concentrațiilor de particule în suspensie PM2,5, PM10 și dioxid de azot (NO2). Ulterior, acest sistem va contribui la dezvoltarea politicilor locale de reducere a concentrației de poluanți în aer.

Senzorii vor fi instalați în cursul lunii ianuarie, după finalizarea etapei de calibrare, în diferite zone din Capitală, acestea urmând sa fie comunicate ulterior”, a explicat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Primăria Capitalei va monitoriza calitatea aerului. Fundația Val Strategies suportă cheltuielile

Ssenzorii au fost oferiţi Municipiului Bucureşti cu titlu gratuit de către Fundaţia Vital Strategies, ca urmare a aderării la „Reţeaua Oraşe Săntătoase”, în cadrul unui proiect susţinut de Bloomberg Philantropies, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Vital Strategies va acoperi contravaloarea serviciilor de mentenanţă timp de doi ani, urmând ca responsabilitatea acoperirii acestor costuri să fie preluată de municipalitate.

„După finalizarea etapelor de calibrare și instalare a senzorilor, datele obținute prin această monitorizare vor fi publice şi se vor regăsi pe pagina web a instituţiei: www.pmb.ro”, a detaliat Nicușor Dan.

Poluarea dăunează grav sănătății. Se ajunge chiar la deces

Așa cum stireaverde.ro a mai relatat, poluarea are efecte devastatatoare asupra sănătății oamenilor și poate provoca decesul în unele cazuri. Aproape 3.000 de oameni mor anual în București din cauza poluării aerului, potrivit unui studiu realizat de ECOPOLIS și AerLive.ro, care au lansat o campanie de informare și conștientizare în privința impactului poluării asupra sănătății umane, intitulată ”AerCurat pentru București”. Mai mulți medici au fost invitați să explice cum ne afectează poluarea. Copiii sunt cei mai vulnerabili, iar cele mai frecvente afecțiuni provocate de acest „fenomen” sunt cele respiratorii. În unele situații, se ajunge la cancer pulmonar sau infarct.

Două specii de păsări nu mai pot fi vânate. Cocoșul de munte și turturica, protejate de organizații nonguvernamentale, nu de Ministerul Mediului

Autor

Georgiana DRAGOMIR

11 noiembrie 2022

cocos de munte — Cocoș de munte. foto: captură video Youtube

Curtea de Apel Brașov a admis cererea Alianței pentru Combaterea Abuzurilor. Astfel, a fost anulat ordinul prin care se aproba vânătoarea a două specii de păsări: turturica și cocoșul de munte. Decizia nu este definitivă, însă, este executorie. Pârât în acest caz figurează Ministerul Mediului, instituție care nu a văzut niciun pericol pentru aceste specii tot mai rare.

„Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţie invocată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin întâmpinare. Admite cererea formulată de reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor”, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi, în consecinţă: Dispune suspendarea executării dispoziţiilor şi a anexei Ordinului Ministrului Apelor, Pădurilor şi Mediului nr.2482/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoş de munte ( Tetrao urogallus), pentru perioada septembrie-30 noiembrie 2022 (publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 960/3.X.2022 din 03.10.2022), până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 10.11.2022”, este încheierea afișată de Curtea de Apel Brașov.

Turturica și cocoșul de munte, speciile care nu mai pot fi împușcate „de plăcere”. Federatia Coalitia Natura2000 Romania : „Vânătoarea trebuie efectuată în interesul conservării, nu în cel al vânătorii”

Cei care au inițiat cererea de anulare a ordinului emis de Ministerul Mediului(n.r. reprezentanții Alianța pentru Combaterea Abuzurilor) au invocat motive care țin de conservarea speciilor rare de păsări, de protejarea Mediului și păstrarea habitatului natural. În mod subit, ministrul Mediului, Barna Tánczos, a dat „undă verde” celor care doreau să vâneze cocoșul de munte. Vânătoarea acestei specii a fost interzisă timp de zece ani, însă, oficialului de la Mediu nu i s-a părut nimic în neregulă ca vietatea să fie împușcată „de plăcere”.

„Suntem fericiti de succesul actiunilor ACAB (Alianta pentru Combaterea Abuzurilor) si Federatia Colitia Natura 2000 prin care am reușit suspendarea vânătorii la specii precum turturica. Mai mult, colegii de la ACAB au reușit oprirea vânătorii și pentru cocoșul de munte (care a reapărut după 10 ani). Reglementarea vânătorii trebuie efectuată pe fundamente științifice solide, în interesul conservării și nu in interesul activităților recreativ-sportive ale vânătorilor”, au transmis reprezentanții Federației Coaliția Natura2000 România.

Comisia Europeană a cerut protejarea păsărilor sălbatice și a sancționat România, deoarece nu are reguli clare pentru vânătoare.

Ministerul Mediului anunță cea mai mare campanie de împădurire din România. Proprietarii de teren pot primi bani pentru perdele forestiere

Autor

Georgiana DRAGOMIR

11 noiembrie 2022

paduri Ministerul Mediului — sursă foto: Ministerul Mediului

Programul este finanțat din PNRR cu 500 milioane de euro și are scopul de a oferi acea „gură de oxigen” pentru Mediu. Mai exact, este vorba despre sesiunea de proiecte pentru plantarea a peste 56.000 de ha de păduri, lansată, vineri, 11 noiembrie, la Brașov.

Pentru a beneficia de finanțare, cei care dețin un teren trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puțin 0,5 ha, sau perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole cu o suprafață de cel puțin 0,1 ha. Împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră, în care sunt detaliate speciile de arbori și arbuști care urmează să fie plantați, precum și densitatea plantațiilor, a precizat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Garda Forestieră va furniza toate detaliile și va verifica toate cererile celor care vor să se implice în campania de împădurire a României.

Ministerul Mediului anunță cea mai mare campanie de împădurire din România. Mai mulți pădurari și-au pierdut viața după ce au detaliat cum se „fură ca-n codru”

Cifrele arată că în România pădurile sunt decimate. Prin urmare, expresia „se fură ca-n codru” este validă.

Reprezentanții Mediului au recunoscut că la „Ocolul Sighet” a dispărut un milion de metri cubi de arbori. Concret, o pădure a fost rasă de pe suprafața județului fără ca vreo persoană să fie trasă la răspundere până acum. Este cea mai mare tăiere ilegală de arbori din România înregistrată până în prezent.

În aria protejată „Sit Natura 2000 Munții Maramureșului ” s-au exploatat ilegal peste 400 000 mc de lemn, ceea ce înseamnă un prejudiciu de peste 100 milioane de lei. Din informațiile stireaverde.o, la acest moment, nu există un autor identificat. Prin urmare, nici prejudiciul nu este recuperat.

Realitatea din ocoalele silvice este cruntă, mai ales că vorbim despre pierderea vieții omenești. În ultimii 13 ani, peste 600 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici au fost atacaţi, agresați, răniți grav sau le-au fost distruse mașina, locuința sau alte bunuri, în timp ce încercau să le „facă față” hoților de lemne. Au fost uciși pădurarii: Oul Ieronim – Bistrița-Năsăud, pădurar Boboc Dănel – Gorj, Chiriță Victor – Dolj, Dogaru Gheorghe – Brașov.

„Se solicită Parlamentului şi Guvernului României să elaboreze legi pentru întărirea autorităţii personalului silvic, având în vedere creşterea presiunii asupra pădurii şi intensificarea cazurilor de agresiune de o violenţă fără precedent asupra personalului silvic”, solicitau reprezentanții Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Silva”. În urmă, au rămas protestele și dezastrul ecologic. O pădure are nevoie de zeci de ani pentru a se regenera.

Ultimul loc în privința colectării reciclării și recuperării deșeurilor este al nostru!

Autor

Corina ROB

10 noiembrie 2022

România continuă să își adjudece ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor, în Uniunea Europeană, iar o parte din deficiențe sunt cauzate de lacunele legislative din domeniu. Concluzia reiese dintr-un raport realizat de Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investitors Council – FIC) după o serie de consultări publice cu factori și organizații din domeniul gestionării deșeurilor, care a fost făcut public, în această săptămână. Documentul reunește atât problemele semnalate de cei care activează în domeniu, cât și posibile soluții pentru remedierea deficiențelor.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a reunit într-un raport, concluziile mai multor consultări publice realizate de membri organizației, în perioada mai-iunie 2022, cu factori relevanți din domeniul gestionării deșeurilor și economiei circulare, atât din mediul de afaceri, cât și din cadrul unor organizații neguvernamentale, în încercarea de a documenta principalele probleme care afectează eficiența în acest domeniu. Mai mult decât atât, în urma sesiunilor de lucru a fost creionată, pentru fiecare problemă semnalată, și o posibilă soluție de rezolvare, astfel încât ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor la nivel European, să nu mai fie al nostru.

Datele au fost incluse în documentul „Dificultăți în aplicarea legislaţiei din domeniul deşeurilor şi propuneri de soluții” și au fost dezbătute, în această săptămână, în prezența ministrului Mediului, Tanczos Barna.

„Documentul prezintă concluziile acestor consultări, reflectând unele din principalele probleme ridicate de participanții la sesiunile de lucru și propunerile FIC de soluții concrete pentru redresarea acestora (…). Credem că autoritățile legislative și administrative competente trebuie să ia în calcul o reanalizare/ reașezare a normelor în domeniul gestionării deșeurilor, tinând cont și de următoarele necesități concrete semnalate de mai mulți actori implicați în fluxul de gestionare a deșeurilor, de la generator până la operatorul care valorifică sau elimină deșeurile”, se arată în raport.

Iată principalele probleme rezultate în urma consultărilor:

• În lipsa unor reglementări clare, există o imposibilitate în ceea ce privește punerea pe piață a compostului, fapt ce descurajează dezvoltarea soluțiilor de compostare;

• Verificarea comportamentului operatorilor economici autorizați în domeniul gestionării deșeurilor și a autorizațiilor deținute de aceștia se realizează cu dificultate;

• Este necesară creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate separat din deșeurile municipale, în vederea atingerii țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale.

• Sunt dificultăți în implementarea sistemului „Plătește pentru cât arunci (PAYT)”

• E necesară implementarea măsurilor pentru răspunderea extinsă a producătorului, în cazul deșeurilore textile;

• Sunt dificultăți practice în atingerea ratelor de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili din cauza cantității reduse de deșeuri disponibile pentru colectare;

• Nu există unități de tratare a altor baterii uzate în afara celor alcaline și de zinc carbon;

• Sunt probleme în privința gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE);

• Sunt necesare măsuri de stimulare a dezvoltării infrastructurii de prelucrare/producere a agregatelor reciclate, pentru a asigura o mai bună gestionare a deșeurilor provenite din activitățile de construcție și demolări;

• Interpretări greșite privind necesitatea autorizației de mediu pentru activități de primire a unor deșeuri în virtutea unor obligații legale;

• Este necesară completarea cadrului legal privind încetarea statutului de deșeu și adresarea aspectelor tehnice legate de reciclarea deșeurilor;

• Lipsește reglementarea legală a posibilității și procedurii corespunzătoare de preluare, spre valorificare, a unor deșeuri deja supuse eliminării prin depozitare (de ex., deșeuri de cenușă și zgură);

• Există lacune legislative precum și interpretări practice neuniforme ale obligațiilor prevăzute de legislația privind plasticului de unică folosință (SUP);

• Contribuțiile la Fondul pentru mediu raportate la realizarea unor ținte/obligații din legislația de mediu primară trebuie să vizeze activitatea proprie fiecărui tip de contribuabil și să fie stabilite cu respectarea principiul egalității în materie fiscal;

• Există o necorelare legislativă, precum și o lipsă a reglementării modului de calcul a contribuției de 2% din veniturile realizate din vânzarea de deșeuri;

• Există dificultăți rezultând din existența mai multor sisteme informatice de raportare a informațiilor relevante în domeniul gestionării deșeurilor. O unificare a sistemelor existente ar asigura o trasabilitate mai bună în domeniu și ar preveni dublarea eforturilor de raportare a operatorilor în domeniu;

• Lipsește reglementarea posibilității și procedurii corespunzătoare de revizuire a formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase.

Cu siguranță, raportul nu va rămâne fără ecou, mai ales că au apărut deja primele reacții oficiale.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna a declarat în cadrul întâlnirii că aplicația SIATD, utilizată în prezent pentru raportarea tranzacțiilor de deşeuri de ambalaje va fi extinsă la toate fluxurile de deşeuri. În plus, portivit reprezentantului autorității centrale, în perioada următoare vor fi înfiinţate Clearing House pentru fluxurile de DEEE-uri, textile și anvelope.

Printre organizațiile și companiile care au participat la consultările organizate de FIC s-au aflat: Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Berarii României, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Asociația OIREP Ambalaje, Ecotic, Environ, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), ARCwaste, Reverse Logistics Group (RLG) România, RER Group, Coaliția pentru Economie Circulară, ECOTECA, Green PC Ambalaje, Romcarbon, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România (CIROM), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Investiții.

Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis derulează proiectul „Efectele poluării asupra sănătății”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

9 noiembrie 2022

poluare pixabay — foto cu caracter ilustrativ: sursa: pixabay.com

Medicul Denisse Crețu(specialist ORL) a explicat cât de mult ne afectează poluarea. Sistemul respirator este primul care reacționează. Efectele poluării pot fi fatale, având în vedere că se poate ajunge la cancer pulmonar.

„Poluarea duce la apariția diverselor boli ale căilor aeriene superioare și inferioare: de exemplu patologia nazală, alergiile, sinuzita, rinosinuzita, inflamațiile mucoasei nazale (rinitele), dar și altor organe. Aceste afecțiuni pot duce la apariția cancerului pulmonar, a bolilor coronariene ischemice acute (infarctul miocardic) sau altor boli coronariene”, a explicat medicul Denisse Crețu, în cadrul proiectului „Efectele poluării asupra sănătății”, derulat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și AerLive.ro. Acesta este finanțat de la bugetul local al Capitalei, cap de listă în topul celor mai poluate orașe din România.

Putem muri din cauza poluării. Medicii explică efectele acesteia

Mai multe studii au arătat că poluarea poate provoca și infarctul, nu doar cancerul pulmonar. La această concluzie a ajuns și medicul Dr.Cristian Cobilinschi, specialist Anestezie și Terapie Intensivă(ATI)

„Particulele în suspensie favorizează eliberarea markerilor proinflamatori și promovează stresul oxidativ. Acestea determină și exacerbează reactivitatea vasculară, accelerează aterogeneza și precipită evenimente trombotice.

Poluarea aerului se asociază cu morbiditate și mortalitate crescută prin infarct miocardic, aritmii și insuficiență cardiacă”, susține medicul Cristian Cobilinschi.

Potrivit studiului realizat de Centrul Ecopolis, poluarea aerului chiar a cauzat decese în Capitală. Cifrele sunt înspăimântătoare:

-869 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la PM2.5

-548 de decese sunt cauzate de poluarea cu PM 2.5 pentru persoanele ce au boala ischemică a inimii

5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10, potrivit Ecopolis.

Evident, autoritățile sunt cele care au posibilitatea să protejeze Mediul, să prevină poluarea în marile orașe, însă, noi, toți putem să ne schimbăm stilul de viață „comod” și să ne prețuim mai mult resursele naturale. Reducerea poluării poate însemna(și) renunțarea la autoturismele personale în unele cazuri, plantarea arborilor și a altor plante, îngrijirea spațiilor verzi, colectarea selectivă a deșeurilor, folosirea energiei solare.

O nouă sesiune a Programului Rabla pentru Electrocasnice, începând din 21 noiembrie. Primești până la 500 de lei să-ți cumperi un laptop nou

Autor

Georgiana DRAGOMIR

9 noiembrie 2022

laptop pixabay — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

După înscrierea solicitanţilor prin crearea conturilor de utilizator pe site-ul www.afm.ro, demarează etapele de selecţie, în aplicaţia informatică, a voucherelor aferente echipamentelor incluse în program.

Calendarul de desfăşurare a programului pentru această sesiune este următorul:

Înscrierea persoanelor fizice în aplicaţie, prin crearea conturilor de utilizator (21.11.2022, ora 1000 – 25.11.2022, ora 23:59).

Etapa I: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte maşinile de spălat rufe/vase şi frigiderele/congelatoarele (05.12.2022, ora 1000 – 09.12.2022, ora 2359, sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 25.000 mii lei;

Etapa II: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte laptopurile şi tabletele (12.12.2022, ora 1000 – 16.12.2022, ora 2359 sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 10.000 mii lei;

Etapa III: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte aparatele de aer condiţionat, uscătoarele de rufe şi aspiratoarele (19.12.2022, ora 1000 – 23.12.2022, ora 2359 sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 15.000 mii lei.

O nouă sesiune a Programului Rabla pentru Electrocasnice, începând din 21 noiembrie. Primești până la 500 de lei să-ți cumperi un laptop nou

Echipamentele incluse în program şi sumele aferente fiecărui echipament sunt:

400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător având cel puţin noua clasa energetică C;

400 de lei pentru maşini de spălat vase având cel puţin noua clasa energetică D;

400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++;

400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E;

400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++;

200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

500 de lei pentru laptopuri;

300 de lei pentru tablete.

Locul deșeurilor electronice și electrice nu e la tine acasă. De ce e necesar să renunți la acestea

AFM precizează că voucherul este nominal şi netransmisibil. Astfel, nu poate fi utilizat decât de persoana căreia i-a fost emis, în urma înscrierii în aplicaţia informatică. Programul „ Rabla pentru Electrocasnice” este și o metodă de a încuraja populația să renunțe la deșeurile electronice și electrice(DEE). Acestea conțin substanțe periculoase pentru sănătate și pentru Mediu, dar și cantități mari de materii prime secundare, care se pot „transforma”, dacă sunt reciclate corespunzător. Mai exact, pe lângă faptul că devin nefuncționale, conțin gaze cu efecte de seră sau materiale non-biodegradabile. În România, amenzile pentru persoanele fizice care nu separă la domiciliu DEEE-urile pentru a fi predate în cadrul sistemului de colectare specializat, sunt între 500 și 1 000 de lei, iar pentru persoanele juridice amenzile se ridică la valori cuprinse între 5 000 de lei și 10 000 de lei.

România nu mai poate exploata resursele de huilă și lignit. Legea a fost aprobată

Autor

Georgiana DRAGOMIR

8 noiembrie 2022

Statul român trebuie sa închidă capacitățile de huilă și lignit până în 2032, potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată, marți, 8 noiembrie.

Potrivit actului normativ, afișat pe site-ul Camerei Deputaților, România poate alege minele pe care le închide. Acestea pot fi redeschise în cazuri excepționale, numai prin Ordinul ministrului Mediului.

Legea stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe baza de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, măsuri pentru: asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă; închiderea şi punerea în siguranţă a extracţiei de lignit şi huilă, pentru carierele şi minele ce urmează să fie incluse în programul de închidere; reabilitarea şi ecologizarea terenurilor aferente centralelor electrice închise şi a carierelor şi minelor care le deservesc; reconversia profesională şi recalificarea, precum şi alte măsuri socio-economice pentru susţinerea tranziţiei forţei de muncă şi a oportunităţilor economice la nivel local, inclusiv cele cu caracter de ajutor de stat pentru reducerea impactului socio-economic.

România renunță la huilă și lignit, treptat. S-a invocat pericolul pentru Mediu

Potrivit actului normativ, huila va fi scoasă din exploatare treptat, până cel târziu la 31 decembrie 2032. Executarea lucrărilor de siguranţă, a lucrărilor de închidere şi de ecologizare a carierelor şi minelor se finalizează până la aceeaşi dată.

Capacitatea totală instalată de energie electrică pe bază de lignit şi huilă care va fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu în anul 2032 este de 4920 MW, din care 3780 MW până la sfârşitul anului 2025, se mai arată în proiect. Minele de cărbuni ar urma să fie „înlocuite” cu parcuri fotovoltaice până în 2024.

Exploatarea huilei și a lignitului s-a considerat un adevărat pericol pentru Mediu, implicit pentru sănătatea umană. Comisia Europeană(CE) este cea care a stabilit termenul până la care minele de cărbune pot fi închise.

Ministerul Mediului anunță noi strategii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Insulele ecologice digitalizate vor face diferența

Autor

Georgiana DRAGOMIR

8 noiembrie 2022

Intallnire Mediu — Tánczos Barna, ministrul Mediului, la o dezbatere privind gestionarea deșeurilor. foto: Ministerul Mediului

Colectarea separată a deșeurilor ar putea avea un alt „viitor” în România, dacă oficialii Guvernului se vor ține de promisiuni. Marți, 8 noiembrie, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a participat la a o dezbatere privind sistemul de gestionare a deşeurilor, organizată de Consiliul Investitorilor Străini. S-a discutat despre aplicarea legislației, stadiul reglementărilor din domeniu, măsurile care trebuie luate pentru tranziția către economia circulară şi creşterea nivelului de colectare separată şi reciclare.

Oficialul de la Mediu consideră că România trebuie să lanseze noi strategii pentru colectarea selectivă, un plus pentru noi, având în vedere că deșeurile se pot transforma în alte resurse, materii prime.

„Ministerul Mediului vine cu două măsuri din PNRR. Construim centre de colectare cu aport voluntar şi insule ecologice digitalizate unde populația va putea aduce deşeurile reciclabile. Însă, fără o schimbare de mentalitate, sistemele de colectare nu vor fi eficiente. Avem nevoie de educarea şi conştientizarea populației privind impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător şi importanța colectării selective”, a explicat Tánczos Barna.

Ministerul Mediului anunță noi strategii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Care vor fi provocările

Chiar dacă la acest moment, România nu are depozite de gunoi conforme cu legislația europeană, ministrul Mediului consideră că autoritățile ar trebui să coopereze, să dialogheze mai mult cu mediul privat, astfel încât soluțiile pentru colectarea, depozitarea, reciclarea deșeurilor să fie identificate rapid.

„Provocările din acest domeniu sunt uriaşe: reglementarea şi controlul acestui domeniu implică o colaborare între autoritățile din diferite sectoare, dar necesită atenție sporită și la fiecare nivel de decizie. Totodată este nevoie şi de implicarea mediului privat. Dialogurile constructive sunt foarte utile în acest sens”, s-a exprimat Tánczos Barna.

Una dintre primele măsuri pe care le-ar putea lua autoritățile cu responsabilitate față de Mediu ar putea fi urmărirea legalității tarifelor pe care le practică unii operatori economici în acord/dezacord cu autoritățile locale. Faptul că unele dintre acestea nu inserează în tariful pentru colectarea gunoiului principiul „plătești cât arunci” duce la dezavantaje economice, mai ales pentru unitățiile administrativ-teritoriale, cele care au obligația să stabilească tariful pentru salubritate.

Ce reprezintă, de fapt, „insulele ecologice digitalizate”

Guvernul României intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.

Așa vor arăta „insulele ecologice digitalizate”. Foto: Ministerul Mediului

În fapt, acestea vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean ar trebui să aibă acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, fiecare cetățean va ști ce reciclează, dar și cât gunoi produce, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste elemente.

„Insulele ecologice digitalizate” sunt, din punct de vedere tehnic, containere cu cinci orificii pentru cele cinci tipuri de deșeuri pe care trebuie să le recunoaștem și să le aruncăm separat(hârtie, plastic, metal, sticlă, vegetal) . La acest moment, în România, deșeurile se tarifează paușal, iar reciclarea acestora devine aproape imposibilă. Statul nostru se află România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, arată un infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).Cu toate acestea, este în topul celor care importă deșeuri.

Citește și: Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Procesul pentru aurul Roșia Montană a ajuns în ultima fază de judecată

Autor

Emilia NEDELCOFF

7 noiembrie 2022

Rosia Montana_Ivan Rous_unesco — Sursa Foto: Whc.Unesco/Ivan Rous

Procesul dintre România și Gabriel Resources pe tema proiectului minier de la Roșia Montană, Alba, sit înscris în patrimoniul UNESCO, se apropie de sfârșit, compania canadiană cerând Statului Român despăgubiri de peste patru miliarde de dolari pentru proiectul ratat.

Potrivit adevarul, în perioada septembrie-octombrie 2022, o serie de documente, inclusiv memorii ale unor entități care au solicitat să intervină în cauză, au fost depuse la dosar.

Instanța de judecată a acceptat documentele părților implicate, acestea din urmă prezentând, pe data de 18 octombrie 2022, propriile observații referitoare la memoriile existente la dosar.

Cauza a trecut prin mai multe etape, cu depuneri de documente şi audieri, astfel că, la sfârșitul lunii decembrie 2021, Tribunalul anunța că a început deliberarea și că va pronunța o hotărâre anul acesta.

În Regulamentul ICSID, nu există nici un termen specificat privind decizia finală

În aprilie 2022, instanța a informat părțile că trebuie să răspundă la o serie de întrebări puse de membrii completului de judecată, concluzionând că există anumite aspecte ale cauzei pentru care informații suplimentare sunt absolut necesare.

Astfel, compania canadiană minieră, care acuză încălcarea, de către România, a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie, a depus un răspuns la întrebări la data de 14 iunie 2022, în timp ce Statului Român i-a revenit obligația de a formula un răspuns până la data de 19 septembrie 2022.

„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există nici un termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz. În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri.

Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.

Pe toată perioada celor șapte ani de judecată, Statul Român a evitat să ofere informații cu privire la evoluția procesului de arbitraj din dosarul Roșia Montană, drept urmare Mining Watch România a cerut Guvernului să comunice de urgență decizia Curții de Apel Ploiești, decizie care a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană.

Actul administrativ, atacat în justiție de avocații societății civile și anulat, în 2007, de Curtea de Apel Brașov, decizie menținută, în 2008, de Înalta Curte de Casație și Justiție, este esențial atât pentru declasarea unui obiectiv de pe Lista Monumentelor Istorice, cât și pentru proiectul minier, căci se crede că documentul ar putea ajuta România să scape de plata a 4,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources.

În ciuda acestui fapt, reprezentanții Guvernului Român nu au confirmat prezența certificatului de descărcare arheologică la dosar, deși probabilitatea ca acesta să fie cuprins în memoriul depus de una dintre părțile care au fost acceptate ca intervenienți în cauză există.

Canadienii cer despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani pentru proiectul ratat Roșia Montana

Compania Gabriel Resources, companie care a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană și care deține 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de România, prin Minvest Roşia Montană, cere daune de de 4,7 miliarde de dolari americani Statului Român.

Canadienii cer României să plătească miliardele de dolari cerute, întrucât Guvernul de la Bucureşti, aflat sub presiunea societății civile, a decis să nu emită un acord privind exploatarea minelor.

Statul Român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații, în timp ce cauza celor de la Gabriel Resources este apărată de americanii de la White&Case, respectiv de avocații români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

1...582583584...652 Pagina 583 din 652