10.5 C
București
vineri, 20 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 584

Pădurile din Masivul Retezat, din nou în proprietatea statului român? Decizia instanței va influența protecția Mediului

Așa arată toamna în pădurile din Munții Retezat. foto: captură video Youtube

Decizia instanței va influența protecția Mediului, deoarece suprafața cuprinde păduri, pășuni, goluri alpine, considerate unice în Europa. Cazul retrocedărilor ilegale din Masivul Retezat a ajuns în instanță în urmă cu 13 ani. În primăvara anului 2021, Judecătoria Hațeg a constatat că 12.000 de hectare din această arie au ajuns pe mâna unei familii de austrieci cu ajutorul unor acte false. La acest moment, procesul este în faza de recurs, iar judecătorii de la Tribunalul Hunedoara ar trebui să se pronunțe definitiv cu privire la proprietarii de drept ai pădurilor, joi, 10 noiembrie.

Astfel, suprafața disputată va redeveni statului român din momentul în care sentința devine definitivă.

Cum au ajuns pădurile din Masivul Retezat în posesia familiei Kendeffy? Cine răspunde pentru fals în acte

Totul a început în 2006. Prefectura Hunedoara a atribuit suprafețele de teren din Retezat fără niciun temei legal, către Familia Kendeffy, din Transilvania, sustine Academia Română care obligația de administra Parcul Național Retezat. Mai exact, cea care pretindea dreptul de proprietate a celor 12 mii de hectare din Retezat este Maria Kendeffy, nora lui Kendefffy Gabor. În Codul Civil al României nu se prevede că o noră poate moșteni părinții sotului ei, este principalul argument juridic, invocat de Academia Română, parte în proces.

„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/64, 90538/901. Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara” , se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.

Prefectura Hunedoara, vizată de o anchetă DNA în cazul retrocedărilor din Retezat

Cel care a sesizat pretinsa ilegalitate în cazul retrocedărilor din Retezat este Dan Aurel Pricăjan, fost prefect al județului Hunedoara.

El a sesizat la DNA aspecte care țineau de investigarea retrocedării din Retezat. Procurorii nu au considerat că este cazul să deschidă un dosar penal în acest caz, în anul 2009.

Cu toate acestea, dacă sentința Judecătoriei Hațeg rămâne definitivă, cei care au întocmit în fals actele de proprietate pentru familia Kendeffy ar putea fi trași la răspundere penală. Concret, foștii reprezentanți ai Comisiei de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Hunedoara pot fi anchetați de procurori pentru fals în acte. În ceea ce privește recuperarea prejudiciului, statul român ar trebui să facă demersuri pentru restituirea tuturor subvențiilor acordate de APIA(Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) familiei mai sus numite, administrate de firma Rotunda SRL.

România spune „da” transportului verde: 890 de kilometri noi de piste pentru biciclete

Sursa foto: Pixabay/Michael Gaida

Din ce în ce mai multe orașe caută modalități de a reduce congestionarea traficului și poluarea, astfel că un total de 108 dosare au fost depuse în cadrul Programului de realizare a pistelor pentru biciclete în primele două minute de la lansarea sesiunii.

Părând să-și dorească străzi mai sigure pentru toată lumea și să înțeleagă importanța mobilității urbane sustenabile, România ar urma să beneficieze de circa 900 de km de piste pentru biciclete, construite cu finanțare din Fondul pentru Mediu.

„Succesul programului și epuizarea rapidă a bugetului arată un interes crescut pentru o mobilitate sustenabilă. Noile piste pentru biciclete vor asigura o alternativă ecologică la transportul auto și vor contribui la un mediu mai curat și mai sănătos. Felicitări autorităților locale care au depus proiecte și succes în implementarea lor!”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

Proiectele depuse totalizează o lungime de 890,51 km de piste pentru biciclete

Fondurile alocate acestor proiecte favorabile bicicliștilor însumează 500 milioane lei și au fost solicitate integral de un număr de 108 unități administrativ-teritoriale din 30 de județe. Proiectele depuse totalizează o lungime de 890,51 km de piste pentru biciclete.

Județele din România care-și doresc cel mai mult o fluiditate îmbunătățită a traficului, trotuare mai sigure, dar și un mediu mai sănătos sunt Bihor, Dâmbovița și Argeș, acestea fiind județele care numără cele mai multe proiecte depuse.

La nivelul municipiului București a fost depus un singur proiect, din partea Primăriei Sectorului 5, celelalte municipii care au solicitat finanțare pentru piste pentru biciclete fiind Adjud, Beiuș, Marghita, Târgoviște și Tecuci.

Solicitanții au la dispoziție 24 de luni pentru implementare

Administratia Fondului pentru Mediu va demara procedura de analiză a proiectelor depuse privind rezolvarea problemelor legate de lipsa unei infrastructuri dedicate bicicliștilor, urmând ca, de la momentul aprobării acestora, administrațiile locale să aibă la dispoziție 24 de luni pentru implementare.

În cadrul proiectelor, suma maximă care poate fi finanţată pentru realizarea unui km de traseu de piste de biciclişti şi care reprezintă 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile este:
– 1.000.000 lei/km pentru pistele de biciclişti care presupun lucrări pe amplasamente separate de drum, neamenajate ca trotuar sau parte carosabilă;
– 350.000 lei/km pentru pistele de biciclişti care presupun lucrări pe carosabil sau trotuar existent.

Amenzi între 3.000 și 10.000 de lei pentru turiștii care încalcă regulile din Delta Dunării

Sursa foto: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Potrivit HG 1.194/2022, privind actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 82/1993 referitoare la constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, amenzile practicate pentru cei care încalcă regulile speciale instituite pentru a proteja habitatele naturale, fauna și flora din regiune se înăspresc începând cu această lună.

Astfel, persoanele fizice care încalcă regulile din Rezervația Biosferei „Delta Dunării” riscă amenzi de până la 15.000 de lei în timp ce limitele contravenţiilor pentru persoane juridice ajung până la 50.000 de lei.

„Prin înăsprirea sancţiunilor în Delta Dunării urmărim descurajarea încălcării prevederilor legale în vigoare. Amenzile erau mici, neactualizate din anul 2011.

Respectarea legislaţiei este obligaţia fiecăruia dintre noi, trebuie să dăm dovadă de un comportament responsabil faţă de natură şi mediul înconjurător.

Acţiunile noastre pot avea un impact negativ asupra biodiversităţii ducând chiar la compromiterea sau pierderea unor habitate naturale”, a declarat ministrul Tanczos Barna, potrivit G4Media.

Amenzi derizorii pentru cei care încălcau regulile în Delta Dunării

Dacă până acum turiștii aflați în zona Delta Dunării sau localnicii care încălcau legislația privind protecția mediului riscau amenzi derizorii, cuprinse între 35 și 100 de lei, începând cu luna noiembrie a acestui an, aceștia vor fi nevoiți să suporte contravenții de o sută de ori mai mari.

Spre exemplu, intrarea persoanelor şi pătrunderea mijloacelor de transport navale ori rutiere neautorizate în zonele strict protejate se sancţionează cu amenzi cuprinse, în cazul persoanelor fizice, între 5.000 și 10.000 de lei, respectiv cu amenzi de până la 50.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

Totodată, persoanele care se fac vinovate de aruncarea în ape, împrăștierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deșeurilor vor trebui să scoată din buzunar sume la fel de mari.

Amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei riscă și turiștii care vor campa în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiţii decât cele autorizate, dar și cei care vor practica pescuitul sportiv/recreativ fără acte de reglementare emise de Administratia Rezervatiei sau în zone interzise, respectiv în perioadele de prohibiție.

Nu în ultimul rând, persoanele responsabile de producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de adăpost ale păsărilor ori ale altor animale sălbatice vor putea fi sancționate cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

Delta Dunării, zonă de importanță ecologică națională și internațională

Rezervația Biosferei „Delta Dunării” reprezintă, potrivit Legii 82/1993, o zonă de importanță ecologică națională și internațională, care cuprinde următoarele unități fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol – Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv.

Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

foto cu caracter ilustrativ. sursa: pixabay

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași, împreună cu comisari din cadrul Gărzii de Mediu Călărași, au descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui mijloc de transport, cantitatea de 12.903 kilograme deşeuri din aluminiu, pentru care şoferul nu a putut prezenta documente de transfer, conform prevederilor legale în vigoare.

Controlul s-a desfășurat joi,3 noiembrie. Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași au efectuat pe sensul de intrare în ţară, control specific asupra unui ansamblu rutier, condus de un cetăţean bulgar, în vârstă de 50 de  ani.  El transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, deşeuri din aluminiu(n.r. se încadrează în sfera deșeurilor metalice)

Deşeurile au fost încărcate din Bulgaria, destinaţia fiind o firmă de pe teritoriul României. Astfel, autorităţile de control nu au permis accesul pe teritoriul României pentru acest mijloc de transport și au extins verificările.

Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Potrivit informațiilor noastre, organele de control se confruntă des cu situații similare celei descrise mai sus. În fapt, transportul oricăror deșeuri înseamnă responsabilități pentru Mediu. Spre exemplu, în cazul celor metalice, așa cum sunt și cele din aluminiu, este necesar să fie respectate criteriile de determinare a condițiilor în care anumite tipuri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri, conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene.

De ce sunt profitabile deșeurile metalice

Mai multe rapoarte ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au arătat că există o piață și o cerere pentru utilizarea deșeurilor de fier, oțel și aluminiu ca materie primă în oțelării, topitorii, rafinării de aluminiu și unități de retopire pentru producția de metale. Astfel, deșeurile de fier, oțel și aluminiu ar trebui să fie suficient de pure și să respecte standardele relevante aplicabile deșeurilor sau specificațiile formulate de industria metalurgică.

Deșeurile de aluminiu, inclusiv deșeurile de aliaje de aluminiu, nu mai constituie deșeuri dacă, la transferul de la producător la alt deținător, au fost tratate și au devenit pure. Într-un reportaj BBC, unii anchetatori din România au explicat de ce importul de deșeuri devine la fel de periculos ca traficul de droguri.

Transferurile ilegale de deşeuri au devenit mai profitabile decât traficul de droguri, iar exportul de gunoaie şi deşeuri către România se va intensifica în următoarea perioadă, avertizează Teodor Niţă, procuror specializat în combaterea infracţiunilor de mediu de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa.

Plecând de la această premisă, putem concluziona, însă, că drogurile sunt consumate doar de unii oameni, pe când deșeurile sunt produse de toți, iar vigiliența organelor de control ar trebui să fie maximă.

De ce România este „ținta” exporturilor de deșeuri

Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită.

România devine „ținta” exporturilor, deoarece depozitarea tonei de gunoi costă între 17 şi 35 de euro, în timp ce în Marea Britanie este 500 de lire sterline, iar în Italia este 500 de euro.

Model de business cu deșeuri: în acte second-hand, în realitate(…) gunoaie

Potrivit Poliției de Frontieră, cele mai multe deşeuri intră în ţară din cauza vidului legislativ din comerţul cu produse second-hand. Mai exact, reprezentanții firmelor din domeniu trec în acte că transportă haine şi încălţăminte, însă, în urma controalelor reiese că sunt resturile metalice. Conform datelor de la Registrul Comerțului, peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie.

Ministerul Finanțelor susține că cifrele de afaceri ale celor care transportă deșeuri metalice ajunge la peste 400 milioane de euro.

Citește și: Deșeuri periculoase, ilegale, provenite din Japonia

CCR a decis: legea care permite construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate e neconstituțională

Sursa foto: Pixabay/Kurt Bouda

PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat, la începutul acestui an, pentru construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate, senatorii motivându-și decizia prin invocarea crizei energetice. Proiectul de lege a trecut de Senat, cu 86 de voturi pentru și 24 împotrivă.

Ba mai mult, la vremea aceea, Daniel Zamfir, unul dintre inițatorii legii, răspundea criticilor aduse de către organizațiile de mediu prin afirmația conform căreia „curentul electric este mai important decât cuibul unei păsărele”.

Uniunea Salvaţi România (USR) a sesizat însă Curtea Constituţională (CCR), iar aceasta din urmă a decis ieri, 2 noiembrie 2022, că legea care permitea construcția de microhidrocentrale în ariile protejate, așa-numita Lege Zamfir, este neconstituțională, relatează Green Report.

„În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională”, se arată în comunicatul CCR.

Proiectul de lege încalcă dreptul la un mediu sănătos

În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, printre acestea numărându-se atât încălcarea principiului bicameralismului, cât și încălcarea dreptului la un mediu sănătos.

Decizia CCR abordează însă doar nerespectarea principiului bicameralismului, întrucât „forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate, pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător”, se mai arată în comunicatul CCR.

Propunerea legislativă prevedea mutarea limitelor pentru ariile naturale protejate pentru ca lucrările de amenajare pentru microhidrocentrale să fie în afara acestora, guvernanții susținând că realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% reprezintă un obiectiv de interes strategic național.

Grupul USR este însă de cu totul altă părere, afirmând că diminuarea ariilor naturale protejate ar însemna distrugerea definitivă a florei și a faunei sălbatice, încălcând astfel dreptul populației la un mediu sănătos.

Admiterea sesizării USR, o victorie pentru protecția mediului 

„PSD și aliații săi s-au folosit cinic de războiul Ucraina – Rusia ca să deblocheze niște proiecte ilegale făcute de firme probabil prietene. S-a invocat criza energetică și necesitatea ca România să devină independentă energetic.

Dar, atenție, cele două hidrocentrale ar contribui, după ce ar distruge sute de hectare de pădure și sănătatea noastră la pachet, cu 0,5% din capacitatea de producție din România. Adică, nu vor rezolva nimic.

Nu vor scădea cu nimic prețul resimțit de noi toți la energie. În schimb, în ultimii ani, Hidroelectrica s-a bucurat de un profit de 15 miliarde de lei din care nu a investit nimic pentru a crește capacitatea de producție.

Vorbim de doi ani de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și nu facem nimic – ele chiar ar crește real capacitatea de producție. Avem hidrocentrale pe râul Jiu, în valea Sadului și Curțișoara, blocate deși nu sunt în arii protejate naturale.

Să spună PSD și aliații săi de ce nu sunt terminate hidrocentralele care nu sunt în arii protejate? De ce nu vrea actuala guvernare să crească capacitatea României de producție de energie?”, declară deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei de Mediu.

Guvernul susţine în continuare legea privind construcţia de hidrocentrale mici pe arii protejate

Cu toate că organizațiile de mediu și mai mulți specialiști care au documentat subiectul au indicat că modificările încalcă nu doar dreptul european, ci sunt inclusiv incompatibile cu forma actuală a legii, Nicolae Ionel Ciucă își arată în continuare susținerea față de legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007).

„Curtea s-a pronunţat ieri pe principiul bicameralismului, motiv pentru care în momentul în care vom avea publicată motivarea Curţii se va întoarce în Parlament.

Guvernul va susţine ca elementele neclare din cuprinsul legii să fie asumate de Senat şi de Cameră şi să o reaprobăm, pentru că avem nevoie de aceste hidrocentrale, sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale.

Avem cel puţin în momentul de faţă 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune, pentru că ele unele dintre ele au ajuns la un nivel de finalizare de până la 90%.

Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi pentru Uniunea Europeană, deci vom finaliza acest proiect până la finalul anului acesta”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

„Congresul Dunărenilor”, la prima ediție. A fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale

Congresul Dunărenilor, la prima ediție. foto: Asociația MaiMultVerde

„Congresul Dunărenilor” a unit 40 de reprezentanți ai primăriilor din localitățile riverane Dunării. Întâlnirea a avut loc, joi, 3 noiembrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Asociația „MaiMultVerde” în cadrul programului „Cu Apele Curate”, în parteneriat cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților. Au fost prezenți reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Administrația Națională Apele Române, Garda Națională de Mediu, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară și ONG-uri. Au fost dezbătute cele mai des întâlnite probleme în gestionarea deșeurilor.

Este dovedit faptul că gestionarea deșeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) reprezintă soluția ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deșeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalații de prelucrare, așa cum este cazul stațiilor de sortare ale deșeurilor reciclabile și pregătirea lor pentru reciclare” , a declarant Liliana Nichita, Director al Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

„Congresul Dunărenilor”, la prima ediție. A fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale

Cu această ocazie, a fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale. Documentul sintetizează responsabilitățile autorităților locale, pornind de la angajamentele asumate de România la nivel european și continuând cu obligațiile trasate de prevederile naționale sau județene, pentru a construi o imagine de ansamblu pe baza căreia pot
fi identificați pașii de urmat pentru o gestiune conformă cu normele europene privind gestionarea deșeurilor. Ghidul a fost redactat de Ghidul redactat de „MaiMultVerde”. România va primi prin PNRR(Planul Național de Redresare și Reziliență) suma de 1,239 de miliarde de euro, pentru managementul deșeurilor.

Ministerul Mediului preconizează că până în 2023, se vor adopta o strategie și un plan de acțiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziția României către o
economie circulară până în 2030. Aceste acțiuni vor fi însoțite de investiții în instalații de colectare separată și reciclare a deșeurilor, în special a celor agricole și în asigurarea
respectării dispozițiilor privind managementul acestora.






















Ciripitul păsărilor ar putea fi bun pentru sănătatea ta mintală

Sursa foto: Pixabay/Inna Vainberg

Vederea păsărilor și ascultarea cântecelor acestora contribuie la îmbunătățirea bunăstării mintale și a simptomelor depresive, conform unui nou studiu realizat de King’s College din Londra, scrie Science Daily.

Studiul, intitulat „Evaluarea momentană ecologică bazată pe smartphone dezvăluie beneficiile pentru sănătatea mintală ale păsărilor”, a fost publicat în Scientific Reports și s-a bazat pe aplicația pentru smartphone Urban Mind pentru a putea colecta informații, în timp real, cu privire la bunăstarea mintală a oamenilor atunci când văd sau aud păsări.

La studiu au participat 1.292 de voluntari din întreaga lume

Studiul s-a desfășurat între aprilie 2018 și octombrie 2021, aplicația pentru smartphone Urban Mind, dezvoltată de King’s College London, arhitecții peisagiști J&L Gibbons și fundația artistică Nomad Projects, fiind descărcată de numeroase persoane stabilite în Regatul Unit, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Cei 1.292 de participanți au primit trei notificări din partea aplicației care îi întrebau dacă pot vedea sau auzi păsări în apropiere, urmate de un scurt chestionar menit să le evalueze starea de bine psihică.

În acest mod, cercetătorilor li s-a permis să stabilească dacă există o asociere între buna dispoziție și întâlnirea cu păsările, dar și să estimeze cât timp a durat această asociere.

Echipa de academicieni a constatat că voluntarii au raportat o creștere a bunăstării mintale ori de câte ori puteau vedea păsări sau auzi cântecul acestora, indiferent de diagnosticele existente privind afecțiunile de sănătate mintală ale unora dintre participanți. Durata a fost stabilită undeva la 8 ore.

„Există tot mai multe dovezi privind beneficiile pentru sănătatea mintală pe care le aduce prezența în natură și credem intuitiv că prezența cântecului păsărilor și a păsărilor ne-ar ajuta să ne îmbunătățim starea de spirit.

Cu toate acestea, există puține cercetări care au investigat efectiv impactul păsărilor asupra sănătății mintale în timp real și într-un mediu real. Prin utilizarea aplicației Urban Mind, am demonstrat pentru prima dată legătura directă dintre a vedea sau a auzi păsări și starea de spirit pozitivă.

Sperăm ca aceste dovezi să poată demonstra importanța protejării și asigurării unor medii care să încurajeze păsările, nu doar pentru biodiversitate, ci și pentru sănătatea noastră mintală”, a declarat Ryan Hammoud, asistent de cercetare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN), King’s College London și autorul principal al lucrării.

Protejarea mediului și îmbunătățirea biodiversității, absolut necesare pentru a păstra habitatele păsărilor

Cercetătorii au arătat că legătura dintre păsări și bunăstarea mintală nu a fost explicată de factori de mediu co-ocupanți, cum ar fi prezența copacilor, a plantelor sau a cursurilor de apă.

În același timp, oamenii de știință sunt de părere că rezultatele obținute au evidențiat, de asemenea, necesitatea de a proteja mai bine mediul și de a îmbunătăți biodiversitatea în zonele urbane, suburbane și rurale, pentru a conserva habitatele păsărilor.

„Termenul de servicii ecosistemice este adesea folosit pentru a descrie beneficiile anumitor aspecte ale mediului natural asupra sănătății noastre fizice și mintale. Cu toate acestea, poate fi dificil să se demonstreze aceste beneficii din punct de vedere științific.

Studiul nostru oferă o bază de dovezi pentru crearea și susținerea spațiilor biodiverse care adăpostesc păsări, deoarece acestea sunt strâns legate de sănătatea noastră mintală.

În plus, constatările susțin punerea în aplicare a unor măsuri de creștere a oportunităților pentru ca oamenii să se întâlnească cu păsările, în special pentru cei care trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia”, a declarat Andrea Mechelli, profesor de intervenție timpurie în domeniul sănătății mintale la IoPPN, King’s College din Londra.

Problema deșeurilor electronice este în creștere în lume: europenii, cei mai mari producători

Sursa foto: Pixabay

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice (cunoscute în general sub denumirea de DEEE sau deșeuri electronice) este în creștere în întreaga lume, iar europenii sunt principalii producători, scrie euronews.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice includ o gamă largă de dispozitive, cum ar fi calculatoare, frigidere și celulare aflate la sfârșitul ciclului de viață, forumul WEEE (West Electrical and Electronic Equipment Forum) estimând că peste 5 miliarde de telefoane mobile ar urma să fie aruncate la gunoi numai în acest an.

Europa: cea mai mare rată de producție de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume

Numărul de produse electronice aruncate în UE devine tot mai mare, în casele europenilor existând în medie, potrivit WEEE, 74 de produse electronice, dintre care 17 zac nefolosite.

Negăsindu-li-se o întrebuințare, probabilitatea ca electronicele de mici consum să fie reciclate corespunzător este una mică, oamenii preferând adesea fie să le depoziteze și să uite de ele, fie să le arunce la gunoi sau chiar să le incinereze.

Acest lucru este deosebit de periculos, întrucât acest tip de deșeuri conține un amestec complex de materiale, potențial toxice, care poate cauza probleme majore de mediu și care poate afecta sănătatea publică dacă dispozitivele aruncate nu sunt gestionate corespunzător.

„Oamenii nu își dau seama că toate aceste obiecte neimportante au o mare valoare și că, împreună, reprezintă sume uriașe la scară globală”, a declarat directorul general al DEEE, Pascal Leroy, cu ocazia Zilei internaționale a deșeurilor electronice.

Potrivit unui raport al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), privind deșeurile electronice la nivel mondial, Europa a ieșit pe primul loc la producerea de astfel de deșeuri.

Documentul estimează că în 2019, în Europa, o persoană a generat peste 16 kg de deșeuri electronice, având astfel cea mai mare rată de generare de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume.

Aceasta este imediat urmată de Oceania cu 16,1 kg pe cap de locuitor și de Americi cu 13,3 kg pe cap de locuitor, în timp ce Asia și Africa au produs 5,6 și, respectiv, 2,5 kg pe cap de locuitor.

În ciuda celor menționate deja, tot Europa este și lider mondial atunci când se pune problema gestionării deșeurilor electronice, înregistrând o rată de colectate și reciclare de 42,5%.

La polul opus, se află Malta care, din cauza lipsei unei infrastructuri moderne de colectare a deșeurilor, are o rată de doar 20,8% de deșeuri reciclate.

Cum poate fi redus numărul deșeurilor electronice

Aparatele electronice sunt încă pline de resurse valoroase, cum ar fi materialele din pământuri rare, cuprul și cobaltul, motiv pentru care activiștii sunt de părere că utilizatorii ar trebui să facă posibilă reutilizarea acestora.

Un prim pas în acest sens îl reprezintă repararea aparatelor electronice stricate în detrimentul achiziționării altora noi. Din acest motiv, începând cu luna martie a anului trecut, UE impune producătorilor de mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, frigidere și televizoare să pună piesele la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de 10 ani.

Laptopurile, smartphone-urile, dar și alte dispozitive mici ar urma să se bucure, de asemenea, de extinderea așa-numitului „drept la reparații”. O rezoluție a Parlamentului European, adoptată în luna aprilie a acestui an, solicită ca produsele să fie proiectate „astfel încât să dureze mai mult, să poată fi reparate în condiții de siguranță, iar piesele lor să fie ușor de accesat și de îndepărtat”.

Ghețarii din întreaga lume vor dispărea până în 2050

Sursa foto: Pixabay

Ghețarii unora dintre cele mai faimoase situri din Patrimoniul Mondial, inclusiv ultimii din Africa, vor dispărea în următorii 30 de ani din cauza schimbărilor climatice, relatează BBC, citând un raport UNESCO.

Este vorba despre ghețarii de pe muntele Kilimanjaro, cei din Alpi, cei din Africa, dar și despre ghețarii din Parcul Național Yosemite din SUA, care a fost afectat anul acesta de inundații catastrofale.

Deși oamenii de știință cred că aceștia se vor topi indiferent de măsurile luate, la nivel mondial, pentru a combate schimbările climatice, ONU cere țărilor să ia măsuri imediate pentru a-i proteja pe cei rămași.

UNESCO monitorizează aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri din patrimoniul său mondial

Cercetătorii au studiat aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri incluse în Patrimoniul Mondial, aceștia reprezentând aproximativ 10% din suprafața glaciară a Pământului.

Potrivit raportului, acești ghețari, care reprezintă totodată puncte de atracție pentru turismul din întreaga lume, au început să se topească într-un ritm accelerat începând cu anul 2000, consecință a emisiilor ridicate de CO2 și, implicit, a creșterii temperaturilor.

Retragerea majoră a ghețarilor la nivel mondial reprezintă, conform Tales Carvalho Resende, unul dintre autorii raportului și responsabil de proiect la UNESCO, „una dintre cele mai dramatice dovezi că clima Pământului se încălzește”.

„Ghețarii sunt unul dintre indicatorii valoroși ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili. Este ceva ce putem vedea cu adevărat cum se întâmplă”, a mai spus el.

Carvalho a declarat că ghețarii rămași în celelalte două treimi din siturile incluse în Patrimoniul Mondial al ONU ar putea fi salvați prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.

Cu alte cuvinte, dacă țările ar face ceea ce au convenit, și anume să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială, autorii studiului nefiind însă deloc optimiști în această privință.

Comunitățile locale și populațiile indigene vor fi cele mai afectate de pierderea ghețarilor

Ghețarii din siturile incluse în Patrimoniul Mondial pierdeau aproximativ 58 de miliarde de tone de gheață în fiecare an și reprezentau până la 4,5% din creșterea observată a nivelului global al mării, echivalentul volumului anual total de apă utilizat în Franța și Spania la un loc.

Cel mai mult vor suferi de pe urma acestor schimbări climatice drastice comunitățile locale și populațiile indigene, inundațiile fiind o consecință directă a pierderii ghețarilor, motiv pentru care autorii raportului subliniază importanța instituirii unor sisteme de avertizare timpurie și de reducere a riscurilor de dezastre.

Totodată, dispariția ghețarilor amenință aprovizionarea cu apă în anotimpurile secetoase, fiind bine știut faptul că mulți oameni depind de ghețari ca sursă de apă pentru uz casnic și agricultură.

Profesorul Duncan Quincey, expert în glaciologie la Universitatea din Leeds, care nu a fost implicat în cercetare, este de părere că topirea ghețarilor înseamnă și „probleme de securitate alimentară, deoarece ei foloseau această apă pentru a-și iriga culturile”.

Situri din Patrimoniul Mondial listate ca având ghețari pe cale de dispariție până în 2050

Siturile din Patrimoniul Mondial enumerate ca având ghețari care vor dispărea până în 2050 sunt următoarele:

  • Pădurile Hyrcanian (Iran)
  • Parcul Național Durmitor (Muntenegru)
  • Parcul Național Virunga (Republica Democrată Congo)
  • Zona de interes peisagistic și istoric Huanlong (China)
  • Parcul Național Yellowstone (Statele Unite ale Americii)
  • Parcul național/pădurea naturală Muntele Kenya (Kenya)
  • Pirineii Mont Perdu (Franța, Spania)
  • Parcul Național Munții Rwenzori (Uganda)
  • Platoul Putorana (Rusia)
  • Arena tectonică elvețiană Sardona (Elveția)
  • Parcul Național Nahanni (Canada)
  • Parcul Național Lorentz (Indonezia)
  • Sistemul natural al rezervației Insula Wrangel (Rusia)
  • Parcul Național Kilimanjaro (Tanzania)
  • Parcul Național Yosemite (Statele Unite ale Americii)
  • Dolomiții (Italia)
  • Pădurile virgine din Komi (Rusia)

Mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii. Apare harta Punctelor Gastronomice Locale

mâncare tradițională ca în bucătaria bunicii

Orice călător, de plăcere sau de nevoie, își dorește să se bucure de mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii și de produse locale ecologice, pe oriunde îl duc drumurile. De la această idee au pornit specialiștii în proiecte verzi ai Fundației Conservation Carpathia, când au lansat un program de consultanță gratuită, pentru autorizarea Punctelor Gastronomice Locale și includerea lor pe o hartă, care va putea fi accesată de oricine are un telefon mobil și o conexiune la internet. Primii vizați sunt gospodarii din jurul Munților Făgăraș, dar intenția este ca din lista bucătăriilor tradiționale să facă parte localnici din toată țara.

„Punctele Gastronomice Locale sunt gospodăriile țărănești în care familia gătește și poate oferi masă vizitatorilor. Spre deosebire de pensiuni, aceste bucătării locale pot primi maximum 12 persoane, cu programare prealabilă și nu pot avea bucătari angajați, pentru că cine gătește trebuie să fie din familia respectivă. Am inițial acest proiect, pentru că este nevoie de o rețea de turism gastronomic, în care să fie folosită materie primă din propriile gospodării sau din alte surse locale certificate. Toate localitățile din țară – iar aici nu mă refer la orașe! -, ar trebui să aibă măcar două astfel de puncte gastronomice, iar pentru aceasta este nevoie de implicarea primăriilor și centrelor de informare turistică”, a declarat, pentru stireaverde.ro, Cosmin Vorovenci, specialist în afaceri verzi al fundației.

Prima fază a proiectului care ne va arăta unde ne putem bucura de mâncare tradițională, ca în bucătăria bunicii a fost lansată de Conservation Carpathia, în parteneriat cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară Argeș și vizează micii antreprenori din comunele din jurul Munților Făgăraș, care pot beneficia de asistență tehnică gratuită  în procesul de autorizare a unui Punct Gastronomic Local: Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Stoenesti, Valea Mare Pravăț, Bughea de Sus, Lerești, Nucșoara, Albestii de Muscel, Arefu, Sălătrucu, Cetățeni.

„Programul se desfășoară până în martie 2023 și sprijină doritorii cu asistență tehnică gratuită. Până în prezent avem un singur punct gastronomic local autorizat în Dâmbovicioara și avem 20 de nou-înscriși în program. Oamenii se gândesc foarte mult dacă să se înscrie, pentru că se tem să nu fie necesare investiții pe care nu și le permit, când, în realitate, le trebuie o bucătărie utilată ca în orice gospodărie, cu o chiuvetă, un aragaz, o masă de gătit și un frigider, precum și un cuptor exterior, pentru pâine și alte preparate tradiționale”, a explicat Cosmin Vorovenci.

Primul pas pentru a se înscrie în programul de consultanță gratuită este ca cei interesați să îți creeze un cont de Gmail, necesar pentru completarea formularului accesibil pe site-ul fundației. În cazul în care nu pot face acest lucru, doritorii pot apela un număr de telefon pus la dispoziție de organizația nonguvernamentală, diponibil pe același site.

Ce înseamnă Puncte Gastronomice Locale

– Sunt locurile de tip familial, cu bucătărie țărănească, care oferă turiștilor mâncare locală, simplă, proaspătă, produsă în propria gospodărie sau în vecinătatea acesteia, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât sănătatea şi integritatea turistului să nu fie puse în pericol.

– Practic, localnicii invită la masa lor musafirii veniți în vacanță în sat, oportunitate care poate reprezenta o sursă de venit importantă pentru aceștia.

În ce constă ajutorul fundației:

– Specialiștii fundației organizează întâlniri individuale cu cei care vor să intre în procesul de autorizare, le oferă consultanță gratuită pentru completarea și pentru pregătirea documentației tehnice necesară obținerii autorizației la DSVSA. Dosarul care se depune la DSVSA judeţene va conține: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; copie după actul de identitate al titularului. Ulterior, inspectorii vor face o vizită la locul de preparare al alimentelor, vor evalua unitatea, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, conform anexei II, Cap. III din Reg. CE 852/2004. În caz contrar, vor notifica proprietarul în privința deficienţelor constatate şi termenelor de remediere.

– Gospodăria locală este sprijinită pe tot parcursul procesului de autorizare, dar și în implementarea ulterioară a Punctului Gastronomic Local, prin consultanță pentru promovarea acestuia.

Care este specificul unui punct Gastronomic Local

– Servirea mesei într-un Punct Gastronomic Local se face  în gospodăria proprie, pentru 12 persoane, iar meniul zilnic cuprinde un număr redus de preparate locale, tradiționale, gătite de proprietar și de membrii familiei acestuia.

– Meniul se bazează pe ingredientele și pe rețete locale. Se gătesc cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale și eventual 2 feluri de desert, după specificul local al zonei în care este înființat Punctul Gastronomic Local.

– Meniul este  preparat şi servit în decursul aceleiaşi zile. Metodele de preparare ale meniului sunt, pe cât posibil, tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

– Având în vedere că aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesară obţinerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA  nr. 111/2008.

Ce beneficii poate aduce un Punct Gastronomic Local:

– Poate genera venituri constante pentru producătorii locali și susține o creștere economică pe termen lung pentru economia locală.

– Vizitatorii se pot opri la masa unui localnic autorizat și se pot bucura de mâncare cu gust local, ingrediente naturale, specifice zonei.

– Mai poate genera venituri și din vânzarea altor produse pe care le realizează familia, precum: brânzeturi și diferite lactate, fructe, legume, gemuri și dulcețuri, zacuști sau produse de meșteșugărit.