8.1 C
București
vineri, 20 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 585

Ce este levigatul? Poate afecta sănătatea publică și Mediul

Colectarea incorectă a levigatului este extrem de nocivă pentru sănătatea publică. foto cu caracter ilustrativ: BTL Liners

În termeni științifici, lichidul care, trecând printr-un material solid, a extras substanțe dizolvate sau în suspensie din materialul respectiv, se numește levigat. Mai exact, deșeurile care se descompun pas cu pas formează acest lichid urât mirositor, nociv pentru sănătatea publică și Mediu.

Acestea pot fi diminuate prin depozite de deșeuri amenajate corespunzător, cum ar fi cele care sunt construite pe materiale impermeabile geologic sau sit-uri care utilizează căptușeli impermeabile din geomembrane. Utilizarea căptușelilor impermeabile este obligatorie în Uniunea Europeană, SUA, Australia  cu excepția cazului în care deșeurile sunt considerate inerte.

Mai mult decât atât, substanțele toxice sunt excluse în mod specific de la depozitul de deșeuri. Cu toate acestea, în ciuda controalelor legale mult mai stricte, se observă adesea că levigatul este prezent încă de la ridicarea gunoiului, lăsând urme nocive pe străzi, parcuri și alte spații verzi sau locuibile.

Cum se colectează levigatul. Devine cel mai toxic deșeu

Specialiștii în gestionarea deșeurilor spun că sunt mai multe componente ale unui sistem de colectare a levigatului, inclusiv pompe, guri de vizitare, conducte de descărcare și monitoare de nivel de lichid. Cu toate acestea, există patru componente principale care sunt cu adevărat eficiente: căptușeli, filtre, pompe și bazine.

În unele depozite de deșeuri neconforme din punct de vedere tehnic-administrativ, așa cum sunt și în România, levigatul a fost direcționat în canalizări, dar acest lucru a cauzat o serie de probleme pentru apele uzate. Metale toxice din levigat au ajuns în sol, afectând plantele. Legislația europeană, la care a aderat și România, nu permite ca deșeurile toxice să fie eliminate în depozitele de deșeuri municipale de deșeuri solide. Acesta este/ar trebui să fie principalul punct de control al instituțiilor care au rolul să protejeze Mediul și sănătatea publică.

Cum se sancționează colectarea incorectă a levigatului

Dacă levigatul nu este colectat prin metodele mai sus descrise, operatorii economici, respectiv unitățile administrativ-teritoriale(primăriile) pot primi sancțiuni contravenționale de la Garda de Mediu. Valoarea acestora este cuprinsă între 5000-70 000 de lei. Sunt detaliate aici.

De asemenea, în cazul se constată că gestionarea deșeurilor a fost defectuoasă și a creat pagube mari Mediului sau sănătății publice, cei implicați în producerea acestora pot fi trași la răspundere penală. Infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă fapta este comisă de o persoană juridică, detenția este înlocuită amendă. O zi de amendă poate varia între 500 lei și 25.000 lei, iar numărul maxim de zile-amendă ajunge la 180.

Citește și: Deversări de levigat: o amenințare pentru râul Mureș

Începe campania de vaccinare antirabică în mediul silvatic

Sursa foto: Pixabay/Ralphs_Fotos

Cu o rată de mortalitate de aproape 100% atât la oameni, cât și la animale, rabia rămâne o amenințare globală. Rabia se transmite, de obicei, prin salivă, prin mușcătura unui animal infectat, boala provocând afecțiuni la nivelul creierului și, în cele din urmă, moartea.

Astfel, ANSVA anunță că va efectua, începând cu această lună, vaccinarea antirabică atât la animalele domestice (carnasiere domestice), cât și la animalele sălbatice (vulpea).

Pe teritoriul României, principalul rezervor al bolii este reprezentat de vulpea roşcată, drept care singura măsură eficientă de eradicare a rabiei este vaccinarea animalelor din mediul silvatic, specifică ANSVA printr-un comunicat de presă.

Rabia poate fi prevenită prin campanii de vaccinare, iar situaţia epidemiologică existentă în Ucraina şi în Republica Moldova, care determină un risc major de apariţie a rabiei în ţara noastră, nu face decât să sublinieze încă o dată importanța acestora.

Când urmează să fie efectuată și cât durează campania de vaccinare antirabică pe teritoriul României

Dacă vaccinarea carnasierelor domestice se realizează în campanie, pe durata lunilor octombrie – decembrie, în mediul silvatic, aceasta va începe în data de 04 noiembrie 2022 și va fi efectuată până la sfârșitul lunii noiembrie.

În timpul campaniei, vaccinarea antirabică se va realiza cu ajutorul momelilor vaccinale antirabice, prin distribuție aeriană și manuală, de două ori pe an, mai exact primăvara și toamna.

Momelile ar urma să fie distribuite în mediul silvatic cu ajutorul avioanelor în care sunt instalate aparate de distribuție automatizată a momelilor vaccinale prin sistem GPS, ce are ca scop asigurarea unei densități de 25 momeli/km2.

Deși distribuția vacinului se va face pe cale aeriană, așezările umane, întinderile mari de apă, dar și drumurile naționale vor fi evitate, zonele țintă fiind reprezentate de fondurile cinegetice și extravilanul localităților.

Comunitățile vor fi informate cu privire la rabie și la modul în care funcționează vaccinările

Când se pune problema unor astfel de provocări, vaccinurile singure nu sunt suficiente, ci este nevoie și de angajament local, motiv pentru care ANSVA va căuta inclusiv să educe publicul cu privire la rabie.

Campania de informare a populației va avea loc anterior distribuției momelilor vaccinale și va consta în postarea de afișe informative la nivelul prefecturilor, primăriilor, inspectoratelor școlare teritoriale, direcțiilor de sănătate publică, școli, spitale, locuri publice și trasee turistice.

Acestea vor oferi informații cu privire la modalitatea de transmitere a rabiei și efectele ei asupra oamenilor și animalelor, dar și despre cum trebuie procedat în cazul în care oamenii sau animalele intră în contact cu momelile vaccinale.

Pe toată perioada derulării campaniei de vaccinare, echipe ale ANSVSA vor efectua acţiuni de monitorizare în teren, în vederea desfăşurarii corecte a vaccinării.

Care e legătura dintre Papa Francisc și reducerea emisiilor de carbon la nivel global?

Sursa foto: Pixabay/Annett_Klingner

Potrivit unui nou studiu, dacă Papa Francisc i-ar îndemna pe catolici să revină la obiceiul de a nu mai consuma carne vinerea, acesta ar putea reduce emisiile de carbon, scrie euronews.

Nu este prima dată când se vorbește despre necesitatea adoptării unei diete bazate pe mai multe plante și pe mai puțină carne de către întreaga populație globală.

Oamenii de știință și activiștii au atras atenția, în numeroase rânduri, asupra faptului că sectorul zootehnic se face la fel de vinovat de emisiile de gaze cu efect de seră precum industria auto.

Întoarcerea la tradiția milenară, beneficii reale pentru mediu

Un studiu al Universității din Cambridge susține că, dacă mulți dintre creștini s-ar întoarce la vechiul obicei, și anume acela de a alege să nu mănânce carne în zilele de vineri, acest lucru ar putea contribui la combaterea emisiilor.

„Agricultura cărnii este unul dintre principalii factori care generează emisii de gaze cu efect de seră”, a declarat Shaun Larcom, cercetător în domeniul economiei funciare la Universitatea Cambridge.

„Dacă Papa ar reintroduce obligația de vineri fără carne pentru toți catolicii la nivel global, aceasta ar putea fi o sursă majoră de reducere a emisiilor cu costuri reduse. Chiar dacă doar o minoritate de catolici aleg să se conformeze”, a mai spus acesta.

În secolul al IX-lea, Papa Nicolae I a declarat că credincioșii ar trebui să se abțină de la a consuma „carne, sânge sau măduvă” în zilele de vineri, în amintirea morții și a răstignirii lui Hristos.

Totodată, în 2011, autoritățile bisericești din Anglia și Țara Galilor au cerut congregațiilor să revină la practica străveche, îndemnând credincioșii să renunțe la carne în zilele de vineri.

În acest mod, deși doar un sfert dintre cei 5 milioane de catolici din Anglia și Țara Galilor și-au schimbat obiceiurile alimentare, cercetătorii au observat că reducerea consumului de carne a contribuit la economisirea a peste 55.000 de tone de carbon pe an.

1,3 miliarde de oameni se identifică drept catolici în întreaga lume, astfel că autorii studiului cred că beneficiile ar fi de 20 de ori mai mari decât în Marea Britanie chiar dacă s-ar întâmpla ca doar episcopii din Statele Unite să adere la această schimbare.

Ce crede Papa Francisc despre schimbările climatice

Într-o scrisoare papală din 2015, intitulată „Laudato Si”, Papa Francisc a făcut apel la catolicii din întreaga lume să facă din protejarea mediului înconjurător și din lupta împotriva schimbărilor climatice o prioritate urgentă.

„Niciodată nu am rănit și nu am maltratat atât de mult casa noastră comună cum am făcut-o în ultimii două sute de ani”, a spus el. Totodată, în iulie, Papa a cerut tinerilor să consume mai puțină carne pentru a proteja planeta.

Studiul, publicat pe Social Science Research Network, s-a bazat pe analiza studiilor de sănătate publică privind obiceiurile alimentare din Anglia și Țara Galilor.

Agenții patogeni și florile pot contribui la declinul albinelor

Sursa foto: Pixabay/DerWeg

Agenții patogeni reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa sănătății polenizatorilor, un nou studiu, publicat în revista Ecology, constatând că anumite trăsături fizice ale florilor afectează sănătatea bondarilor prin modularea transmiterii unui agent patogen dăunător, numit Crithidia bombi.

Potrivit Science Daily, cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst au demonstrat că lungimea corolei sau a petalelor unei flori joacă un rol important în modul în care acest agent patogen este transferat între albine.

Altfel spus, corolele mai scurte înseamnă că mai puține fecale de albine ajung în interiorul florii și, prin urmare, în calea albinelor care caută nectar.

Numărul populațiilor unor insecte bine cunoscute a scăzut vertiginos

Oamenii de știință continuă să tragă un semnal de alarmă cu privire la așa-numita „apocalipsă a insectelor”, lor alăturându-li-se și apicultori europeni, aceștia din urmă remarcând, la rândul lor, nu doar că albinele mor în număr foarte mare, dar și că nu mai produc la fel de multă miere ca în trecut.

Conform unor estimări, în ultimii 50 de ani, s-a înregistrat un declin de 75% al vieții insectelor din întreaga lume, schimbările climatice devenind un factor de stres nou și pentru albine.

Specialiști în domeniu apreciează că unele specii de polenizatori au dispărut cu 90% în SUA în ultimii douăzeci de ani, motivele fiind multiple.

La acest fenomen au contribuit, pe lângă pesticidele care vizează anumite insecte, distrugerea habitatelor acestora prin defrișare, poluarea luminoasă și fonică, inclusiv agenții patogeni.

Spre exemplu, în cazul bondarilor, un parazit numit Crithidia bombi, adesea transmis prin excrementele albinelor, reprezintă o amenințare cât se poate de reală, ducând la decimarea acestora.

Cum poate fi menținută o populație de albine sănătoasă

O încercare răspândită pentru a minimaliza daunele aduse populației de albine, urmate de obicei de moartea coloniilor, constă în plantarea de grădini de polenizare.

Totuși acest lucru nu l-a oprit pe Jenny Van Wyk, cercetător postdoctoral în domeniul biologiei la Universitatea din Massachusetts Amherst, să-și pună întrebări cu privire la tipul de flori care ar trebui plantate.

Un studiu publicat, la 20 iulie, în Nature Ecology and Evolution arăta că una din 11 flori este purtătoare de paraziți cauzatori de boli și că una din opt albine avea cel puțin un parazit.

„Încercăm să adunăm informații despre modul în care trăsăturile florale influențează sănătatea polenizatorilor, astfel încât să putem gândi dincolo de informațiile specifice fiecărei specii.

În acest fel, am putea fi capabili să generalizăm între speciile care au trăsături similare și astfel să ajutăm la orientarea deciziilor de plantare”, a ținut să specifice Jenny Van Wyk.

Noua: platformă dedicată educației de mediu și în România

Sursa foto: Facebook/noua.info

Poluarea aerului și a apelor, creșterile mari de temperatură, defrișarea pădurilor, toate acestea au efective negative asupra sănătății și bunăstării umane, contribuind inclusiv la creșterea riscului morții premature.

În acest context s-a născut și ideea platformei editoriale noua, site dedicat educației de mediu în România, care reprezintă totodată proiectul asociației Oricum, potrivit știri.ong.

Educația de mediu ne ajută să înțelegem modul în care deciziile și acțiunile noastre afectează mediul înconjurător

România nu dispune, la momentul actual, de suficiente resurse care să ajute părinții și copiii să devină cetățeni informați atunci când se pune problema abordării subiectului educației de mediu.

Cu toate astea, interesul pentru teme precum deșertificarea, defrișarea pădurilor și pierderea biodiversității, poluarea apelor și a aerului a crescut, potrivit mai multor studii realizate la nivel național.

Discuțiile pe astfel de subiecte îi ajută mai ales pe cei tineri să-nțeleagă modul în care deciziile și acțiunile lor afectează mediul înconjurător, respectiv să-și dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare ca să poată lua măsuri responsabile pentru a păstra mediul sănătos și durabil pentru viitor.

Tocmai asta își propune noua: să încurajeze părinții și copiii să devină cetățeni informați, curioși și responsabili în ceea ce privește consumul și mediul înconjurător prin facilitarea de conținut educațional, adaptat vârstei și contextului local.

„Atunci când am devenit mamă mi-am dat seama că nu sunt suficient de informată despre unul dintre cele mai importante subiecte: criza climatică. Iar a recunoaște că nu știi este cel mai bun pas de plecare într-o experiență de învățare.

Așa s-a născut ideea noua, unde ne-am propus să discutăm cu experți de mediu, să promovăm activitatea extraordinară a ONG-urilor de specialitate din România, să cercetăm și conectăm informațiile existente și să le punem la dispoziția altor adulți care, ca și mine vor să fie echipați pentru una dintre cele mai importante conversații pe care le vor avea cu noua generație”, a declarat Sabina Baciu, coordonatoarea proiectului, potrivit sursei deja citate.

Ce oferă platforma dedicată educației de mediu publicului român

Noua.info și-a propus să scrie pentru binele planetei, astfel că platforma va găzdui articole pe subiecte de tipul cum afectează lanțul agroalimentar mediul înconjurător, interviuri cu experți de mediu și oameni de știință, dar va căuta totodată să promoveze activitatea ONG-urilor de specialitate din România.

În acest mod, asociația Oricum speră să ajute câți mai mulți curioși să se protejeze mai bine de riscurile pentru sănătate cauzate de schimbările climatice și de alte pericole de mediu, contribuind astfel și la îmbunătățirea, respectiv susținerea biodiversității.

Sunt interzise pe foc! Mobilierul uzat, plasticul sau gunoiul provoacă fum toxic

mobilierul uzat e interzis pe foc

Fac să explozeze valorile înregistrate de senzorii de poluare, pentru că emană un fum dens, încărcat de particule și de substanțe toxice, de aceea, mai multe categorii de materiale sunt interzise pe foc și nu ar trebui folosite pentru încălzirea locuinței. Cu toate acestea, din cauza prețurilor utilităților și lemnelor de foc, o parte dintre cei care locuiesc la casă folosesc pentru arderea în sobe materiale găsite la colț de stradă, extrem de toxice pentru cei care le utilizează și pentru cei nevoiți să inspire aceste emisii. Pentru o mai bună conștientizare a implicațiilor acestui fenomen Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai-Cata, a realizat o listă cu 10 tipuri de materiale care nu trebuie să ajungă niciodată pe foc pentru că provoacă fum toxic și poluare, în care regăsim mobilierul, lemnele ude, plasticul și multe altele.

„Arderile toxice nu sunt o scuză, în încercarea de a încălzi locuința, pentru că acestea sunt otravă atât pentru cei care stau în încăperile respective, cât și pentru mii de oameni care locuiesc în apropiere. Pentru unii oameni aceste substanțe și particule eliberate în atmosferă ca urmare a arderii pot provoca dureri de cap, astm, alergii și chiar boli grave precum cancerul. Acestea sunt și una din principalele cauze ale valorilor chiar și de cinci ori mai mari indicate de senzorii de particule, o dată cu lăsarea serii, în marile orașe sau în zonele cunoscute pentru astfel de practici. Chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, trebuie în primul rând să avem grijă de noi, de cei din jur și, nu în ultimul rând, de mediul în care trăim. Pentru a vă face o idee despre materialele care sunt interzise pe foc, dacă vrem să rămânem sănătoși, am făcut o listă de 10 materiale care nu ar trebui să ajungă niciodată în focarul sobei”, a explicat Bogdan Constantinescu.

PAL-ul sau lemnul de mobilier

Mobilierul modern este adesea realizat din PAL, iar arderea plăcilor obținute din dezmembrarea acestuia poate părea o idee bună dacă dispuneți de ele. Cu toate acestea, plăcile respective sunt realizate prin folosirea unor adezivi de înaltă rezistență, care prin procesul de ardere emit extrem de multe gaze toxice. La fel se întâmplă și în cazul celorlalte tipuri de mobilier, din lemn sau MDF, pentru că și acestea sunt tratate în procesul de prelucrare, cu tot felul de substanțe periculoase.

Lemnul vopsit

Când lemnul pe care intenționați să îl ardeți este vopsit, renunțați la idee! Și acesta poate degaja vapori toxici, iar dacă este unul foarte vechi, de pe vremea în care se folosea vopsea pe bază de plumb, este și mai nociv.  

Orice plastic

Plasticul ars eliberează în aer substanțe chimice toxice, cum ar fi dioxine, furani și gaz stiren – o hidrocarbură lichidă ai cărei vapori sunt mai grei decât aerul și sunt puternic iritanți pentru ochi -, care sunt dăunătoare pentru oameni, animale și mediu. În loc să ardeți plasticul, e mai indicat să îl reciclați, dându-i o nouă utilizare în propria gospodărie sau predându-l reciclatorilor.
Acceleratoarele de ardere

Pentru aprinderea focului de lemne, metoda clasică, a chibritului care aprinde o bucată de hârtie pusă sub lemne este cea mai sigură pentru toți cei din casă. Tentația de a ajuta aprinderea cu substanțe chimice acceleratoare precum gazul sau alte lichide inflamabile este periculoasă, pentru că aceste substanțe sunt imprevizibile și pot provoca explozii. Nu riscați! Dacă focul începe prea lent, adăugați mai multe surcele mici, uscate!

Revistele și hârtia colorată

Reviste, pliante găsite în cutia de scrisori și hârtia colorată de împachetat pentru cadouri pot părea articole inofensive, numai bune de ars într-un focar din curte, dar cerneala imprimată pe hârtia lucioasă eliberează vapori toxici atunci când este arsă.

Paleții din lemn

Poate vă va surprinde acest lucru, dar paleții din lemn NU sunt întotdeauna o opțiune bună pentru a alimenta un foc. Unii paleți sunt tratați cu o substanță chimică numită bromură de metil (etichetată cu inițialele MB), care poate fi eliberată în aer atunci când lemnul arde. Dacă nu știți sigur că paletul nu a fost tratat cu substanțe chimice, mai bine folosiți altceva pentru foc.

Cartonul

Cartonul pare un material inofensiv, dar este nevoie de atenție la utilizarea lui. Acest material poate provoca o izbucnire a focului, care ar putea răni pe oricine se află în apropiere. Mai mult decât atât, cartonul imprimat eliberează și substanțe chimice în aer, din cerneala folosită pentru printare.

Iedera și buruienile din curte

Tentația de a folosi iedera sau alte buruieni din curte, pentru a face focul este otravă curată! Aceasta pentru că arderea uleiului iritant din plante, numit urushiol, eliberează vapori toxici în aer, care pot provoca iritații pulmonare și probleme respiratorii alergice severe. Sunt interzise pe foc

Lemnul verde sau moale

Arderea lemnelor ude sau a lemnului de răsinoase (pin, brad, molid, cedru) poate produce mult fum, spre deosebire de stejar și arțar. Lemnul mai moale, cum ar fi plopul, arde mai repede și nu face cărbuni de lungă durată. Frasinul, deși nu este la fel de dens ca stejarul și arțarul, arde foarte bine, de asemenea.

Gunoiul

Dacă vă gândiți că gunoiul ar putea fi materie primă pentru foc, alungați rapid această idee! Gunoiul este unul din cele mai toxice materiale atunci când este cuprins de flăcări. Specialiștii în Protecția Mediului din toată lumea atrag atenția că arderea gunoiului eliberează atât toxine, cât și fum și este interzisă prin lege.

Balena albastră ingerează 10 milioane de bucăți microplastice zilnic

Sursa foto: Pixabay

Balenele albastre înghit cele mai mici bucăți de plastic în cantități colosale în fiecare zi, mai exact până la 10 milioane de fragmente, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea Stanford.

Conform Science Alert, studiul, publicat în revista Nature Communications, s-a concentrat pe balenele albastre, cu aripioare și cu cocoașă, reușind să estimeze cantitatea de plastic ingerată de acestea.

Deșeurile de plastic poluează fiecare colț al oceanului și amenință fauna marină

Micile fragmente de plastic au fost găsite peste tot, de la cele mai adânci oceane la cei mai înalți munți, și chiar în interiorul organelor și sângelui uman.

Astfel, o echipă condusă de cercetători din SUA a pus dispozitive de urmărire pe 191 de balene albastre, cu aripioare și cu cocoașă, care trăiesc în largul coastelor Californiei, pentru a le observa mișcările.

„Este practic ca un Apple Watch, doar că pe spatele unei balene”, a declarat Shirel Kahane-Rapport, cercetător la California State University, Fullerton, și primul autor al studiului.

Autorii studiului au descoperit că balenele se hrănesc la o adâncime cuprinsă între 50 și 250 de metri sub suprafață, o adâncime care coincide cu cea mai mare concentrație de microplastice din largul oceanului.

Conform acestora, pe baza estimărilor dimensiunii și a numărului de îmbucături pe care animalele marine le luau zilnic, cea mai mare creatură a planetei, balena albastră, ingerează până la 10 milioane de fragmente de microplastic pe zi.

Balena albastră, cel mai mare consumator de microplastic

Studierea balenelor cu ajutorul unor instrumente de înaltă tehnologie le-a permis oamenilor de știință să concluzioneze că, pe parcursul sezonului anual de hrănire de 90 până la 120 de zile, creatura marină ajunge să consume mai mult de un miliard de microplastice.

Acest lucru face din cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ cel mai mare consumator de microplastic, balena albastră ajungând să mănânce până la 43,6 kilograme pe zi, se mai arată în studiu.

Ceea ce îi îngrijorează însă pe oamenii de știință este faptul că toată această cantitate de fragmente de microplastic nu a fost aspirată de către balene doar în timp ce și-au croit drum prin ocean, microplasticele consumate de acestea provenind chiar de la prada lor.

„Acest lucru este îngrijorător pentru noi, deoarece oamenii mănâncă această pradă. De asemenea, mâncăm anșoa și sardine”, a spus Kahane-Rapport, adăugând că „krilul este baza rețelei alimentare”.

Schimbările climatice vor crește probabilitatea de a vedea curcubeie

Sursa foto: Facebook/Emilia Nedelcoff

Potrivit unui nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Hawaii (UH) din Mānoa, schimbările climatice vor crește oportunitățile de a vedea curcubeie.

Curcubeiele sunt produse atunci când picăturile de apă refractează lumina soarelui. Capacitatea de a le vedea depinde de schimbarea ratei precipitațiilor, de acoperirea norilor, de unghiul soarelui și momentul zilei, respectiv de altitudinea terenului.

Autorii studiului estimează că, până în 2100, pe Pământ, în medie, vor fi cu 5% mai multe zile în care un curcubeu va fi vizibil decât la începutul secolului XXI.

Mai multe oportunități de observare a curcubeielor la latitudini nordice

Conform sciencedaily, latitudinile nordice și altitudinile foarte înalte, unde se preconizează că încălzirea va duce la mai puțină zăpadă și mai multă ploaie, vor înregistra cele mai mari creșteri în ceea ce privește apariția curcubeielor, în timp ce în locurile cu mai puține precipitații ca, de pildă, zona mediteraneană, acestea ar urma să fie mai rar întâlnite.

„Trăind în Hawaii, m-am simțit recunoscătoare că curcubeiele uimitoare și efemere făceau parte din viața mea de zi cu zi”, a declarat autoarea principală a studiului, Kimberly Carlson, de la Departamentul de studii de mediu al Universității din New York. „M-am întrebat cum ar putea afecta schimbările climatice astfel de oportunități de observare a curcubeielor”, a mai adăugat ea.

„Schimbările climatice vor genera schimbări omniprezente în toate aspectele experienței umane pe Pământ”, a continuat Carlson. „Schimbările în părțile intangibile ale mediului nostru – cum ar fi sunetul și lumina – fac parte din aceste schimbări și merită mai multă atenție din partea cercetătorilor”.

Puțini cercetători au investigat modul în care schimbările climatice pot afecta calitățile estetice ale mediului

Potrivit lui Camilo Mora, de la departamentul de Geografie și Mediu al UH Manoa, „studiem adesea modul în care schimbările climatice afectează în mod direct sănătatea și mijloacele de trai ale oamenilor, de exemplu prin intermediul creșterilor bruște de temperatură în timpul valurilor de căldură intensificate de schimbările climatice”.

Astfel, în cadrul studiului, publicat în Global Environmental Change, oamenii de știință au identificat elementele care compun un adevărat curcubeu.

Mai exact, aceștia au analizat zeci de mii de fotografii care purtau eticheta „curcubeu” din întreaga lume pentru a identifica curcubeiele provocate de refracția luminii de către picăturile de ploaie.

Odată sortate fotografiile care conțineau curcubeie reale, cercetătorii au antrenat un model de predicție a curcubeului pe baza locațiilor fotografiilor cu acesta și a hărților cu precipitații, a acoperirii norilor și a unghiului soarelui.

În cele din urmă, au folosit modelul lor pentru a prognoza aparițiile actuale și viitoare ale curcubeielor pe glob, concluzionând că insulele sunt cele mai bune locuri pentru a le vedea.

„A trebuit să sortăm printre fotografiile cu opere de artă curcubeu, steaguri curcubeu, păstrăvi curcubeu, eucalipt curcubeu și alimente curcubeu pentru a găsi curcubeele reale”, a ținut să precizeze Amanda Wong, pe atunci studentă de licență la Știința Mediului Global în cadrul Școlii de Științe și Tehnologii Oceanice și ale Pământului (SOEST) de la UH Manoa și coautoare a lucrării.

A fost lansată prima platformă globală de cunoștințe dedicată climei și sănătății

Sursa foto: Pixabay/geralt

Prima platformă globală de cunoștințe dedicată climei și sănătății, denumită climahealth.info, a fost lansată ieri, 31 octombrie, de Biroul comun al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Platforma, care a fost sprijinită prin fonduri de la Wellcome Trust, are ca scop principal înlesnirea accesului populației la informații despre relația dintre climă și sănătatea umană.

Problemele de mediu versus sănătatea umană

Schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și degradarea mediului au un impact direct asupra oamenilor, multe boli fiind rezultatul neadaptării acestora din urmă la mediul înconjurător.

„Schimbările climatice ucid oameni chiar acum”, a declarat Diarmid Campbell-Lendrum, coordonatorul programului OMS privind schimbările climatice și sănătatea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

„Afectează elementele de bază de care avem nevoie pentru a supraviețui – aer curat, apă potabilă, hrană și adăpost – iar cele mai grave efecte sunt resimțite de cei mai vulnerabili.

Schimbările climatice ignorate au potențialul de a submina decenii de progrese în domeniul sănătății la nivel mondial. Reducerea efectelor acestora necesită o politică bazată pe dovezi, susținută de cele mai bune științe și instrumente disponibile”, a mai spus el.

Poate că oamenilor le-ar păsa mai mult de mediu dacă ar înțelege mai bine modul în care problemele climatice îi afectează personal, astfel că OMS și OMM sunt de părere că o astfel de platformă are un potențial enorm de salvare a vieților.

Cu alte cuvinte, astfel de instrumente și resurse pot contribui la îmbunătățirea înțelegerii legăturilor dintre climă și sănătate, respectiv la facilitarea accesului la informațiile privind populațiile predispuse riscurilor, astfel încât impactul să poată fi anticipat și redus.

Schimb de informații cu specialiști din domeniul climei, al sănătății și al tehnicii mai eficient și mai rapid

Această platformă va pune la dispoziția celor interesați de climă, mediu și sănătate, evenimente viitoare, știri, oportunități, resurse și date tehnice, instrumente aplicate de decizie și învățare, studii de caz și documente de orientare și cercetare curatoriale, oferindu-le totodată oportunitatea de a se conecta cu experți globali.

„Colaborarea dintre specialiștii în domeniul climei, al sănătății și al tehnicii este crucială pentru a ne ajuta să înțelegem și să abordăm efectele schimbărilor climatice asupra sănătății”, a declarat Madeleine Thomson, șefa departamentului „Impactul climatic și adaptarea la schimbările climatice” din cadrul Wellcome Trust.

„Dar, în momentul de față, experții nu pot întotdeauna să colaboreze și să facă schimb de informații atât de eficient pe cât știm că și-ar dori. Sperăm că acest portal va contribui la realizarea potențialului diferitelor discipline de a lucra împreună la cercetare și de a obține noi informații despre modul în care schimbările climatice afectează sănătatea în întreaga lume”.

Lansarea Programului „Fabrici de reciclare” a fost amânată. Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat depășește opt milioane de euro

foto cu caracter ilustrativ. sursa: pixabay

Deși ar fi trebuit să ia startul la 1 noiembrie ac,  programul „Fabrici de reciclare” se va desfășura în perioada 6 decembrie 2022, ora 12.00 – 15 martie 2023, ora 12:00, în limita bugetului maxim eligibil prealocat pentru prima rundă de atragere de fonduri, transmite Administrația Fondului pentru Mediu(AFM).

Prin intermediul acestui proiect, vor fi sprijinite activitățile/acțiunile specifice pentru construirea instalațiilor noi de reciclare a deșeurilor colectate separat pentru reducerea impactului acestora asupra mediului și sănătății populației, reducerea consumului de resurse în scopul promovării dezvoltării economice sustenabile în toate regiunile și atingerii țintelor de reciclare în acord cu Strategia Națională privind economia circulară și Planul Național de gestionare a deșeurilor/planurilor județene de gestionare a deșeurilor și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate construirii instalațiilor noi de reciclare a deșeurilor colectate separat este de 286.000.000 Euro. Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat în cadrul unui proiect este de 8.400.000 Euro/proiect, potrivit sursei citate.

Lansarea Programului „Fabrici de reciclare” a fost amânată. Cine sunt cei care pot primi finanțare de la stat

Cei care vor să obțină sprijin financiar de la stat pentru reciclarea deșeurilor trebuie să fie autorizați pentru activități desfășurate precum:

– tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;  

– tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;  

– recuperarea materialelor reciclabile sortate;  

-demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;  

– colectarea deșeurilor nepericuloase;  

– colectarea deșeurilor periculoase. 

Cererile de finanțare se vor depune doar prin aplicația informatică destinată programului, care va fi disponibilă pe site-ul www.afm.ro. 

Statisticile arată că România se află pe locul 26 din cele 27 de țări membre UE, în ceea ce privește reciclarea. Cel mai recent raport al Comisiei Europene(CE), menționează că rata deșeurilor municipale reciclate era de doar 11,1% din totalul de deșeuri. Astfel, statul nostru pierde masiv resurse regenerabile, iar sănătatea publică are de suferit din cauza depozitării deșeurilor.