Imagine via Gruparea de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș
Gruparea Mobilă de Jandarmi „Regele Ferdinand I” din Târgu Mureș, alături de sportivii de la CS Tiger Budo din Târgu Mureș, au plantat, în ziua de vineri, 2 aprilie 2021, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, un număr de 171 de puieți de stejar pe o suprafață de teren de 1,8 hectare din comuna Brâncovenești.
Acțiunea face parte din campania care se derulează la nivel național, cu prilejul Zilei Jandarmeriei Române, când se aniversează 171 de ani de existență. Gruparea mobilă de Jandarmi „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș marchează această sărbătoare nu prin porți deschise și acțiuni demonstrative, ci printr-o activitate de plantare a unor puieți de stejar
afirmă purtătorul de cuvânt al Grupării Mobile de Jandarmi „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș, Roxana Pașca
Acțiunea face parte din campania „171 de stejari pentru România”, iar ziua de vineri a fost bine aleasă și datorită ploii care a ajutat la prinderea puieților în sol.
„Nu am fost foarte inspirați cu alegerea acestei zile, dar vremea nefavorabilă s-a dovedit de fapt a fi benefică pentru acțiunea pe care ne-am propus să o ducem la bun final. Ne bucurăm că sportivii de la Tiger Budo au răspuns în număr atât de mare invitației noastre”, mai adaugă Roxana Pașca.
Imagine via Gruparea de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș
Reprezentanții din partea Clubului Sportiv Tiger Budo Târgu Mureș au apreciat inițiativa demarată de Jandarmeria Română și au declarat că ploaia de vineri, care nu s-a oprit pe întreaga durată a activității, a fost extrem de benefică pentru activitatea de plantare a puieților.
„Condițiile sunt foarte bune pentru plantarea puieților fiindcă nu mai este nevoie ca cineva să aducă apă ca să udăm ceea ce am plantat. Pentru sport aceste acțiuni sunt binevenite, partea spirituală este foarte importantă și în sport”, declară Traian Dumbrăvean.
Acțiunea de plantare a puieților de stejar din comuna Brâncovenești a fost coordonată de Ocolul Silvic Reghin, care a defrișat înaintea activității o suprafață de arbuști slab productivi pentru a îi înlocui cu puieți de stejar.
„Administrăm o suprafață de peste 10.000 de hectare, iar în cadrul Lunii Plantării Arborilor, în acest an, plantăm peste 40.000 de puieți forestieri. Pe lângă puieți mai producem material săditor pentru Direcția Silvică Mureș și Ocoalele Silvice și RNP. Acțiunea de astăzi a vizat 1,8 hectare de teren pe care s-au executat tăieri rase pentru înlocuirea cu material productiv”, a declarat Vasile Miculi, șeful Ocolului Silvic Reghin.
În anul de grație 2021 și în vreme ce unele județe (puține, e drept) au reușit să ducă cu chiu cu vai la capăt proiectele pentru managementul integrat al deșeurilor, în Brașov situația este încă la stadiul de început. Cândva, în urmă cu 11 ani, Consiliul Județean Brașov semna un contract de finanțare prin Programul operațional Sectorial (POS) de Mediu 2007 – 2013, Axa prioritară 2, pentru implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor, în valoare de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, însă ulterior nu a fost absorbit niciun leuț, așa că acum se pregătește din nou, ceva.
Aceasta atunci când vor veni banii, pentru că momentan se lucrează. Contractul de finanțare privind realizarea investițiilor incluse în SMID Braşov ar urma să fie semnat de Consiliul Județean Brașov, însă cel puțin în luna decembrie 2019, SMID era în etapa prelucrare a datelor de la primăriile din județ. Spre exemplu, din ce ne răspunde anul acesta CJ Brașov, încă nu există date complete pe 2020 privind cantitatea de deșeuri colectată pe raza județului.
Până la acest „vom face”, deșeurile continuă însă a fi produse, așa că situația nu poate sta pe loc. Și, din ce ne asigură autoritățile din Brașov, există un drum al gunoaielor, fiecare localitate din județ având grijă de ceea ce se produce în propria curte.
Astfel, pe tot teritoriul județului își desfășoară activitatea nu mai puțin de 21 operatori de salubritate, mulți aparținând administrațiilor locale: SC Brai-Cata SRL (Brașov), SC Cibin SRL (Săcele, Sânpetru), SC Comprest SA (Brașov, Bod, Comăna, Ghimbav, Hoghiz, Mândra, Moieciu, Părău, Poiana Mărului, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Ungra, Vulcan), SC CLB Transrut SRL (Budila), Serviciul Public de Salubrizare Cristian (Cristian), SC Eco-Serv Hălchiu SRL (Hălchiu), SC Ecosistem Victoria SRL (Arpaș, Cârțișoara, Drăguș, Ucea, Victoria, Viștea), SC Goscom Cetatea Râșnov SRL, SC Hidro-Sal Com SRL (Hărman, Prejmer, Teliu, Vama Buzăului), Marienburg SCUP SRL (Feldioara), SC Compania Romprest Service SRL (Predeal), Salco Serv (Beclean, Făgăraș, Hârseni, Sâmbăta de Sus, Șoarș) SC Servicii de Gospodărie Măgura Codlei SRL (Codlea, Dumbrăvița, Holbav), SC Serviciu Public Rupea SRL (Cața, Homorod, Jibert, Racoș, Rupea, Ticușu, Ungra, Zărnești), SC Vectra Service SRL (Zărnești), SC Industrial Proces Paper (Apața, Augustin, Crizbav, Ormeniș), Aquasal Transcarpatica Fundata (Fundata), SC Utilități Publice Bran SRL (Bran), SC Schuster Ecosal SRL (Bunești), SC Ecosal Relivă Recea (Cincu, Lisa, Recea, Voila) și Serviciul Salubrizare Târlugeni (Târlugeni).
De menționat că, în cazul Comprest, unele contracte aveau valabilitate până la începutul acestui an, în timp ce la Ungra ni se comunică faptul că operatorul nu se mai ocupă de colectarea deșeurilor menajere, activitatea fiind preluată de SC Serviciu Public Rupea SRL. Și, potrivit CJ Brașov, fiecare unitate administrativ teritorială a încheiat contract după cum a considerat, astfel că nimic nu e la fel în județ.
Costurile de operare și întreținere aferente activității serviciului de salubritate variază de la operator la operator, în funcție de mărimea acestuia, mărimea și specificul zonei în care își desfășoară activitatea, calitatea infrastructurii de care dispune. Analiza costurilor de operare și întreținere relevă costuri mai ridicate pentru operatorii de pe raza municipiului Brașov, comparativ cu restul operatorilor. Ponderea cea mai mare în costul total o au costurile cu personalul
ne lămurește CJ Brașov, cu mențiunea că nu toți cei 21 de operatori au furnizat astfel de date
Nici în privința UAT-urilor nu a fost deschidere 100%, doar 51 de localități din cele 58 din județ furnizând date despre prețul la facturi. Din cele care știu și vor să se știe cât plătesc brașovenii, 31 spun că percep tarife în baza unui contract încheiat între gospodărie (8 sunt în mediul urban și 23 în rural), iar alte 20 au taxe care se încasează direct de la populație (2 orașe și 18 comune).
Aceasta înseamnă că pentru utilizatorii casnici tarifele sunt cuprinse între 2,5 lei și 15,01 lei fără TVA/ persoană/ lună, în timp ce pentru utilizatorii non-casnici se percepe tarif cuprins între 20 – 500 lei/ lună/ unitate, între 30 – 283,17 lei/ metru cub, sau între 78 – 85 lei/ tonă.
Pe baza chestionarelor furnizate de operatorii de salubrizare, rezultă că la nivelul anului 2019, doar în municipiul Brașov ți în UAT-urile Cristian și Bran se aplică tarife diferențiate, stabilite conform OUG 74/2018. Aceste prevederi nu se regăsesc însă în niciun HCL de aprobare
mai arată CJ Brașov
Chiar în lipsa unei soluții care să funcționeze pe raza întregului județ, sunt localități unde se colectează deșeuri separat. Dacă 17 aruncă tot gunoiul la un loc, alte 25 de localități colectează 3 fracții separate de reciclabile, 10 localități colectează 4 fracții, iar în 6 localități sunt colectate 2 fracții.
O singură groapă conformă, dar multe stații de sortare
Chiar dacă fiecare localitate decide momentan cum face cu gunoaiele, un lucru e sigur: toate drumurile duc la Depozitul Ecologic Zonal de Deșeuri Nepericuloase, care este administrat de SC Fin-Eco SA. Depozitul este, potrivit CJ Brașov, funcțional din 2004, fiind situat în Săcele și proiectat cu 6 celule de depozitare.
Și, chiar dacă CJ Brașov s-a făcut că nu a înțeles că ne interesează în general toate gropile de gunoi și a ținut parte din răspuns sub tăcere, acest depozit din Săcele nu e singurul de pe harta județului. În momentul procedurii de infringement la care a fost supusă țara noastră, în județul Brașov existau 8 depozite neconforme de deșeuri municipale.
Conform unui comunicat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iso Mediu Brașov” din martie anul acesta, abia acum sunt în proceduri de implementare 6 dosare de finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu de către Făgăraș, Râșnov, Săcele, Codlea, Zărnești și Victoria, în vederea derulării lucrărilor de închidere a depozitelor de deșeuri municipale neconforme.
Totodată, un alt depozit neconform ar mai fi, potrivit aceleiași surse, și la Rupea. Din fericire, autoritățile au respirat ușurate, întrucât depozitul de la Rupea nu făcea parte din lista depozitelor vizate de procedura de infringement, având activitatea sistată doar începând cu anul 2017, însă în continuare se caută finanțare pentru rezolvarea situației.
O fi având Brașovul grija gropilor de gunoi, dar măcar nu duce lipsă de stații de sortare. Din ce ne spune administrația județeană, aici există 3 stații de sortare realizate prin proiecte PHARE CES, dar și alte două din fonduri private, cea mai veche din 2010. Și, ca orice lucru vechi, are nevoie de îmbunătățiri, doar două dintre stații fiind cât de cât funcționale.
Astfel, este vorba despre stația de sortare de la Victoria, înființată în 2012 cu peste un milion de euro, aflată în proprietatea Primăriei Victoria și operată de SC Ecosistem Victoria SA.
Echipamentele din dotare sunt vechi, uzate și nu asigură efectuarea unei sortări eficiente, stația de sortare necesitând investiții în modernizare”, arată CJ Brașov. Stația de la Făgărașa fost preluată de municipiul Făgăraș în 2017, fiind în prezent operată de SC Salco Serv SRL: „nu este o instalație de sortare propriu-zisă, activitatea de sortare este manuală, din grămadă. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții majore în modernizare, practic necesită o reconstrucție
Un alt exemplu este stația Prejmer, care datează din 2011, a costat un pic peste 1,1 milioane de euro și aparține Consiliului Local Prejmer, fiind operată de Hidro Sal Com. „În prezent stația este folosită și pentru sortarea deșeurilor reziduale. Echipamentele sunt în stare avansată de degradare, multe dintre ele nefuncționale. Construcția halei nu permite instalarea unei linii de sortare corespunzătoare având înălțimea prea mică și stâlpi pe mijloc. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții în modernizare”, ne transmite CJ Brașov situația de la fața locului.
Ca exemple pozitive sunt date stațiile de la Săcele și Brașov. Stația de a Săcele este de altfel și cea mai „bătrână”, fiind înființată în 2010. Este investiție privată a operatorului care se ocupă și de groapa de gunoi conformă, fiind parte dintr-un întreg. În ceea ce privește stația de sortare de la Brașov, în prezent este preluată de Brai-Cata, însă proprietar este un operator privat – SC Recy Eco Combustibil SRL.
Prima pădure Smart sau prima pădure inteligentă din România reprezintă un proiect menit să pună stop defrișărilor ilegale, defrișări cu care țara noastră se confruntă de mult prea mult timp. Cu ajutorul noilor tehnologii, fenomenul poate fi oprit.
Este vorba despre un proiect anunțat de Vodafone, proiect care presupune implementarea unui sistem inteligent de monitorizare și semnalizare în timp real a sunetelor specifice exploatărilor forestiere, ceea ce ajută la combaterea defrișărilor ilegale.
Prima pădure care se bucură de așa ceva e situată în județul Covasna, menționează publicația Playtech.
Pădurea Smart, păzită de gardieni digitali
Soluția de pădure inteligentă are la bază sistemul dezvoltat de start-up-ul non profit Rainforest Connection. Sistemul comunică cu rețeaua Vodafone și constă într-o serie de dispozitive numite „gardieni digitali”, prevăzute cu senzori acustici care captează o gamă variată de sunete din mediul înconjurător, mai arată sursa citată.
Astfel, datele sunt trimise, prin intermediul internetului, către o platformă aflată în cloud, dotată cu Inteligență Artificială. Se ajunge la partea în care aplicația analizează în timp real informația primită. În momentul în care se detectează zgomote specifice (drujbe sau autovehicule), zgomote considerate suspecte, sistemul ajunge la următoarea etapă: trimite, tot în timp real, alerte către o aplicație instalată pe telefoanele pădurarilor și/sau către un centru de monitorizare zonal sau național.
Sistemul reprezintă o soluție inovatoare și, pentru că totul se desfășoară în timp real, administrația pădurilor poate interveni într-un timp record.
Arborii nu au de suferit: dispozitivele sunt instalate în segmentul superior al acestora, într-un mod neinvaziv. Mai mult, acestea sunt dotate cu panouri solare proprii care le asigură alimentarea cu energie și sunt protejate de intemperii.
De ce contează: este nevoie doar de un singur dispozitiv de aceste gen pentru a acoperi, a verifica, a monitoriza și a preveni defrișarea a peste 3 kilometri pătrați de pădure.
Reprezintă un simbol al primăverii, dar și un simbol al încălzirii planetei: florile de cireș au înflorit deja, iar primăvara anului 2021 reprezintă cel mai timpuriu sezon al florilor de cireș în Kyoto din ultimii 1.200 de ani.
Imaginile sunt spectaculoase, pline de culoare, dar frumusețea florilor denotă un singur lucru: anotimpurile se schimbă de la an la an, ca o consecință a schimbărilor climatice.
Renumiți, simbolici și parte din tradiție: cireșii din Kyoto își deschid mugurii la mijlocul lunii aprilie, în jurul datei de 17. An de an, data se schimbă, iar, în ultimul secol, înflorirea lor se apropie de începutul lunii aprilie.
În 2021, cireșii au înflorit încă din luna martie, mai exact, pe data de 26.
”Înflorirea cireșilor este una dintre măsurătorile istorice pe care oamenii de știință le folosesc pentru a reconstrui clima din trecut. În acest caz, indicatorul ne spune ceva ce modelele climatice anterioare ne-au spus deja. Schimbările climatice cauzate de omenire pe care o vedem în ziua de azi este fără precedent”, a explicat Michael Mann, climatolog.
Deși experții au luat în calcul doar o familie de cireși din Japonia, multe plante sunt afectate de încălzirea globală, de schimbările climatice și de viteaza cu care anotimpurile se decalează.
În ultimii 25 de ani, aceste specii au început să înflorească în medie cu 5,5 zile mai devreme. Oamenii de știință spun că schimbările sunt în mare parte declanșate de temperaturile mai ridicate din lunile februarie și martie, arată Descoperă.ro.
Trăim într-o lume din ce în ce mai caldă
Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor.
Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii.
O amplă acțiune de ecologizare a zonei Lacului Morii din Sectorul 6 din București a avut loc în ziua de sâmbătă, 3 aprilie 2021. Peste 400 de persoane au luat parte la acțiunea civică organizată de Primăria Sectorului 6 prin intermediul platformei Facebook, în frunte cu edilul Ciprian Ciucu, care a dus la peste 5.000 de saci cu deșeuri adunați în doar cinci ore.
Activitatea organizată sâmbătă de primarul de sector în zona adiacentă Lacului Morii, cu preponderență spre cartierele Giulești și Crângași, a reunit peste 400 de voluntari, angajați din partea Urban SA, din partea ADPDU Sector 6, dar și din partea Primăriei Sectorului 6.
Organizatorii au pus la dispoziția tuturor voluntarilor echipamentul necesar pentru o acțiune reușită, și anume saci de plastic, mănuși, greble, lopeți, furci și alte unelte, dar și utilaje grele pentru a asana depozitările ilegale de deșeuri și autoturisme pentru transportarea cantității de gunoi strâns de pe spațiile verzi și împrejurimile Lacului Morii.
Am acoperit, în doar cinci ore, o arie foarte mare pentru că ați răspuns în număr mare apelului meu. Am fost circa 400 de oameni, dintre care 300 de voluntari. Cu toții ați avut intervenții excelente, inclusiv cu buldoexcavatoare pentru asanarea depozitărilor ilegale de gunoi. Ce bine este să nu fii singur, ce bine este să fim o comunitate în Sectorul 6
a afirmat primarul Ciprian Ciucu pe pagina personală de Facebook
Deoarece zona din jurul Lacului Morii este una extinsă, Primăria Sectorului 6, dar și primarul Ciprian Ciucu, au precizat că în viitorul apropiat va fi organizată cel puțin o nouă acțiune de acest fel pentru ecologizarea întregului perimetru.
Imagine via Facebook / Primăria Sectorului 6
Mobilizarea reușită în Sectorul 6 la sfârșitul acestei săptămâni face parte din campania de curățenie generală pusă la punct de primarul sectorului, în colaborare cu instituția pe care o conduce, dar și cu cetățenii și voluntarii care își doresc un mediu înconjurător mai curat, un sector mai primitor și un viitor mai verde pentru bucureșteni.
„Invităm toate persoanele fizice și juridice ca în perioada martie-iulie să contribuie la realizarea curățeniei în Sectorul 6 din București prin luarea de măsuri care să ducă la curățarea spațiilor verzi, aleilor, trotuarelor și a rigolelor stradale din perimetrul imobilelor de locuit și a celor cu altă destinație”, se precizează în unul dintre mesajele promovate de Primăria Sectorului 6 în mediul online.
Campania de curățenie generală a fost demarată la sfârșitul lunii februarie 2021 pe pagina de Facebook a primarului Sectorului 6, iar la început a presupus toaletarea copacilor, curățarea trotuarelor și colectarea deșeurilor. Deodată cu colaborarea venită din partea voluntarilor, acțiunea de curățenie generală a dus la amenajarea grădinilor de bloc, demontarea gardurilor vechi din parcări, amenajarea spațiilor nebetonate și însămânțarea acestora cu gazon și nu numai.
Voluntarii salvează, Ministerul Mediului amendează. Asociațiile se implică, benevol, constant și gratuit. Ministerul Mediului decide aplicarea de amenzi usturătoare și, prin amenzi, o descurajare a normalității.
O faptă bună, o dovadă de umanitate, implicare și spirit de echipă: Sanctuarul Libearty a salvat doi pui de urs orfani. Sanctuarul, care îngrijește peste 100 de urşi bruni, a găsit un loc și pentru cei doi ursuleți salvați și cu ajutorul Asociației Prietenii Berzelor, din Sibiu.
În primă fază, puii au fost găsiți de un localnic, în cursul săptămânii trecute. Bărbatul i-a descoperit în curtea unei cabane din judeţul Sibiu și a decis să facă tot posibilul pentru a găsi și ursoaica. Deși a încercat să îi hrănească, așteptând venirea mamei, bărbatul a considerat că este cel mai bine să ceară ajutorul unei asociaţii din Zărnești. Și pentru că munca în echipă primează, voluntarii au apelat la o asociaţie din Sibiu.
Asociaţia Prietenii Berzelor: ”Am ajuns la ursuleţi, nu erau deloc bine”
Miruna Gritu, preşedinte Asociaţia Prietenii Berzelor: “Am ajuns la ursuleţi, nu erau deloc bine. Am vorbit cu fondul de vânătoare de acolo. M-au trimis la jandarmi, de la jandarmi la Poliția Animalelor, de aici la Serviciul Explozibili şi Arme Periculose. Nu avea nimeni nicio soluţie pentru situaţia în care noi ne aflăm.”
Concluzia: pentru a evita orice fel de incident și pentru a proteja pe cât mai bine posibil puii de urs, oamenii au decis că un loc potrivit pentru îngrijirea lor este sanctuarul de la Zarneşti.
Miruna Gritu, preşedinte Asociaţia Prietenii Berzelor: “Am hotărât că cel mai important este să salvăm ursuleţii şi să ajungă acolo unde sunt oameni care se ocupă exclusiv de specia respectivă. Am primit o amendă de 10.000 e lei pentru că nu am anunţat Garda de Mediu.”
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită
Potrivit Ministerului Mediului, voluntarii au făcut mai multe greşeli. Nu au anunţat Garda de Mediu că dețin puii de urs, au transportat ilegal animalele, în condiţii nepotrivite și au ignorat, în mod repetat, mesajele comisarilor.
În plus, sunt acuzaţi că nu au apelat la un medic specialist. Asta deşi asociaţia dispune de serviciile unui veterinar. Oficialii au mai transmis că a fost luată greşit decizia de a duce animalele la Zărnești, pentru că locul este destinat exclusiv exemplarelor mature, arată Știrile Pro TV.
Un litru de ulei alimentar uzat poluează un milion de litri de apă – cantitatea de care are nevoie un adult pentru a supraviețui 14 ani, spun ecologiștii.
Cu alte cuvinte, este nevoie de un singur litru de ulei aruncat la voie întâmplării, pentru a distruge rezerva de apă potabilă, pentru un singur om. Nu pentru un an, ci pentru 14.
Un obicei periculos care atacă solul și poluează apa
Zilnic, ne confruntăm cu o obișnuință nocivă, o obișnuință în care mulți își găsesc confortul și o atitudine care nu se vrea corectată, indiferent de avertismentele existente. De asemenea, autorităţile nu investesc în informare, în educație și într-un minimum de corectare a acestei acțiuni, iar uleiul folosit în gospodării ajunge în sistemul de canalizare, iar, mai târziu, în ape.
Cu toate acestea, în Năsăud, exemplul unui localnic a demarat o acțiune simplă, normală, benefică mediului, iar autoritățile au luat în calcul proiectul. Astfel, a fost organizat un centru de colectare, iar primăria a încheiat un acord cu o companie care să preia uleiul de la localnici.
Legea din România obligă doar restaurantele să adune uleiul alimentar uzat şi să îl predea unei firme specializate. Cu toate acestea, pericolul real constă în uleiul aruncat în sistemele de canalizare, de către persoanele fizice.
Crin-Triandafil Theodorescu, iniţiator al proiectului: “Noi nu colectăm aici doar ulei uzat, aici e o şcoală, o şcoală a civilizaţiei. E o perioadă lungă de timp de când nu mai arunc uleiul pentru că sunt conştient de impactul asupra mediului.”
Doi litri de ulei uzat = detergent pentru vase
În Năsăud a fost înființat primul centru de colectare. De asemenea, autoritățile au luat în calcul un al doilea centru: locuitorii nu plătesc nimic, iar, în schimbul a doi litri de ulei, primesc 500 de mililitri de detergent pentru vase.
Dorin Vlașin, primarul oraşului Năsăud: “Nu aş putea să spun că avem costuri, am pus la dispoziţie un spaţiu în piaţa agroalimentară, avem un angajat al pieţei şi l-am pus pe el să se ocupe de asta. Costuri zero, doar bunăvoinţă.”
Ioan Titi, administratorul pieţei Năsăud: “Mă găsesc de la 8 la 12. Sunt unii care nu neapărat pentru detergent, ca să nu-l arunce.”
Compania spaniolă Vortex Bladeless Ltd., fondată în anul 2014 de David Yanez, Raul Martin și David Suriol, a reușit să creeze și să testeze cu succes un tip de turbină eoliană fără elice care produce energie pe bază de vibrații determinate de vânt. Dispozitivul creat de Vortex Bladeless rezolvă două probleme ale turbinelor eoliene, și anume impactul negativ asupra animalelor sălbatice și nivelul ridicat de zgomot.
Firma din Spania a reușit să ducă la final teste recente ale turbinei eoliene fără elice, pe care o consideră a fi un aerogenerator prietenos cu mediul, iar în viitorul apropiat își doresc să pună în practică o serie de alte teste cu produsul în diferite mărimi, montat în zone cu tipuri diferite de relief.
Într-un comunicat de presă emis recent de companie se menționează că turbina fără elice poate fi folosită ca o sursă complementară de energie regenerabilă pentru alimentarea gospodăriilor, alături de instalații fotovoltaice. Turbina eoliană testată are o înălțime de 2,75 metri, iar structura sa cilindrică poate alimenta un frigider, mai multe telefoane sau mai multe becuri LED dintr-o locuință.
Spaniolii din partea Vortex Bladeless afirmă că produsul este silențios și ușor de întreținut, mai ales că nu are elice montate, așa cum se întâmplă cu turbinele eoliene cu care societatea este deja obișnuită, dar și că nu reprezintă un pericol pentru animalele sălbatice. Un studiu realizat de Smallwood în anul 2013 și citat de American Bird Conservancy arată că anual sunt ucise între 467.000 și 679.000 de zburătoare de elicele turbinelor eoliene.
În anii 2020 și 2021, compania spaniolă Vortex Bladeless Ltd. a reușit să atragă o finanțare din partea Uniunii Europene, dar și sprijinul unei companii norvegiene din domeniul energiei pentru dezvoltarea produsului. Dezvoltatorul acestei tehnologii a precizat că nu este împotriva turbinelor eoliene tradiționale și menționează că produsul lor a fost creat pentru acele situații în care nu se îndeplinesc condițiile optime pentru utilizarea variantei aflată în exploatare.
Compania spaniolă lucrează, în prezent, la dezvoltarea a două viitoare produse care urmează a fi disponibile pe piață în anul 2021. Alături de modelul deja testat, Vortex Bladeless are un portofoliu compus din următoarele:
Vortex Nano – cu o înălțime de 1 metru și o putere de 3 W;
Vortex Tacoma – cu o înălțime de 2,75 metri și o putere de 100 W;
Vortex Atlantis – cu o înălțime de 9-13 metri și o putere de cca. 1 kW.
Vortex Bladeless a reușit să câștige o serie de premii care au motivat personalul care lucrează la cele trei produse, precum Innovation SME of the Spanish Government în 2017, The South Summit Award în 2014 sau „Caja de Ingenieros” Entrepreneurs Award în 2014.
Ministerul Mediului consideră că decizia de amendare a Asociaţiei Prietenii Berzelor, asociație care a salvat doi pui de urs, reprezintă o decizie de bun simț.
Se amendează gesturile bune, se amendează umanitatea și se ignoră ilegalitățile sau cruzimea și faptele care merită amendă.
Deși acțiunea a avut cele mai bune intenții, Ministerul Mediului din România, minister destinat naturii, nu poate lua partea mediului. Paradox.
Amendată pentru implicare
Asociaţia Prietenii Berzelor a fost amendată deoarece, deşi deţine, în mod indiscutabil, meritul salvării a doi pui de urs, modul în care reprezentanţii acestei asociaţii au acţionat este total contrar prevederilor legale şi ar fi putut duce la înrăutăţirea stării de sănătate sau chiar la decesul animalelor, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Mediului, relatează Agerpres.
Asociaţia a anunţat, vineri, că a fost amendată de Garda de Mediu Sibiu pentru că a transportat doi pui de urs abandonaţi şi deshidrataţi la sanctuarul din Zărneşti.
”O poveste despre cum bunele intenţii şi spiritul de iniţiativă nu se pot substitui respectării legii. Tot ce trebuie să ştii despre cazul ursuleţilor de la Sibiu + BONUS un caz similar de astăzi, din aceeaşi zonă, dar cu deznodământ foarte diferit (citeşte până la sfârşit)”, se arată în postarea Ministerului Mediului.
Le recomandăm tuturor iubitorilor de animale care se vor regăsi, pe viitor, în situaţii similare, să ceară imediat intervenţia autorităţilor competente. Doar astfel se pot lua cele mai bune decizii şi măsuri, pentru binele exemplarelor în cauză”, au arătat reprezentanţii ministerului.
Amendă de 10.000 de lei pentru salvarea a doi pui de urs
Garda de Mediu Sibiu a aplicat o amendă de 10.000 lei Asociației „Prietenii Berzelor” care s-a implicat în salvarea a doi pui de urs, pe care i-a predat mai departe Asociației AMP Liberty-Bear Sanctuary.
Puii de urs erau abandonați lângă o casă din comuna Biertan-Sibiu, iar voluntarii Asociației „Prietenii Berzelor” au considerat că viața lor este pusă în pericol. Animalele au fost preluate și predate Asociației de profil din Zărnești, AMP Liberty-Bear Sanctuary.
”Două fețe pufoase, orfane de numai 2 luni, au sosit aseară în grija echipei Sanctuary- AMP Libearty. Micii urși au fost găsiți lângă o casă din Biertan, județul Sibiu. Erau singuri, flămânzi și extrem de speriați! Degeaba proprietarul casei a așteptat-o pe mama urs să revină la pui, ea nu s-a mai întors, deși puii au chemat-o continuu”, au scris reprezentanții AMP Liberty-Bear Sanctuary pe contul lor de Facebook.
Când un fermier a auzit niște sunete ciudate provenind din cuibarul cu pui, s-a temut că păsările ar putea fi în pericol.
Dar, la o inspecție mai atentă, fermierul și soldatul kurd Goran A Surchi și-a dat seama că ”inamicii” miaună.
Bărbatul nu a reușit să localizeze de unde proveneau exact sunetele, dar, la scurt timp, a descoperit că una dintre găinile sale a adoptat trei pui adorabili. Nu este vorba de pui de găină, ci… de pisică.
Pisicuțele orfane au fost, cel mai probabil, aduse de către mama lor în hambar, unde s-au aciuiat lângă o cloșcă care a oferit dragostea și căldura unui părinte surogat.
”Din nefericire, mama pisoilor se înecase într-un lac lângă fermă”, a povestit bărbatul.
Sursă foto: digi-animalworld.tv
Acesta a fost surprins să vadă că găina a înțeles cumva faptul că pisoii sunt orfani și a decis să-i adopte. Goran a împărtășit scenele incredibile pe TikTok, iar, într-un timp record, filmulețul a devenit viral.
Videoclipul a fost vizionat de peste 300.000 de ori, internauții adăugând mii de comentarii și de distribuiri.
Cloșca a adoptat trei pui orfani, iar fermierul a decis să-i păstreze
”De ceva vreme, auzeam un mieunat venind din coșul cu pui și eram curios să știu ce se întâmplă, deoarece păsările noastre ar fi putut fi în pericol”, a mărturisit Goran.
”Când mi-am dat seama că mieunatul venea de sub cloșcă, am decis să-l înregistrez pentru a nu rata acest moment unic și, spre surprinderea mea, acolo erau trei pisoi frumoși. Mai târziu, am găsit-o și pe mama pisoilor. Din păcate, s-a înecat într-un lac de lângă fermă”.
Bărbatul, care trăiește în Erbil, în regiunea de nord-est din Irak, a decis să nu despartă noua ”familie”, astfel că găina se va ocupa de pui până vor crește.
