Catastrofă urbanistcă: Primarul din Sinaia va construi o parcare cu 7 etaje în inima unei zone arhitecturale protejate

Autor

-

16 martie 2023

Actualul primar din orașul Sinaia intenționează să construiască o parcare cu 7 etaje, construcție care va distruge definitiv istorica Alee Caraiman și va defrișa aproximativ 2.000 mp de zonă verde în care cresc arbori seculari.

Aleea Caraiman, una dintre cele mai frumoase zone din România, va fi desființată cu aviz de la Ministerul Culturii.

Banii provin de la Uniunea Europeană și de la Guvernul României, iar costurile de construire sunt evaluate la 4.8 milioane de euro.

Prețul real al unei parcări: Va fi mutilat dealul care face legătura între Gara Regală și parcul din oraș, iar brazi maturi, vechi de sute de ani, vor fi puși la pământ

Zona Gării este una dintre cele mai valoroase perimetre arhitecturale din țară.

Toate clădirile existente aici au fost proiectate de arhitecți renumiți, precum Jean Pompilian, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu sau Duiliu Marcu.

În ultima sută de ani, peisajul a fost atent protejat și a rămas neschimbat: nici măcar comuniștii nu au considerat că această zonă ar avea nevoie de vreun adaos

În ciuda peisajului unic, primarul consideră că este nevoie de o parcare supraetajată: aceasta va avea 28 de metri în înălțime, va fi dispusă pe 7 niveluri și va putea ”găzdui” aproximativ 300 de autoturisme.

Realizarea acestui proiect va duce la defrișarea a 2.000 de metri pătrați de vegetație și la distrugerea unor alei și scări înscrise în planul urbanistic original al orașului.

Deși clădirea va fi ridicată în imediata vecinătate a două monumente istorice de clasă A, ministrul Culturii a avizat favorabil PUZ-ul parcării.

Ziar-Sinaia și Greenpeace România protestează pentru a opri acest proiect mamut: ”Simțul civic iese în stradă! Salvați pădurea! Salvați Aleea Caraiman!”

În momentul de față, mai multe forțe civice din Sinaia, Breaza, Brașov, București și Urziceni s-au unit în protest pentru salvarea Aleii Caraiman.

Ziar-Sinaia și organizația Greenpeace România vor protesta sâmbătă, 18 martie, între orele 11 și 14, în fața Primăriei din Sinaia.

”Ne vom exercita dreptul constituțional, democratic, la proteste pașnice! Nu putem și nu vrem să lăsăm Sinaia să fie distrusă – stop construcțiilor urbanistice haotice și inutile, stop măcelăririi pădurilor!

Hai la protest! Susține manifestarea ”Simțul civic iese în stradă! Salvați pădurea! Salvați Aleea Caraiman!”. Acțiunea se va desfășura într-un cadru perfect legal. Primăria orașului Sinaia a fost notificată.

Susții pădurea, susții istoria = susții Sinaia, susții viitorul!”, au transmis manifestanții.

Plasticul a format roci sedimentare într-o insula din Atlantic

Autor

Ana Maria BUJOR

-

16 martie 2023

Descoperire șocantă a cercetătorilor în zona Braziliei. Mai exact aceștia au stabilit că undeva pe o insula îndepărtată din Oceanul Atlantic plasticul care a fost adus de către Ocean a fuzionat cu granulele sedimentare și a format roci, potrivit Reuters. Un studiu care a fost publicat în revista Science Direct, arată că este vorba despre o insula braziliană. Mai exact bucata de pământ este locuită doar de trupele marinei braziliene care au unica misiune de a proteja o anumită specie de broaște. Este vorba despre țestoatele marine verzi, specie care este pe cale de dispariție. Iar insula, reprezintă, practic, unul dintre cele mai importante locuri de conservare pentru asemenea specii.

Insula este folosită la nivel global de mii de țestoase

Mai ales că la nivel global, mii de astfel de exemplare de țestoase își depun ouălele acolo pentru a se reproduce. Iar specialiștii care au participat la realizarea studiului legat de rocile de pe insulă, a făcut mai multe teste chimice pentru a determina tipul de plastic care se află în rocile care se numesc “plastiglomerate”. În acest mod s-a constatat faptul că plasele de pescuit care sunt aduse pe plajă de către curenții marini, în momentul în care este foarte cald, se topesc și fuzionează cu granulele sedimentare ale elementelor de natură organică de pe plajă. De asemenea, studiul mai arată că această descoperire este dovada foarte clară a modului în care omul intervine asupra ecostimemelor planetei și cum le poate schimba în mod negativ.

Poluarea devine material geologic

Iar faptul că în permanență are loc un aport de deșeuri mai ales din plastic în mediile oceanice și de coastă nu poate fi decât alarmant, mai ales că acest aport atinge niveluri colosale. “Poluarea, gunoiul din mare și plasticul aruncat abuziv în oceane devin material geologic… păstrat în arhivele geologice ale Pământului”, a declarat Fernanda Avelar Santos, geolog la Universitatea din Parana. Ea este să cea care a clasificat descoperirea drept “înfricoșătoare”.

Investigație Agent Green: Un depozit ”fantomă”, plin cu deșeuri industriale cu potențial cancerigen, continuă să funcționeze într-o zonă rezidențială a orașului Bacău

Autor

Cristina Antal

-

16 martie 2023

Membrii organizației Agent Green cer Gărzii Naţionale de Mediu, Agenției de Protecția Mediului și Primăriei Bacău să intervină, în contextul în care un depozit cu deșeuri deosebit de periculoase distruge mediul și sănătatea locuitorilor din orașul Bacău.

Deși camioanele descarcă zilnic deșeuri periculoase în această zonă, depozitul ”nu există” în actele Primăriei.

Agent Green: ”Așa ceva nu poate fi legal în zona rezidențială a municipiului Bacău”

Organizația a precizat că este vorba despre un depozit de deșeuri industriale cu potențial cancerigen, precum azbestul și betoanele.

Practic, primarul se laudă că ”face curățenie” prin dărâmarea garajelor, dar depozitează materialele periculoase în aceste depozit care contribuie la poluarea generală a orașului.

Depozitul ”fantomă” funcționează, dar nu apare în acte

Investigatorii au fotografiat camionele firmelor contractate de Primărie depozitand aceste deșeuri pe strada Stejarului. Este vorba de un teren public al Primăriei din Bacău, unde nu este înregistrat nici un depozit de deșeuri industriale.

”Cerem Gărzii Naţionale de Mediu, Agenției de Protecția Mediului și Primăriei Bacău să desființeze și să ecologizeze acest depozit, să ia masurile legale împotriva făptașilor și să informeze cetățenii asupra pericolului rezultat din inhalarea particulelor fine din azbest”, au transmis membrii organizației non-profit, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.

Indonezia lăsată fără copaci pentru a face loc minelor de nichel

Autor

Ana Maria BUJOR

-

16 martie 2023

Foarte mulți oameni din Indonezia se plâng că nu mai pot obține bani din diferitele fructe ale copacilor pentru că aceștia din urmă au dispărut. Mulți săteni din Wawonii, Indonezia se găsesc în această situație imposibilă, potrivit Euronews. Royani este o femeie care s-a bazat pe cultivarea de cuișoare pentru veniturile ei. Până când a fost „devastată” să descopere că o zonă întreagă de copaci fusese dărâmată pentru a face loc exploatării nichelului. Nichelul este una dintre componentele principale ale bateriilor pentru vehicule electrice (EV), printre multe alte utilizări. UE împinge statele membre să treacă rapid la vehiculele electrice pentru a reduce volumul mare de emisii a vehiculelor cu motor cu combustie. Dar vehiculele electrice au un cost pentru comunități, mai ales în țările în curs de dezvoltare, de unde sunt extrase materiale. Iar efectele asupra mediului sunt devastatoare. Indonezia este cel mai mare producător de nichel din lume.

Solul Indoneziei contaminat

Linia de coastă Sulawesi, în sud-estul țării, a suportat cea mai mare parte a distrugerii mediului din mine. Solul contaminat din minele de nichel – inclusiv unul al firmei de stat PT Aneka Tambang Tbk (Antam) – curge de pe dealuri atunci când plouă. A transformat apele de coastă ale Oceanului Pacific într-o culoare roșu intens. Într-un sat din regiunea Pomalaa a insulei, casele cu piloni stau deasupra nămolului roșu-ruginiu, unde copiii înoată în apele tulburi. „Când nu erau mine, apa nu era așa. Era curată”, spune săteanul Guntur. Pescarii au suferit și de impactul poluării cu nichel, fiind nevoiți să călătorească din ce în ce mai departe pentru a-și găsi capturile zilnice. „Suntem doar capabili să supraviețuim”, spune pescarul Asep Solihin, care a fost implicat în proteste împotriva proiectelor miniere.

Conflicte între localnici și mineri

„Le-am îndreptat maceta spre fețele. Le-am spus: „Dacă zgâriați acest pământ, capete vor zbura, vom apăra acest pământ până la moarte'”, spune Royani, relatând o întâlnire recentă cu unii dintre mineri. Ea este una dintre numeroasele femei care ripostează pentru a încerca să împiedice curățarea mai multor terenuri pe insula Wawonii. Confruntându-se cu perspectiva de a-și pierde pământul și mijloacele de trai, aproximativ o duzină de săteni Wawonii veghează, pe rând, dintr-o colibă înconjurată de cuișoare, așteptând infractorii. Royani a spus că dorește să protejeze nu doar pământul familiei sale de alte încălcări, ci și pământul vecinilor ei. Mai mulți protestatari din Wawonii au fost reținuți după ce disputele funciare au declanșat demonstrații, revolte și, în unele cazuri, confruntări armate.”Voi continua să lupt pentru a ne apăra zona.”

Fermierii nu vor să renunțe la pământul lor

Hastoma, un cultivator de nucă de cocos în vârstă de 37 de ani, a declarat că a fost reținut pentru 45 de zile anul trecut, după ciocnirile dintre săteni și mineri. Alți săteni au blocat vehiculele minerilor și au incendiat echipamente grele, în timp ce unii i-au ținut ostatici pe mineri, reținându-i cu frânghii până la 12 ore. „Dacă tac… locul unde locuim va fi distrus”, spune Hastoma, adăugând că două hectare din pământul lui au fost confiscate după eliberare. „Voi continua să lupt pentru a ne apăra zona”. Dar fermierii se confruntă cu adversari formidabili. Creșterea cererii globale de metale utilizate în bateriile litiu-ion și oțel inoxidabil a împins economiile importante precum China și Coreea de Sud, alături de gigantul de mașini electrice Tesla și compania minieră braziliană Vale, să își concentreze eforturile asupra Indoneziei. Zeci de fabrici de procesare a nichelului piperează acum Sulawesi – una dintre cele mai mari insule ale lumii – și au fost anunțate multe alte proiecte.

Asociația ARCA: ”După 12 ani de luptă, rămânem alături de caii din Delta Dunării”

Autor

Cristina Antal

-

16 martie 2023

Ieri, 15 martie, organizația non-profit ARCA (Animal Rescue and Care Association) a participat la o întâlnire unde au fost purtate discuții despre siguranța cailor din Delta Dunării.

Într-un comunicat publicat pe contul de socializare, membrii organizației au expus concluziile dialogului avut cu reprezentanții instituțiilor direct responsabile, ARBDD, ANSVSA, DSVSA Tulcea, IPJ, ANZ/OJZ, INCDDD, alături de multe alte persoane implicate.

Scopul discuțiilor purtate de ARCA a fost stabilirea unui acord asupra viitoarelor metode de gestionare responsabilă a cailor din Delta Dunării

”Suntem optimiști și totodată bucuroși că întâlnirea de astăzi, organizată de Instituția Prefectului – Județul Tulcea, pe tema gestionării cailor din Delta Dunării, a avut, în sfârșit, un caracter constructiv, după 12 ani de lipsă de interes”, au transmis reprezentanții organizației.

Membrii ARCA au precizat că s-a discutat punctual pe “Planul de acțiune privind managementul populației de ecvine aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării”.

Animal Rescue & Care și WRC – Wilderness Research and Consultancy au efectuat, în cursul lunii februarie a acestui an, o evaluare a numărului cailor care trăiesc în Deltă

În acest context, ARCA a ținut să puncteze că propunerile organizației au fost, în general, acceptate, urmând ca la sfârșitul lunii sa aibă loc încă o întâlnire în care acest plan să fie definitivat.

”După 12 ani de luptă, noi suntem în continuare trup și suflet alături de acești cai pentru ca viața lor în libertate să fie asigurată”, au declarat membrii organizației non-profit.

Primul parc național fluvial sălbatic din Europa

Autor

Ionuț POPESCU

-

16 martie 2023

primul parc national fluvial salbatic din europa — Sursă - Unsplash

Râul Vjosa din Albania a fost declarat primul parc național fluvial sălbatic din Europa, potrivit Euronews.

Acesta izvorăște din Munții Pindului, din Grecia, și curge până la Marea Adriatică. Vjosa are o lungime de 300 de kilometri și nu are loc barajele hidroenergetice.

De-a lungul cursului său există peste 1.100 de specii sălbatice. Dintre acestea, 13 animale și două plante sunt evaluate ca fiind amenințate la nivel global de IUCN.

„Vjosa este un simbol al istoriei omenirii și, de asemenea, o parte foarte importantă a istoriei țării noastre”, spune Mirela Kumbaro Furxhi, ministrul Turismului și Mediului din Albania.

„Poate că Albania nu are puterea de a schimba lumea, dar poate crea modele de succes de protecție a biodiversității și a bunurilor naturale și suntem mândri să anunțăm crearea acestui prim parc național pe unul dintre ultimele râuri sălbatice din Europa”, a adăugat el.

Parcul național are 12.727 de hectare și se află pe o lungime de 190 de kilometri a râului Vjosa. Râul va fi conservat ca un organism viu, cu curgere liberă, în beneficiul oamenilor și al naturii.

O „colaborare unică” pentru a salva râul Vjosa

IUCN și ONG-urile din campania Salvați inima albastră a Europei au fost implicate în munca de protejare a râurilor sălbatice din Peninsula Balcanică în ultimii opt ani.

Celebrități precum Leonardo DiCaprio au susținut și campania de securizare a parcului național fluvial.

„Această colaborare unică dintre guvern, societatea civilă și afaceri este o dovadă a puterii acțiunii colective și sperăm că îi va inspira pe alții să se unească pentru a proteja locurile sălbatice pe care le-am lăsat, într-un mod semnificativ”, a spus Ryan Gellert, CEO al Patagonia.

„Astăzi stând pe malul râului Vjosa, suntem umili să știm că acest râu excepțional și fauna sălbatică vor fi conservate pentru totdeauna”, a mai precizat acesta.

Primul parc național fluvial sălbatic. Cu ce amenințări se confrunta râul Vjosa?

Oamenii care trăiesc în lunca râului Vjosa au o relație specială cu acesta și doresc protejarea cât mai eficientă a habitatului.

Barajele au fost una dintre principalele amenințări la adresa naturii curate a râului.

Deși este o sursă de energie curată, duce la dispariția speciilor, potrivit Patagonia. 91% din proiectele hidroenergetice din Balcani produc puțină energie, dar au impact major asupra mediului.

Parcul național al râului sălbatic Vjosa va facilita soluții la provocările cu care se confruntă acesta. Printre acestea vorbim de poluarea apei și a terenurilor, gestionarea deșeurilor și defrișarea.

Guvernul albanez va crea oportunități economice pentru comunitățile locale, prin turism responsabil. De asemenea, va aborda și problema depopulării în zonă.

Deținătorii de păduri pot accesa fonduri de la stat în vederea desfășurării unor proiecte de împădurire, reamintește MMAP

Autor

Anda MILITARU

-

15 martie 2023

alex-diaz-2S1JhFhhSi4-unsplash — Foto cu caracter ilustrativ: Alex Diaz, Unsplash

Deținătorii de păduri pot accesa fonduri de la stat în vederea desfășurării unor proiecte de împădurire, reamintește Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Bugetul alocat este de 730 milioane de euro. Această cifră reprezintă o parte importantă din bugetul total alocat Componentei C2 – Păduri și biodiversitate – din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), de 1,173 de miliarde de euro.

Deținătorii de păduri vor putea accesa fonduri pentru activități diverse

Fodurile vor fi alocate majoritar unor lucrări de împădurire a unor suprafețe noi, dar și lucrărilor de îngrijire a plantațiilor, se precizează într-un comunicat de presă al MMAP. Acțiunile de împădurire realizate de-a lungul căilor de comunicație vor fi sprijinite, și ele. De asemenea, se dorește și crearea de păduri urbane, cum ar fi mini pădurile din interiorul aglomerărilor urbane. Împădurirea zonelor dimprejurul localităților, dar și a zonelor dintre câmpurile cu culturi agricole poate atrage, la rândul său, finanțări. Deținătorii de păduri sunt anunțați că proiectele de împădurire pot viza și alte categorii de perdele forestiere de protecție.

În momentul de față, MMAP are în derulare două apeluri de proiecte finanțate prin PNRR. „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe copate de păduri” este primul apel de proiecte. Acesta are o alocare financiară totală de 500 milioane de euro, conform comunicatului de presă al MMAP.

Cel de-al doilea apel are ca obiectiv refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale. Alocarea financiară totală alocată prin PNRR pentru refacerea potențialului forestier este de 100 milioane de euro.

Foto cu caracter ilustrativ: George Bakos, Unsplash

Sprijinul, concentrat pe împădurirea de suprafețe noi

Bugetul total, de 730 milioane de euro, este repartizat astfel:

● 500 de milioane de euro -„Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”;

● 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”;

● 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat;

● 95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010 și

● 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane.

Cine sunt deținătorii de păduri care pot accesa aceste fonduri?

Conform ghidului întocmit de MMAP, sprijinul financiar este destinat oricărui deținător public și privat de păduri, dar și oricărui producător autorizat de material forestier de reproducere (MFR).

Deținători publici de păduri sunt: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județ) și alte persoane juridice de drept public.

În categoria deținătorilor privați de păduri sunt incluse: persoanele fizice, societățile comerciale, asociațiile și fundațiile, alte persoane juridice de drept privat.

Producătorii autorizați de MFR sunt persoanele fizice și persoanele juridice care dețin o autorizație emisă de către Comisia de Autorizare din cadrul MMAP, în temeiul prevederilor Ordinului nr. 676/2004 pentru aprobarea metodologiei de autorizare a producătorului de material forestier de reproducere. Doritorii pot accesa ghidul, cererea de finanțare si anexele aferente apelurilor la următorul link: https://pnrr.mmap.ro/ghiduri-paduri-si-protectia-biodiversitatii/.

Luna Plantării Arborilor: Start la plantarea a 20 de milioane de puieți forestieri

Autor

Anda MILITARU

-

15 martie 2023

nikola-jovanovic-OBok3F8buKY-unsplash — Foto cu caracter ilustrativ: Nicola Jovanic, Unsplash

Ziua de miercuri, 15.03.2023, a dat startul unor ample campanii de împădurire la nivel național. În Luna Plantării Arborilor, desfășurată anual, între 15 martie și 15 aprilie, vor fi plantați, în 2023, peste 20 milioane de puieți forestieri. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că va organiza și acțiuni de popularizare a inițiativelor de împădurire, precum și evenimente de educație forestieră.

Investițiile PNRR din Luna Plantării Arborilor vizează zonele vulnerabile la schimbările climatice

MMAP beneficiază de sume consistente din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), comunică reprezentanții ministerului. Bugetul prevăzut în măsura de investiții din PNRR – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri este de 730 milioane de euro. Eforturile de împădurire sunt susținute și de componenta „Păduri şi protecţia biodiversităţii” din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro, a anunțat Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. ”Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi suprafeţe noi de păduri urbane”, a precizat acesta.

Banii vor finanța realizarea celor 56.000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. O parte a acestora va fi destinată regenerării a 9.643 hectare de păduri care sunt proprietate publică a statului. Vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.997 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 537 de hectare, mai comunică MMAP.

Județele Suceava, Bacău și Arad, în topul eforturilor de împădurire

Cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată natural în campania de împăduriri de primăvară este de 858 hectare. Aceasta se află în administrația Direcției Silvice Suceava. O urmează direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare.

În privința regenerărilor artificiale care vor debuta în Luna Plantării Arborilor, cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată prin lucrări de împăduriri este de 829 hectare. Aceasta este administrată tot de Direcția Silvică Suceava. Ea este urmată de direcțiile silvice Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare.

„Luna Pădurii este un bun prilej să recunoaștem beneficiile pădurii pentru noi și mediul înconjurător, dar și un îndemn să acționăm în spiritul protejării acesteia. Totodată, ritmul în care exploatăm trebuie susţinut de cel în care plantăm, replantăm şi regenerăm pădurea. Alături de campania de împăduriri lansată de ROMSILVA, creșterea suprafeței împădurite din țara noastră este susținută și de componenta „Păduri şi protecţia biodiversităţii” din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi suprafeţe noi de păduri urbane”, a declarat ministrul Barna.

Un sanctuar va deveni casă pentru animalele care trăiau în condiții mizere la Zoo

Autor

Cristina Antal

-

15 martie 2023

Un sanctuar de animale sălbatice situat în Keenesburg, localitate din statul american Colorado, va deveni casă peste aproximativ 300 de animale sălbatice.

Viețuitoarele provin din Grădina Zoologică numită Juan A. Rivero din Mayaguez, Puerto Rico, și vor fi mutate în Colorado.

Ani de-a rândul, Grădina Zoologică din Puerto Rico a fost criticată cu privire la bunăstarea animalelor pe care le avea în grijă

Absența fondurilor este un factor deosebit de important, în condițiile în care Grăzina Zoo se află în faliment, după ce zona a fost lovită de uraganul Maria.

Grădina Zoo a fost închisă publicului încă din anul 2017, iar animalele trăiesc doar din mila îngrijitorilor.

Cu excepția câtorva păsări care pot trăi în sălbăticie, toate necuvântătoarele vor mutate în afara insulei

Pat Craig, directorul executiv și fondatorul The Wild Animal Sanctuary, a spus că viețuitoarele variază ca mărime.

Astfel, vor fi mutate atât tarantule, cât și un elefant bătrân și singuratic.

În egală măsură, directorul a promis că va face apel și la alte sanctuare pentru a găsi noi locații sigure în care pot ajunge aceste animale care provin din diverse specii.

Sanctuarul său este destinat carnivorelor și va prelua aproximativ jumătate din animale, celelalte ajungând într-o locație parteneră, situată în Texas.

”Încercăm să salvăm cât mai mult, atât în țară, cât și în străinătate. Am călătorit în multe alte țări pentru a salva animalele”, a transmis Craig, potrivit publicației Kunc.org.

Salvate de la un trai mizer, felinele din sanctuar au ajuns vedete pe Netflix

Locația este renumită pentru mai mult proiecte gestionate cu succes.

În urmă cu puțin timp, angajații de aici au relocat și salvat aproape 150 de feline, toate provenind din grădini zoologice private.

Toate acestea au putut fi admirate în documentarul ”Tiger King”, difuzat de Netflix.

Acțiune de igienizare la Giurgiu: ”Ne dorim o Dunăre cu malurile curate”

Autor

Cristina Antal

-

15 martie 2023

Sursă foto: Facebook/Asociația Mai Mult Verde

Asociațiile Mai Mult Verde, Cu apele curate și Grupul Inițiativă Locală din Giurgiu au lansat evenimentul ”Pentru o Dunăre cu malurile curate”.

Este vorba despre o amplă campanie de igienizare, prin colectarea deșeurilor prezente pe malurile fluviului.

Campania din Giurgiu va începe la ora 8.30 dimineața și se va desfășura pe o durată de două ore

Potrivit comunicatului publicat pe contul de socializare, evenimentul va avea loc în data de 22 martie, dată la care sărbătorim Ziua Mondială a Apei. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, încă din anul 1992.

Prin urmare, pentru a celebra cum se cuvine, inițiatorii și-au propus să facă apel la comunitatea din Giurgiu și să implice autoritățile locale printr-o ecologizare a malului Dunării în zona Canalului Cama, (brațul Canalul Plantelor).

Asociația Mai Mult Verde: ”Vino alături de noi, miercuri, 22 martie, să colectăm deșeurile de pe malurile Canalului Cama”

”Ne dorim o Dunăre cu malurile curate, deschise comunităților locale și turiștilor din toată țara, iar pentru asta ne-am propus ca anul acesta să realizăm un traseu ecoturistic pe raza localităților Giurgiu și comunelor Slobozia, Oinacu, Gostinu și Prundu”, se arată în comunicatul publicat pe pagina de Facebook.

Proiectul ”Pentru o Dunăre cu malurile curate” este derulat de Asociația Mai Mult Verde, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III, cu sprijinul financiar Lidl România și Active Citizens Fund – România.

Programul este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin Granturile SEE 2014-2022.