3.2 C
București
luni, 16 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 643

Franța a subestimat impactul testelor nucleare în Polinezia Franceză: zeci de forme de cancer, inclusiv în rândul copiilor

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Franța a subestimat, în mod constant, impactul devastator al testelor sale nucleare din Polinezia Franceză în anii 1960 și 1970, iar mai mult de 100.000 de persoane ar putea solicita despăgubiri, relatează The Guardian.

Franța a efectuat 193 de teste nucleare în perioada 1966-1996 la atolii Moruroa și Fangataufa din Polinezia Franceză, incluzând 41 de teste atmosferice până în 1974. Toate aceste proceduri au expus populația locală, lucrătorii de pe șantier, dar și soldații francezi la niveluri ridicate de radiații.

Cercetând datele din 2.000 de pagini de documente ale ministerului apărării francez recent declasificate, analizând hărți, fotografii și alte înregistrări și realizând zeci de interviuri în Franța și Polinezia Franceză, cercetătorii au reconstituit meticulos trei teste nucleare cheie și consecințele acestora.

Polinezia Franceză, testele și miile de victime ale Franței

Fișierele Mururoa, o colaborare între redacția jurnalismului de investigație Disclose, Programul Universității Princeton pe Știință și Securitate Globală și un colectiv de cercetare a justiției de mediu, Interprt, sugerează că impactul testelor Aldébaran, Encelade și Centaure din 1966, 1971 și 1974 a fost mult mai mare decât cel recunoscut oficial.

Statul a încercat din greu să ascundă moștenirea toxică a acestor teste”, a declarat Geoffrey Livolsi, redactor-șef al Disclose. ”Aceasta este prima încercare științifică cu adevărat independentă de a măsura amploarea daunelor și de a recunoaște mii de victime ale experimentului nuclear al Franței în Pacific”.

Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța a publicat luna trecută un raport privind consecințele testelor asupra sănătății, susținând că ”nu poate concluziona cu certitudine” că există o legătură între acestea și multiplele cazuri de cancer care au apărut pe insule.

Insula Tahiti, ca victimă: traiectoria schimbată a norului radioactiv

Mururoa Files a studiat consecințele bombei Centaure – ultima care a explodat în atmosferă înainte ca testele Franței să fie mutate în subteran. Astfel, se sugerează faptul că Parisul a subestimat contaminarea din Tahiti cu până la 40%, permițând ca aproximativ zeci de alte mii de persoane să devină, în mod oficial, victime ale testelor.

Folosind date meteorologice, arhive militare și înregistrări științifice privind dimensiunea norului radioactiv, echipa a descoperit traiectoria acestuia peste Tahiti (este vorba de 80.000 de locuitori din Papeete, capitala Polineziei Franceze).

Inițial, norul radioactiv ar fi trebuit să se îndrepte spre nord, dar nu a atins niciodată înălțimea prevăzută de 9.000 m, rămânând, în schimb, la aproximativ 5.200 m.

A ajuns deasupra insulei Tahiti la 2 dimineața, la 19 ianuarie 1974, la 42 de ore după explozie. Important de menționat este faptul că în această regiune nu fuseseră luate măsuri de precauție pentru a proteja populația.

”Un grup de cancere ale tiroidei”

Potrivit unui raport confidențial al ministerului polinezian al Sănătății, raport obținut de cercetători, aproximativ 11.000 de victime ale testelor au primit doze de radiații mai mari de 5 milisieverți (mSv): de cinci ori nivelul de calificare pentru compensație.

Totuși, în baza documentelor declasificate în 2013, cercetătorii calculează că întreaga populație din Tahiti și din Insulele Leeward din Polinezia (aproximativ 110.000 de persoane) a fost expusă la radiații de peste 1 mSv, numai din testul Centaure.

Potrivit noilor calcule, ”dozele” reale de radiații primite de locuitorii unor districte din Papeete au fost de două sau trei ori mai mari decât cele înregistrate într-un studiu al Comisiei pentru energie atomică (CEA) din Franța, publicat în 2006, spun cercetătorii.

Proiectul dezvăluie, de asemenea, un raport confidențial trimis de către Paris guvernului polinezian, în februarie, anul trecut. Raportul face referire la ”un grup de cancere ale tiroidei” din Insulele Gambier, insule care au fost direct afectate de consecințele primului test nuclear al Franței, Aldéraban, în iulie 1966.

Franța, nevoită să recunoască apariția cancerului în rândul copiilor

Acest raport reprezintă prima recunoaștere oficială a Franței în ceea ce privește impactul pe care testele l-au avut asupra sănătații.

Cancerele tiroidei, gâtului și plămânilor, precum și cazurile de leucemie și limfom și afecțiunile osoase și musculare legate de otrăvirea cu stronțiu și cesiu, rămân prevalente în toate insulele, spun cercetătorii, citând interviuri cu mai mulți locuitori, dintre care mulți erau copii la timpul testelor.

Cercetătorii citează, de asemenea, un schimb confidențial de e-mailuri care datează din 2017, în care armata franceză recunoaște, pentru prima dată, că până la 2.000 din cei 6.000 de militari cu sediul în Polinezia Franceză și implicați în testele între 1966 și 1974 au contractat cel puțin o formă de cancer.

În ciuda îngrijorărilor răspândite, Franța nu a înființat un comitet de despăgubire pentru victimele civile și militare până în 2010, reclamanții – în teorie – trebuind să demonstreze doar că locuiau în Polinezia Franceză la acea vreme și că au contractat unul dintre cele 23 de tipuri de cancer, recunoscute ca rezultate din radiații.

Ne protejăm de Covid, dar defrișăm, vânăm, poluăm și ucidem

Foto: Știri MD
Foto: Știri MD

Păstrăm distanța, ne protejăm și, într-un final, vom scăpa de Covid. Progresăm în egoismul propriu, investim în medicină, investim în noi, dar distrugem fără să ne gândim la consecințe.

Guvernele trebuie să rezolve o lacună majoră în planurile de redresare post-Covid. Este vorba despre faptul că un efect al pandemiei este și distrugerea naturii, informează The Guardian.

Un nou avertisment al unei coaliții a grupurilor de sănătate și mediu menționează că există pandemii mai grave și mai nocive decât coronavirusul. Nu se acționează, am învățat să ignorăm, jonglăm cu un egoism constant și ridicăm din umeri.

Covid și jocul de-a ruleta rusească

Multe miliarde de dolari sunt cheltuite în mod justificat pentru a consolida asistența medicală și a stimula economia globală, a declarat coaliția. Cu toate acestea, măsurile mult mai puțin costisitoare pentru a opri defrișările și a pune capăt comerțului ilegal cu animale sălbatice sunt vitale.

Se crede că virusul care provoacă Covid a apărut de la liliecii sălbatici și s-a transmis la oameni. Totuși, aproximativ două treimi din bolile care infectează oamenii încep la alte specii, inclusiv virusurile gripale: HIV, Zika, West Nile și Ebola.

Distrugerea naturii prin agricultură, prin exploatare forestieră și prin comerțul cu animale sălbatice a apropiat omul de viața sălbatică, ducând, astfel, la o creștere mare a bolilor care trec de la animale la oameni.

Vaccinurile anti Covid ne vor ajuta să depășim această dezordine actuală, dar nu vor face nimic pentru a ne proteja de următoarea pandemie”, a declarat Aaron Bernstein, membru al coaliției, pentru TH Chan, din cadrul Universității Harvard.

Doar cu acțiuni care opresc infecțiile putem încheia jocul nostru de-a ruleta rusească cu pandemia”.

Integritatea naturii duce la integritatea sănătății noastre

Amy Vittor, din cadrul Universității din Florida, (divizia de boli infecțioase și medicină globală) a declarat următoarele:

Pădurile – și în special pădurile tropicale – adăpostesc rețele complexe de microbi. Degradarea acestor peisaje are potențialul de a dezlănțui acești microbi asupra animalelor domestice și, prin urmare, asupra noastră. Astfel, menținerea integrității pădurilor servește nu numai pentru a proteja biodiversitatea și a atenua schimbările climatice, ci și pentru a forma rețele complexe de agenți patogeni”.

Se presupune că lupta împotriva Covid a dus la cheltuieli globale care depășesc 20 de miliarde de dolari (14,45 miliarde de lire sterline). Cu toate acestea, un studiu din iulie estimează că o cheltuială cu doar 27 de miliarde de dolari pe an ar reduce substanțial riscurile unei alte pandemii.

Jon Epstein, expert în virusuri zoonotice din cadrul Alianței EcoHealth, a declarat următoarele: ”Cheltuielile relativ modeste și cooperarea dintre guverne pentru combaterea defrișărilor, reducerea semnificativă a comerțului comercial cu animale sălbatice și îmbunătățirea biosecurității în jurul animalelor ar ajuta în mod semnificativ”.

Finalul Covid: începutul unei noi ”epoci a pandemiei”

Defrișăm, distrugem, ignorăm drepturile popoarelor indigene care au știut mereu cum să trăiască în armonie cu natura. Nu mai avem exemple, nu mai avem empatie și ne afundăm în egoism.

În octombrie, mai mulți oameni de știință au declarat că lumea se află într-o ”epocă a pandemiilor” și că bolile vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor ucide mai mulți oameni și vor afecta economia globală cu un impact mai devastator decât oricând.

A distrus șanțul din fața casei: suportă amenda, dar face și curățenie

sursa foto: Garda de Mediu Bihor
sursa foto: Garda de Mediu Bihor

Inconștiență și nepăsare: un localnic a deversat vopsea în șanțul din fața casei. Este vorba despre un locuitor din satul bihorean Uileacu de Criş, din comuna Tileagd.

În mod normal, șanțul respectiv ar fi trebuit să colecteze doar apă de ploaie. Ne lovim, din nou, de iresponsabilitate care se corectează doar prin amendă.

Garda de Mediu Bihor a fost sesizată în cursul zilei de duminică, constatând că în rigola stradală pluvială au fost vărsați nu mai puțin de 15 litri de deşeuri de vopsea.

”Aceste deşeuri au fost antrenate pe o lungime de circa 200 metri, până la intersecţia dintre şoseaua naţională (n.r. DN 1) şi şoseaua către Derna (n.r. DN 1P). S-a identificat faptul că evacuarea provine din gospodăria unei persoane fizice”, se arată într-un comunicat transmis luni de Garda de Mediu Bihor.

Va plăti amenda și va curăța șanțul

Dacă amenzile nu-i mai sperie pe mulți, iată că și munca rămâne o soluție și o pedeapsă.

Desigur, persoana vinovată a fost identificată, amenda ridicându-se la suma de 3.000 de lei, pentru nerespectarea prevedrilor Legii 211/2011, privind regimul deşeurilor. Mai mult decât atât, vinovatul are termen de câteva zile pentru a curăța rigola, data limită fiind 12 martie.

Reprezentanții de la Garda de Mediu au precizat că, pentru remedierea neconformităţii identificate, a fost stabilită măsură de igienizare a rigolei stradale până în data de 12.03.2021. Astfel persoana fizică identificată a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 3.000 lei.

De asemenea Garda de Mediu Bihor a atras atenţia cetăţenilor asupra faptului că este interzisă deversarea în canale deschise (rigole stradale) a apelor fecaloid-menajare şi a celor cu conţinut toxic.

Deversări de levigat: o amenințare pentru râul Mureș

Sursa foto: Servuspress
Sursa foto: Servuspress

Ceea ce ar fi trebuit să fie un real ajutor pentru hunedoreni s-a transformat într-o reală amenințare: sănătatea oamenilor și a animalelor este în pericol din cauza levigatului care și-a croit drum de la deponeul ecologic de la Bârcea Mare până aproape de Deva. Este vorba de o distanță de 6 kilometri, este un caz care nu a mai fost întâlnit de mai bine de 30 de ani, în momentul de față așteptându-se rezultatele finale ale analizelor de laborator.

Pedeapsa ar putea veni sub formă de amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei, dar problema principală este că apa care provine de la deponeu ar putea ajunge în Mureș.

Povestea poluării cu levigat de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a început în urmă cu aproximativ două săptămâni, atunci când mai mulți locuitori din această zonă au sesizat că în albia unui pârâu, secat de obicei, curge un lichid gros, urât mirositor, care părea că provine de la deponeu. Oamenii au sesizat această problemă, solicitând organelor abilitate sprijin în acest sens, menționează ServusPress.

Dacă ar fi funcționat stația de epurare nu s-ar fi ajuns aici

Aurica Lăsconi, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, a declarat că au fost prelevate probe de laborator și au fost întocmită fișa de poluare. Cu toate acestea, analizele nu au fost finalizate, pentru că unele analize nu se fac la laboratorul de la Deva, iar probele au fost trimise la Arad.

Sursă foto: Servuspress

Concluzia a fost că apa provine de la deponeu. S-a încercat identificarea altor surse de poluare, dar acestea sunt inexistente. De asemenea, conform declarațiilor, a fost încheiat un proces verbal de contravenție pentru depășirea unor indicatori de calitate a apelor, în valoare de 40.000 de lei, urmând ca în funcție de ce se descoperă la analize să fie închisă fișa de poluare.

Poluatorul plătește și toate cheltuielile cu această poluare vor fi decontate de dânșii. S-a depășit foarte mult acei indicatori, dar deocamdată nu pot să dau o cifră exactă. Știu, însă că nitrații, nitriții și CVO 5 au depășit cu mult peste maximul admis. Problema este că poluarea va continua, dacă cei de la SUPERCOM, care au în administrare acest deponeu, nu vor pune în funcțiune stația de epurare. Practic, tot levigatul trebuie dirijat prin conducte spre stația de epurare.

Levigatul a ajuns la un anumit nivel în canalul colector, de acolo tot ceea ce a depășit nivelul maxim a ajuns în pârâu. Dânșii au promis ferm că vor pune în funcțiune stația de epurare, urmând ca acest levigat să ajungă în stația de epurare, iar de acolo va fi deversat în canalul Batiz, de unde se vor preleva probe și vom ține în supravgehere această apă epurată. Dacă ar fi funcționat stația de epurare sunt convinsă că nu s-ar fi ajuns aici”, a declarat Aurica Lăsconi, director SGA Hunedoara.

Amenințare: animalele ar putea muri dacă ar consuma acest lichid

Mai mult, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara a menționat că locuitorii trăiesc o amenințare reală și că nu a mai fost întâlnită o astfel de situație în ultimii 37 de ani.

Încărcarea organică este foarte mare, iar apa este periculoasă, deoarece conține foarte multe elemente. Momentan, apa respectivă nu este folosită pentru animale și nici pentru uz casnic. Problema intervine atunci când levigatul ar putea ajunge în Râul Mureș.

Sursa foto: Servuspress

Dacă se ajunge ca animalele să bea această apă, ar avea de suferit. La ce concentrații sunt, animalele ar putea muri dacă ar consuma acest lichid”, a concluzionat directorul SGA Hunedoara.

Eduart Felciuc, fost președinte al ADI-Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul Hunedoara, a folosit drona pentru a filma dezastrul. Pe o distanță de mai bine de 6 kilometri au curs ”râuri” de resturi fluide provenite de la deșeuri.

Levigat înseamnă zeamă de gunoi – pe romanește

Garda a fost sesizată de un localnic care locuiește în Simeria. M-au chemat pentru că știam zona. Într-o primă fază, am crezut că este vorba despre dejecții…de la animale. Mi-am dat seama că e levigat. Levigat înseamnă zeama de gunoi – pe romanește…

Am trecut de acea ferma, dar levigatul venea, din partea de sus. I-au chemat pe cei de la Apele Române, au luat probe în 2020, în partea din sud. Râul în care ajunge levigatul este numit de localnici ”Râul Popii”. Dezastrul nu se oprește aici, riscul mare fiind să ajungă în Mureș. Norocul este că cei de la calea ferată, lucrând, au făcut un mal. Acel mal blochează, oarecum, trecerea apei spre râul Mureș”, a precizat Eduart Felciuc

Deși există o stație de epurare a apelor uzate, angajații au tratat problema cu superficialitate.

Cine administrează groapa de gunoi: proprietatea este a Consiliului Județean, dar administrarea este în mâinile celor de la SUPERCOM. ADI, (Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul Hunedoara) este indicator de performanță și se ocupă de monitorizare.

Groapa de gunoi a costat peste 60 de milioane de euro, bani veniți din fonduri europene.

În momentul în care am devenit director erau semnate două contracte, doar că era nevoie și de o perioadă de 90 de zile de mobilizare. Adică, în perioada respectivă, era nevoie de întocmirea contractelor, de stabilirea echipamentelor.

Garda de Mediu au fost în control în data de luni, 22 februarie. Personal, am fost în control cu ei, dar nu am văzut actul de control.

Cei de la Agenția pentru Protecția Mediului nu au făcut verificări, la fața locului. S-au deplasat doar reperzentanții Apelor Române și Garda de Mediu.

Apele Române au luat probe. Am înțeles că mai sunt de venit problele pentru metalele grele”, a adăugat Eduart Felciuc.

Pericolul deversărilor: poluarea

Vă dați seama că apele au multiple componente. Nu știu dacă în compoziție se află și metale grele, dar bănuiesc că ar putea să fie. Pot fi afectați oamenii din zonă, animalele din zonă…

Ecologizarea  reprezintă măsura principală în astfel de situație.

Pe cheltuielile SUPERCOM. Directorii de la SUPERCOM au fost schimbați, problema datează de ani buni, multe dintre localități s-au opus unei schimbări în bine încă din 2011”, a concluzionat Eduart Felciuc.

Operatorul de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost obligat de către comisarii Gărzii de Mediu să ecologizeze zona, iar acum a fost adusă o stație de epurare mobilă, pentru a curăța mizeria.

Bănuim că s-a repetat anterior această poveste. Ca acumulare, levigatul a ajuns la aproape șapte kilometri distanță de deponeu. Noi verificăm această parte de procesare și aspectul legat de tratarea levigatului și deversarea rezultatului ecologic al stației de epurare este strict în atributul Apelor Române, pentru că ei dau autorizație de mediu pe ape.

În concluzie, în situația de față vorbim de poluare a solului și apei, cel mai probabil. Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea situație. Pe lângă asta, am notificat, doar spre știință datele partiale și APM, care eliberează anual autorizațiile de mediu și o să vedem ce măsuri adoptă și APM vis-a-vis de acest incident”, a menționat Ovidiu Dorel Bretean, comisar șef al Gărzii de Mediu Hunedoara.

Garda de Mediu a făcut, în ultimele două săptămâni, repetate controale

Georgeta Barabaș, director APM Hunedoara a precizat că nu este pentru prima dată când există această problemă. Începând cu anul 2018, a fost transmisă câte o notificare, câte o somație, pentru stingerea neconformităților, dar de fiecare dată, titularul SMID, care a contractat acest operator, a  venit cu angajamente suplimentare și nu am finalizat, nici în 2018, nici în 2019 suspendarea autorizației.

Notificarea din 2020 transmisă cu anumite prelungiri, cauzate perioadei de pandemie, va trebui încheiată în următoarele 60 de zile. Ori se conformează și autorizația rămâne valabilă, ori nu se conformează și se suspendă autorizația. S-a ajuns în această situație pentru că acest operator a fost adus preferențial în județul Hunedoara și i s-a încredințat o afacere la cheie, adică un proiect finanțat din fonduri europene, pe care a înțeles cu ajutorul Consiliului Județean să îl gestioneze ca pe afacerea proprie. Toată activitatea din acești patru ani nu s-a desfășurat în interesul hunedorenilor, ci doar în interesul operatorului”, a declarat directorul APM Hunedoara.

Se așteaptă rezultatele finale ale analizelor provenite din levigat. De asemenea, acestea vor fi făcute publice de către reprezentanții SGA Hunedoara zilele următoare, totul depinzând de laboratorul din Arad.

Știrea Verde angajează redactori cu experiență și cunoștințe despre mediu

Candidatul ideal

Căutăm persoane cu experiență de minim trei ani în presa scrisă, extrem de bune prietene cu limba română, cu viteză de reacție, cu idei și multă energie. Cunoștințele despre mediu nu constituie “probă eliminatorie”, dar sunt bine venite.

Căutarea și găsirea subiectelor sunt strict necesare. Acuratețea descrierii evenimentelor este foarte apreciată.

Programul este flexibil, se lucrează de acasă.

Este necesară experiența în modul de abordare a subiectului, posibilitatea deplasării in București (dar nu numai) pentru interviuri, reportaje, conferințe de presă, o corectă înțelegere a legilor, a situațiilor ce țin de mediu și problemele lui.

Va fi și multă voie bună!

Salariul este dat de întrunirea cerințelor de mai sus.

CV-urile se primesc la office _at_StireaVerde_punct_ro. Nu uitați să puneți in CV și câteva link-uri cu articole scrise de voi.

Pompierii din Călărași au salvat o pisică dintr-o fântână de 20 de metri adâncime

Foto: ISU Călărași
Foto: ISU Călărași

Sunt din ce în ce mai dese știrile în care pompierii salvează animale aflate în situații critice. O pisică blocată în copac, un câine într-un șant, un cal într-un canal, și multe altele. Au ajuns la ordinea zilei pozele și textele cu ”pompierii, prietenii animalelor”.

Nu, nu vorbim despre deja celebrii pompieri australieni, vorbim despre pompierii noștri, din România.

Dacă în urmă cu câțiva ani cele mai multe dintre astfel de știri treceau neobservate, acum nu putem să trecem pe lângă ele, fără a le remarca. Pentru că un om care are grijă și salvează chiar și cea mai mică viață, este, fără îndoială, un om bun.

O nouă poveste cu pompierii din România: ”Am auzit un mieunat jalnic”

De astă dată, este vorba despre pompierii din Călărași, care au salvat, o pisică dintr-o fântână dezafectată.

În seara zilei de joi, 4 martie, pompierii călărășeni au fost chemați de către un trecător, care a auzit un mieunat jalnic, venit dintr-o fântână, în comuna Dichiseni.

Fântâna, de un metru în diametru şi aproximativ 20 de metri adâncime, s-a dovedit a fi prea dificilă pentru ca pisica să se ”autosalveze”. Așa că a cerut ajutorul, făcând ce știa mai bine, și anume mieunând. Cel care a auzit-o a cerut, la rândul lui, ajutorul pompierilor.

În aproximativ 20 de minute, aceștia au reușit să aducă pisica la suprafață și s-o înmâneze, vie și nevătămată, proprietarei.

Pisica se uita cu „recunoștință” către salvatorul ei. A scos-o noaptea trecută dintr-o fântână dezafectată, care avea 20 de metri adâncime. Noi suntem la datorie, ca de fiecare dată!”, au transmis cei de la ISU Călărași pe pagina de Facebook.

Sunt pompieri militari sau cei care se ocupă de incendii, descarcerări, dar și de cazurile în care necuvântătoarele au nevoie de ajutor. Să nu uităm că și patrupedele depind de noi, nu doar de servicii.

Iar un apel la 112 poate salva și poate face diferența.

Activitatea stației de sortare a deșeurilor din Sectorul 3, suspendată pentru șase luni

sursa foto: zin.ro

Stația de sortare a deșeurilor din Sectorul 3 s-a ales cu activitatea suspendată pentru o perioadă de jumătate de an, din cauza mai multor nereguli constatate de inspectorii Gărzii de Mediu. În ultima perioadă, SD3 Salubritate și Deszăpezire S3, subordonată Primăriei Sectorului 3, a primit șase amenzi de la Garda de Mediu, în valoare de 70.000 de euro. Primăria condusă de Cristian Negoiță a plătit 11 milioane de euro pentru stația de sortare a deșeurilor.

Agenția pentru Protecția Mediului București a precizat, luni, 8 martie, că ”suspendarea se menține șase luni începând de la data prezentei până la data de 08.09.2021. Pe perioada suspendării, desfășurarea activității este interzisă”.

Documentul integral cu decizia Agenției poate fi consultat mai jos:

suspendare_autorizație_de_mediu_SD3_Salubritate_și_Deszăpezire

Mai mult, Agenția pentru Protecția Mediului mai precizează că, în cazul în care măsurile pe care societatea ar trebui să le ia nu vor fi îndeplinite, „după expirarea termenului de suspendare, APM va anula Autorizația de Mediu nr. 340 din 14.08.2020”.

Totodată, firma va trebui ca până miercuri să ia toate măsurile pentru încetarea activității.

„SD 3 – Salubritate și Deszăpezire S3 SRL va prezenta la Agenția pentru Protecția Mediului București și la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință a prezentei, măsurile planificate pentru încetarea temporară a activității și punerea în siguranță a instalației pe perioada suspendării Autorizației de Mediu nr. 340 din 14.08.2020, în vederea protejării factorilor de mediu, precum și termenele în care vor fi înștiințați partenerii contractuali pentru care prestați servicii”, se mai arată în anunțul Agenției de Mediu București.

Îngrijirea copacilor din spațiul public: toaletare, nu ciopârțire

Foto: Greenpeace
Foto: Greenpeace

Spațiul public e, din ce în ce mai mult, sufocat de betoane. În spatele blocurilor construim parcări. Între blocuri – locuri de joacă pentru copii, neapărat acoperite cu beton sau zgură.

Parcurile, acum câțiva ani pline de copaci, lasă să se-ntrevadă copăcei nou plantați, încadrați de beton. Iarbă? Prea puțină. Copaci de zeci de ani – tăiați, pentru a face loc altor și altor construcții haotice, moderniste, inutile. Inutile pentru noi, nocive pentru natură.

Copacii rămași, cei de pe spațiul public, suferă în fiecare an de o toaletare haotică, o ciopârțire sadică, bolnăvicioasă

Nu vorbim  despre vecini zeloși, care decid că un copac de pe trotuar le murdărește mașina impecabilă, parcată fix în fața apartamentului. Și se gândesc, cu de la sine putere, să taie câteva crengi.

Există și aceștia, dar, de obicei, pot fi opriți dacă îi tragi de mânecă și-i informezi că nu e legal să ”toaleteze” copacii ”comunitari”. Și agiți, demonstrativ, un telefon de pe care poți suna la poliție. Eventual, reciți câteva articole de lege. N-o să le cunoască, n-o să le caute, dar se vor opri, pentru că pari că știi despre ce vorbești. Oricum, după cum spuneam, aceste cazuri sunt din ce în ce mai rare.

Ce se întâmplă, însă, când toaletarea e realizată de angajați ai Primăriei?

Îi știm cu toții. Domnii aceia, îmbrăcați cu vestele Primăriei, care se plimbă prin cartiere, înarmați cu drujbe, să facă ”curățenia de primăvară”. În multe cazuri, în urma lor rămân, în locul copacilor care chiar seamănă a copaci, niște stâlpi siniștri. Tunși fără milă, ciopârțiți fără temei.

Domni care nu știu că această toaletare nu se face după ureche, după cum îți dictează ție simțul estetic în acel moment, sau pentru a bifa, cu succes, un anumit număr de copaci mutilați, la sfârșitul zilei.

Ce trebuie să știți când intervine ”toaletarea anuală”, înfăptuită sub oblăduirea Primăriei?

– În echipa cu pricina trebuie să existe, obligatoriu, un inginer horticultor/peisagist/silvic, care să se asigure că operațiunea se realizează fără a pune în pericol viața copacului

– Se poate îndepărta un maximum de 15% din potențialul folar al arborelui

– E obligatoriu ca echipa să aibă aviz de toaletare. Cel mai probabil îl au, dar e o informație pe care trebuie s-o știi, în condițiile în care observi că totul se face ”după ureche”. Dacă avizul nu există, poți chema, liniștit, Poliția

– Dacă avizul există, dar tăierile sunt agresive (peste 1/3 din înălțimea arborelui, îndepărtarea coroanei sau a unor ramuri foarte groase, dar evident sănătoase, nu uscate) – poți apela Poliția, Direcția de Mediu și Primăria

– Nucii și castanii au regim special, fiind protejați de lege

În loc să ne lamentăm, mai bine acționăm pentru schimbare

Dacă observați că toaletarea e abuzivă, acționați. Avem din ce în ce mai puțini copaci și asta se simte, direct, la nivelul de poluare. Standardul UE e de 26 mp spațiu verde/cap de locuitor, în timp ce, în București, acesta a ajuns la circa 9 mp/locuitor (incluzând cimitirele și pădurile care au mai rămas pe la periferie), adică de 3 ori mai puțin decât standard.

Ne plângem de calitatea aerului și contribuim activ la poluare. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să schimbe ceva.

Nu spun să ne apucăm să plantăm cu toții copăcei, pentru a înlocui răul făcut de alții. Dar un gest atât de simplu ca monitorizarea toaletărilor care se întâmplă lângă noi, sub ochii noștri, poate îmbunătăți situația actuală.

Dacă am fi cu toții, măcar câtuși de puțin atenți, n-am schimba, radical, planeta. Am face, în schimb, un pas mic către normalitate.

Răsadurile, primul pas pentru a obține pădurea și a combate poluarea

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Plantarea copacilor ajută în combaterea schimbărilor climatice, răsadurile vor deveni pădure, iar pădurea va stopa poluarea. Cu toate acestea, avem nevoie de mai multe miliarde de răsaduri, transmite National Geographic.

Conform unui studiu, Statele Unite ale Americii trebuie să dubleze producția de răsaduri pentru a îndeplini obiectivele de reîmpădurire. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, deși plantarea copacilor reprezintă cel mai simplu mod pentru a combate emisiile de carbon, trebuie rezolvată, întâi, problema răsadurilor.

Potrivit studiului publicat în revista Frontiers in Forests and Global Change, nu există, în prezent, suficienți puieți, cel puțin în Statele Unite, pentru a ține pasul cu obiectivele activiștilor de mediu.

Răsadurile costă, dar trebuie plantate, nu amânate

Dacă eforturile de reîmpădurire vor ajuta la combaterea schimbărilor climatice, studiul constată că pepinierele din Statele Unite vor trebui să își mărească producția la cel puțin trei miliarde de răsaduri pe an – mai mult decât dublul nivelurilor actuale.

Acest lucru trebuie să se întâmple ”mai devreme decât mai târziu”, a declarat autorul principal al studiului, Joe Fargione, director științific pentru Regiunea America de Nord a The Nature Conservancy. ”Nu poți planta un copac până nu îl crești. Și nu o poți cultiva în grădiniță până nu ai sămânța”.

Pentru a înțelege mai bine procesul de creștere a producției de arbori, Fargione, împreună cu alți cercetători au investigat anul trecut 181 de pepiniere federale, de stat și private, pepiniere care înglobează cel puțin jumătate din toată producția de răsaduri din S.U.A.

Rezultatele, publicate luna trecută, arată că pepinierele produc, în prezent, 1,3 miliarde de răsaduri pe an, care în mare parte vor înlocui copacii tăiați de companiile de cherestea sau pierduți în incendii. Pentru a extinde pădurile dinstatele Unite, ar fi nevoie de încă 1,7 miliarde de răsaduri pe an.

Totul se plătește în milioane de dolari, inclusiv răsadurile

Creșterea atât de mare a producției de răsaduri și asigurarea faptului că puieții trăiesc suficient de mult pentru a lupta cu emisiile de carbon vor costa zeci de miliarde de dolari, potrivit studiului.

Un alt cost: va fi necesară pregătirea specialiștilor în colectarea semințelor. De asemenea, se vor face investiții noi în infrastructură, dar și într-o monitorizare pe termen lung pentru a se asigura că pădurile supraviețuiesc în fața dăunătorilor, a secetei și a incendiilor sălbatice.

Desigur, principalul dăunător rămâne omul și tot el este principala amenințare care a dus la schimbările climatice.

Deși implică timp, răbdare și bani, plantarea mai multor copaci pentru a compensa emisiile de carbon va crește și mai mult cererea de răsaduri. Desigur, este o veste bună și o oportunitate de extindere, un sfat pentru fiecare țară.

Un exemplu: producția de răsaduri a atins apogeul acum 30 de ani. La sfârșitul anilor 1980, peste 2,6 miliarde de răsaduri erau produse, în fiecare an, în Statele Unite. Odată ce recesiunea din 2008 a închis multe pepiniere, acest număr a scăzut la mai puțin de un miliard.

Imaginați-vă că vă pierdeți 75% din capacitate”, a spus Dan Rider, director asociat al Maryland Forest Service, asupra impactului pe care recesiunea și alți factori l-au avut asupra pepinierei forestiere John S. Ayton.

”Povestea noastră nu este unică”

Va fi nevoie de multă muncă pentru a reuși, a spus Eric Sprague, vicepreședinte în cadrul American Forests, o organizație de conservare care a ajutat la conducerea noului studiu.

Nu este vorba doar de extinderea și îmbunătățirea a ceea ce avem”, a spus Sprague, ”ci de adăugarea de noi pepiniere pentru puieți, pentru a atinge acest obiectiv”.

Dacă toate pepinierele, atât publice, cât și private, funcționează la capacitate maximă, studiul estimează că s-ar putea cultiva încă 400 de milioane de răsaduri în fiecare an.

Cercetătorii se așteaptă, de asemenea, la alte 1,1 miliarde de răsaduri care ar putea fi produse anual, dacă majoritatea pepinierelor s-ar extinde dincolo de capacitatea lor actuală.

Eco Civica: ”Lacul IOR e poluat cu fecale”. Apele Române contrazic poluarea: ”Valorile sunt normale”

Sursa foto: HotNews
Sursa foto: HotNews

Culoarea Lacului IOR a devenit subiect de contradicții între ONG-uri și Apele Române și încă nu s-a ajuns la o concluzie.

ONG-urile susțin că este vorba de poluare, pe când reprezentanții Apelor Române insistă pe faptul că indicatorii de calitate sunt în jurul valorilor normale.

Locuitorii Sectorului 3 ai Capitalei au observat că apa lacului are, de câteva zile, o culoare ciudată. Respectiva culoare brun-roșcată a stârnit controverse și numeroase întrebări.

Cea mai previzibilă cauză ar fi poluarea, mai exact fecalele existente în lac. Este ipoteza ONG-urilor, mai exact ipoteza Fundației Eco Civica. Reprezentanții nu s-au rezumat la speculații, ci au prelevat probe din apele Lacului IOR, declarând într-o postare pe pagina de Facebook că ”a reieșit clar că lacul e plin de fecale” și a fost identificat și un potențial poluator.

Lacul IOR, după o analiză a Gărzii de Mediu: fecale și poluare

De asemenea, au fost făcute numeroase sesizări, iar, în urma acestora, Garda de Mediu și Apele Române au intervenit imediat, au efectuat un control pe lacul IOR și au prelevat probe de apă. După analiza probelor la un institut abilitat a reieșit clar că lacul e plin de fecale.

A reieșit o calitate slabă a apei la bacterii coliforme, nitriți și amoniu. Ceilalți indicatori sunt o treaptă mai sus. Fiind lac natural ce are la bază 3 izvoare, și nu apă curgătoare, potențialul poluator neluând in calcul acest lucru, s-a produs acest fenomen de inroșire pentru că întreaga cantitate de fecale deversată a intrat in reacție cu apa din lac, neexistând fenomenul de diluție și ,,deplasare” a poluării specifice apelor curgătoare. Garda are identificat un potențial poluator și a dispus PS3 să facă verificările necesare identificării sursei de…fecale”, precizează Fundația Eco Civica.

Lacul IOR, după o analiză a Apelor Române: valori normale

Apele Române susțin că, din analizele preliminare ale apei lacului IOR efectuate de către laboratorul propriu, indicatorii de calitate respectiv cei fizico-chimici și biologici se situează în jurul valorilor normale. Mai mult, instituția precizează că analizele au fost solicitate în cadrul unui control coordonat de către Garda Naţională de Mediu care a fost sesizată cu privire la modificarea culorii apei lacului.

Lacul IOR se află în administrarea Primăriei Sectorului 3. Acesteia i s-a solicitat să continue monitorizarea calității apei, atât din punct de vedere bacteriologic, cât și al faunei acvatice, deși nu există mortalitate piscicolă”, se arată în postarea Apelor Române.

Când două instituții se contrazic, singura care iese în pierdere este natura și, în cazul de față, lacul.

Nu li se răspunde concret locuitorilor Sectorului 3, sau, dacă ”lupta pentru a avea dreptate” reprezintă un răspuns, nu de acesta era nevoie.