Paradox cu utilizarea energiei nucleare în Germania. Berlinul se pregătește să închidă ultimele 3 centrale din țară

Autor

-

1 februarie 2023

Majoritatea nemților susține continuarea utilizării energiei nucleare, în ciuda ultimelor trei centrale nucleare rămase în Germania și care ar urma să se închidă în aprilie, potrivit Remix News.

Fundația Konrad Adenauer din Bonn a realizat o cercetare și a constatat că 71% dintre respondenți susțin generarea de energie electrică prin sisteme nucleare, în timp ce doar 29% consideră că energia nucleară „nu mai ar trebui să fie folosită deloc”.

Conflictul din Ucraina și criza energetică care a urmat în Europa au dat bătăi de cap guvernului german.

Executivul condus de Olaf Scholz urma să închidă porțile celor trei centrale nucleare rămase din țară la sfârșitul anului trecut, în conformitate cu procesul de eliminare treptată inițiat de administrația Angelei Merkel încă din 2011.

Totuși, pe fondul crizei energetice, energia nucleară a ajutat guvernul, deoarece dependența de importurile energetice din Rusia a dus țara la o penurie uriașă.

Pe parcursul anului trecut, costurile la energie au crescut și multe companii au avertizat cu privire la riscul falimentului.

Germania se pregătește să închidă ultimele 3 centrale nucleare

Astfel, Guvernul german a fost nevoit să ofere o suspendare a execuției centralelor electrice până în aprilie 2023.

Cu toate acestea, în loc să continue să-și extindă producția de energie nucleară, așa cum a făcut Ungaria cu extinderea centralei nucleare din Paks, Germania e hotărâtă să renunțe definitiv.

Andre Baumann, subsecretarul de stat pentru mediu, climă și energie din Baden-Württemberg, unde se află centrala nucleară Neckarwestheim, a insistat că această prelungire a fost ultima.

Baumann este membru al Partidului Verzilor Germani și a făcut un lobby puternic împotriva energiei nucleare, în ciuda votului Parlamentului European pentru menținerea acesteia pe lista surselor de energie „verzi” eligibile pentru finanțare UE.

Decizia PE a adus bucuriei Cehiei, Ungariei și Poloniei, care au fost în favoarea continuării utilizării energiei nucleare

Nu toți membrii guvernului de coaliție federală din Germania sunt însă mulțumiți de renunțarea la energia nucleară.

De pildă, Partidul Liber Democrat (FDP) vrea să inițieze o discuție despre o posibilă prelungire după aprilie.

„Nemții vor ca centralele nucleare să continue să funcționeze. Ar trebui să facem acest lucru posibil”, a spus Michael Kruse, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar FDP pentru politica energetică.

„Clima ne va mulțumi”, a adăugat el.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, Activiștii de mediu din Germania s-au confruntat cu poliția în localitatea Luetzerath, după ce s-a încercat o demolare planificată pentru deschiderea unei mine pe cărbune.

Colterm cere Primăriei Timișoara suma de 80 de milioane de lei, banii pentru certificatele de poluare. În caz contrar, compania ar putea intra în faliment, iar școlile și spitalele vor rămâne fără apă caldă și căldură

Autor

Ionuț POPESCU

-

31 ianuarie 2023

colterm cere bani primariei timisoara — Sursă - Dominic Fritz Facebook

Colterm are nevoie de 80 de milioane de lei pentru cumpărarea certificatelor de poluare. Altfel, la 1 mai 2023, compania ar putea intra în faliment, conform OpiniaTimișoarei.

Primăria Timișoarei a fost informată, prin administratorul judiciar, de solicitare banilor pentru cumpărarea a 227.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, aferente anului 2022.

„In ipoteza in care Colterm SA nu va achiziționa pana cel târziu la data de 30 aprilie 2023 certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2022, contribuția și penalitățile de întârziere pe care le va aplica AFM debitoarei Colterm SA (…) prin decizie de impunere ce constituie titlu executoriu, vor conduce la declanșarea procedurii de faliment a debitoarei Colterm SA”, se precizează în notificarea transmisă Primăriei Timișoara de către administratorul judiciar Alfa & Quantum Consulting SPRL – Maestro SPRL – Insolvein SPRL.

Astfel, Colterm SA cere administrației publice suma de 80 de milioane de lei pentru a cumpăra certificatele EUA.

Banii vin în plus față de subvențiile de 180 de milioane de lei prevăzute în bugetul din acest an.

Firma de insolvență sugerează două soluții:

mărirea capitalului social;
achitarea pierderilor induse tehnologic;

În cazul în care nu se va lua o decizie în acest sens, Colterm va intra în faliment la data de 1 mai, iar cei aproximativ 50.000 de abonați, persoane fizice, școli, spitale și alte instituții vor rămâne fără apă caldă și căldură.

Colterm ar putea intra în faliment. Se cere o ședință de urgență la primărie

Radu Toanca, consilier PSD, a solicitat o ședință de urgență a Consiliului Local, pentru a se lua o decizie benefică pentru Colterm, astfel încât falimentul să fie evitat:

„Solicităm conducerii Primăriei Timișoara convocarea de urgență a unei ședinte de Consiliu Local, înainte de adoptarea Bugetului pe anul 2023, unde să se stabilească o modalitate legală de sprijin financiar care să împiedice falimentul societății de termoficare.

Atragem atenția că o adresă similară trimisă Primăriei Municipiului Timișoara, la începutul anului 2022, a fost ignorată de edili, iar consecințele pentru Colterm au fost catastrofale: încasarea unei amenzi de 14,5 milioane de euro”, a spus Radu Toanca, consilier local din partea Partidului Social Democrat.

Prima de casare crește cu 15%, se mărește și bugetul pentru panouri fotovoltaice. Ce spune ministrul mediului

Autor

Ana Maria BUJOR

-

31 ianuarie 2023

programul rabla plus bani mai multi pentru masinile electrice — Sursă - Unsplash

Ministrul mediului, Tanczos Barna a declarat la începutul ședinței de Guvern că Programul Rabla Clasic intră într-o nouă etapă și prima de casare va crește cu 15%. Ministrul a făcut aceste precizări la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres. Acesta a cerut un update cu privire la toate programele desfășurate de minister. În acest context ministrul Barna a precizat că și sumele alocate pentru achiziția de mașini eletrice vor fi majorate în acest an. „În cadrul Programului ‘Rabla clasic’, care oferă acel bonus pentru casarea maşinilor vechi şi posibilitatea de cumpărare de maşini clasice, cu motorizare clasică noi, avem bugetul pentru a asigura o creştere cu 15% a primei de casare, aşa cum şi dumneavoastră aţi discutat la ‘Dacia’, cu ocazia vizitei pe care aţi efectuat-o. Avem bugetul pentru a oferi acest sprijin majorat în 2023”, a explicat Tanczos Barna.

S-a redus numărul mașinilor SH pentru prima dată în mulți ani

„A crescut numărul de maşini noi înmatriculate, a crescut exponenţial numărul de maşini electrice înmatriculate datorită programelor derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu. S-a redus numărul de maşini second-hand pentru prima dată după foarte mulţi ani. Deci, parcul auto din România se întinereşte şi am putea spune că la sfârşitul anului 2023 bifăm inclusiv obligaţia din PNRR. Ne-am asumat că vom scoate peste 250.000 de maşini vechi din circulaţie. Cred că la sfârşitul anului 2023 deja ţinta pentru ’26 va fi atinsă „, a mai spus ministrul. Totodată acesta a precizat că și bugetul pentru instalarea de panouri fotovoltaice va crește. Mai exact vorbim despre 3 miliarde de lei, bani care ar trebui să revină la nu mai puțin de 150.000 de gospodării. Iar din luna martie programul ar trebui să fie demarat. Ministrul a mai explicat care sunt condițiile de aplicare pentru acest program.

Acte necesare pentru panouri fotovoltaice

„Va fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local, şi, la sfârşitul instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare în calitate de prosumator, practic. Şi cu aceste trei documente, plus dovada că nu are datorie la stat şi la bugetul local, poate să beneficieze de această finanţare „, a declarat Tanczos Barna. Pentru că premierul a cerut ca procesul să fie simplificat și birocrația să fie eliminate, ministrul Mediului spune că s-a aliniat acestor cerinte. „Tocmai de aceea îmbunătăţim şi sistemul informatic cu care am lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina care era pe umerii AFM prin sisteme informatice mai performante. Trebuie să menţionez că, faţă de 2020 când AFM a avut un pic peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de cetăţeni la sprijin oferit de AFM, prin diverse programe, începând de la sistemul de fotovoltaice, ‘Rabla’ clasică, ‘Rabla plus la maşini’ sau la ‘Rabla electrocasnic'”, a declarat Tanczos Barna.

Premieră în Europa: Energia solară și eoliană a depășit cantitativ pe cea din gazele fosile

Autor

Ana Maria BUJOR

-

31 ianuarie 2023

buget fotovoltaice de patru ori ai mare — Sursă - Unsplash

Un studiu realizat de grupul Ember, arată că energia eoliană și solară au generat un record de 22% din energia electrică a Europei în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile și depășind din nou cărbunele. Ember’s European Electricity Review 2022 arată că sursele regenerabile domină din ce în ce mai mult piața energiei electrice din UE, producția solară crescând cu un record de 39 terawați oră în 2022, cu 24% și aproape dublând recordul anterior. „Observăm o accelerare remarcabilă a ritmului cu care se construiește energia regenerabilă”, a declarat șeful UE pentru climă, Frans Timmermans. „Este clar că cetățenii europeni doresc să beneficieze de energie ieftină și curată. Arată că obiectivul nostru de 45% surse regenerabile până în 2030 este ambițios, dar complet fezabil”, a adăugat el.

Europa a evitat ce e mai rău în criza energetică

Potrivit raportului, eolianul și solarul au generat 22% din mixul de energie electrică al UE, în timp ce gazele fosile au generat 20%, iar cărbunele a generat 16%. Această creștere a surselor regenerabile a ajutat Europa să depășească deficitul fără precedent în producția de energie hidro și nucleară, un decalaj egal cu 7% din cererea totală de energie electrică a Europei în 2022. „Europa a evitat ce e mai rău din criza energetică”, a spus Dave Jones, șeful Ember pentru statistici de date. „Șocurile din 2022 au provocat doar o mică creștere a energiei pe cărbune și un val uriaș de sprijin pentru sursele regenerabile”, a adăugat el. Impactul deficitului a fost redus și de cererea mai mică de energie electrică.

Renașterea cărbunelui, doar o chestiune temporară

Aceasta a scăzut cu 7,9% în ultimul trimestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Împreună, vântul, solarul și cererea mai mică de energie au reprezentat cinci șesime din decalaj, prevenind o revenire mult mai mare a cărbunelui, potrivit Ember. „Renașterea cărbunelui s-a dovedit a fi un non-eveniment, cu energia solară și un efort stelar de economisire la nivelul UE, care joacă un rol central în menținerea luminilor aprinse”, a declarat Pieter de Pous, lider de program la think-tank-ul privind schimbările climatice. E3G. Anul trecut, generarea din combustibili fosili a crescut cu 3% din cauza a două crize de energie electrică, întreruperilor pe scară largă a centralelor nucleare din Franța și a unei secete de 1 la 500 de ani, potrivit raportului. Din cauza acestor crize, ponderea cărbunelui în producția de energie a UE a crescut cu 1,5 puncte procentuale pentru a genera 16% din energia electrică a UE.

2023 va fi marcat de accelararea producției de energie solară și eoliană

Cu toate acestea, aceasta este cu 37% sub nivelul din 2015, iar consumul a scăzut în ultimele patru luni ale anului 2022, atenuând temerile că criza energetică și întreruperile aprovizionării cu gaze rusești ar duce la o revenire la cărbune. Privind în perspectivă, Ember prezice că această tendință va continua, spunând că se așteaptă la o scădere cu 20% a generării de combustibili fosili în 2023. Raportul se așteaptă ca 2023 să vadă o redresare a producției de hidroenergiei și o accelerare suplimentară a desfășurării de eoliene și solare, ceea ce va duce la o „scădere uriașă” a combustibililor fosili, în special gazele scumpe.

Un aisberg de mărimea Londrei s-a desprins din Antarctica | VIDEO

Autor

Ionuț POPESCU

-

31 ianuarie 2023

Un aisberg uriaș, de dimensiunea Londrei, s-a desprins din Antarctica în apropierea unei stații de cercetare, fiind al doilea astfel de eveniment din ultimii doi ani, conform Science Alert.

Potrivit British Antarctic Survey (BAS), procesul nu s-a datorat schimbărilor climatice și era așteptat de mai mulți ani.

Aisbergul, cu o suprafață de 1.550 de kilometri pătrați, s-a desprins de platforma de gheață Brunt, care are o grosime de 150 de metri, la un deceniu după ce oamenii de știință au observat pentru prima dată crăpături masive.

Un eveniment similar, care a implicat un aisberg de 1.270 de kilometri pătrați, a avut loc în urmă cu aproximativ un an.

„Acest eveniment a fost așteptat și face parte din comportamentul natural al platformei de gheață Brunt”, a spus glaciologul BAS Dominic Hodgson.

„Nu este legat de schimbările climatice”, a insistat el.

Aisbergul a fost monitorizat de Stația de Cercetare Halley IV

Stația de Cercetare Halley VI a Marii Britanii monitorizează zilnic starea platformei de gheață și, cu toate că desprinderea recentă este una masivă, starea acesteia nu este afectată.

Baza mobilă de cercetare a fost relocată anterior, din motive de siguranță, în 2016-2017, deoarece crăpăturile din platforma de gheață o amenințau.

De atunci, personalul a stat acolo doar sezonier, în timpul verii antarctice, între noiembrie și martie.

Cei 21 de cercetători întrețin sursele de alimentare și instalațiile care mențin experimentele științifice să funcționeze de la distanță pe timpul iernii, când este întuneric timp de 24 de ore și temperatura scade sub minus 50 de grade Celsius.

„Echipele științifice și operaționale continuă să monitorizeze platforma de gheață în timp real pentru a se asigura că este în siguranță și pentru a menține cercetările pe care le întreprindem la Halley”, a spus Hodgson.

Reamintim că, de curând, un studiu publicat în revista Plos Biology a estimat „că până la 80% din coloniile de pinguini imperiali vor fi aproape dispărute până în 2100, populația scăzând cu 90%, din cauza creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră”, iar creșterea activității umane în Antarctica, atât în scopuri științifice, cât și în turism, a crescut riscul introducerii în regiune a unor specii exotice.

Declic dă Guvernul României în judecată pentru că nu a luat măsuri de combatere a schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

31 ianuarie 2023

declic da in judecata guvernul romaniei pentru ca nu a luat masuri pentru combaterea schimbarilor climatice — Sursă - Guvernul României

Declic a anunțat că va deschide o acțiune în instanță împotriva Guvernului României, pe motiv că nu s-au luat măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice.

Potrivit comunității, este vorba de o premieră în justiția românească, iar procesul împotriva Executivului va fi deschis la Cluj.

„Marți, 31 ianuarie, la ora 11:00, la Curtea de Apel Cluj, activiștii de mediu, împreună cu avocații, depun actele pentru primul proces pe climă din România, deschis împotriva Guvernului.

Declic cere judecătorilor să oblige Guvernul, prin Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, să adopte măsurile necesare pentru reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030 și pentru atingerea neutralității climatice până în anul 2050“, transmit cei de la Declic.

Declic dă Guvernul în judecată. Astfel de procese au mai avut loc în Franța și Țările de Jos

Reprezentanții Declic mai precizează că România nu s-a aliniat la politicile de mediu de la nivel european:

„România nu are o lege a climei și nici nu se aliniază la obiectivele europene asumate pentru reducerea gazelor cu efect de seră.

Doar o decizie definitivă în instanță poate obliga Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia toate măsurile necesare“, a spus Cătălina Hopârteanu de la Declic.

Activiștii mai susțin că Guvernul României nu a luat măsuri ca cetățenii să poată beneficia de un trai decent în ceea ce privește un mediu sănătos:

„Dreptul la viață și dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos și durabil, precum și dreptul la un viitor demn al generațiilor viitoare etc.

Statul are obligația de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos și durabil pentru toți cetățenii”, se mai arată în comunicat.

Procese similare au mai avut loc în Europa, în Franța și Țările de Jos, iar activiștii de acolo au obținut în instanță obligarea acelor state de a lua măsuri eficiente în vederea atingerii neutralității climatice.

Această acțiune se află în concordanță cu o campanie a comunității în care peste 50.000 de cetățeni cer Guvernului României măsuri pentru susținerea investițiilor în energiile verzi.

În plus, Declic își bazează cererile pe o serie de studii și rapoarte realizate de cercetători specializați care spun că e nevoie urgentă de adoptare a unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice.

Zona Pasajul Unirii un pericol iminent pentru cetățeni avertizează specialiștii

Autor

Ana Maria BUJOR

-

31 ianuarie 2023

Pasajul Unirii pare să fie o bombă cu ceas, dacă e să-I credem pe specialiști. Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului, spune că modul în care este construit și faptul că pe acolo trece și un metrou, dar și un râu face ca lucrurile să fie extrem de periculoase pentru cetățeni. Acest lucru nu pare însă să îl sperie pe Nicușor Dan, primarul general, care nu se grăbește să ia vreo măsură în acest sens. “Pasajul Unirii este doar o parte din întregul ansamblu de galerii care se află în Piața Unirii. Realizate în anii 80, fiind o lucrare inginerească recunoscută la nivel internațional pentru complexitate, aceasta nu a fost consolidată până în prezent cu excepția Pasajul Unirii unde lucrările au fost de modernizare prea puțin de consolidare.

„Risc ridicat de prăbușire”

Din cauza Râului Dâmbovița și a tehnologiei inferioare a materialelor și execuției de la acea vreme la care au fost făcute, față de cele din prezent, betoanele și armătura au fost afectate de inflitrații. Conform mai multor expertize făcute de-a lungul anilor, s-a concluzionat că există risc ridicat de prăbușire și că este constituit pericolul public” a explicat pentru Știrea Verde Alexandru Pânișoară. Ba mai mult, reprezentatul Asociației pentru Dreptul Urbanismului a explicat că pericolul este cu atât mai mare cu cât traficul în zonă este extreme de aglomerat. “Autoritățile nu au făcut nimic în acest sens, pe de o parte din cauza amplorii lucrărilor ce ar trebui realizat, iar pe de altă parte din lipsă de interes.

„Surpări și tasări înainte de prăbușire”

Din această cauza acestor lucruri, în mod evident că am ajuns să ne confruntăm cu surpări și tasări fiind primele probleme care apar și preliminare prăbușirii. Pericolul este cu atât mai mare cu cât la nivelul solului traficul este foarte aglomerat, iar la nivel subteran sunt pasajele pietonale precum și tunelurile aferente magistralelor se metrou, de asemenea aglomerate. Iar viața oamenilor este expusă unui pericol major și iminent. Autoritățile trebuie ca de îndată să restricționeze traficul pe zona cea mai afectată și să demareze de urgență lucrări de punere în siguranță, urmând să intervină la consolodarea infrastructurii”. Primăria Capitalei nu pare să fie, însă, îngrijorată de acest aspect, drept urmare nu există niciun proiect de consolidare a acelei zone.

Supercom este subiectul unor probleme la Cluj-Napoca, din cauza defectării pubelelor inteligente de către muncitori și șefi, generând umor și dezamăgire

Autor

Stirea Verde

-

30 ianuarie 2023

Supercom, noua firmă de salubritate din Cluj-Napoca, a întâmpinat probleme încă de la început. Dimineața, o mașină de ridicat deșeuri a blocat sistemul de basculare din cauza grupurilor subterane și n-a reușit să efectueze colectarea. La 14.30, doi băgători de seamă au venit și au luat poze, dar nu au făcut intervenții. Ulterior, o altă mașină de ridicat deșeuri a venit, dar a plecat fără să facă nimic. Câte echipaje mai trebuie să vină și ce intervenții sunt necesare pentru a rezolva problema și a face accesibil sistemul de colectare.

Clujenii sunt nemulțumiți de situația creată de Supercom, compania care are monopolul asupra colectării deșeurilor din județul Cluj. Deși se așteptau la o îmbunătățire a serviciilor, situația pare să fi rămas neschimbată, cu probleme tehnice la punctele gospodărești și întârzieri în ridicarea gunoiului. Muncitorii și șefii Supercom au primit multe critici din partea clujenilor, care sunt nemulțumiți că au aceleași probleme cu colectarea deșeurilor ca și înainte.

”Sumele obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile nu acoperă costurile de transport. Așa a fost făcută licitația de ADI ECO Metropolitan. Mașinile colectează deșeurile de trei ori pe săptămână, câte o mașină pentru fiecare fracție, deci 12 transporturi pe săptămână, iar asta creează costuri care trebuie acoperite” – Dan Tarcea – viceprimar Cluj.

Supercom, noua firmă de salubritate cu monopol pe Cluj, a câștigat licitația organizată de A.D.I. Eco-Metropolitan Cluj cu un contract de 84 de milioane de euro. Compania a oferit prețuri mai bune decât competitorii, astfel că Rosal și Brantner au fost scoși de pe piață. Prețurile pentru colectarea deșeurilor selective vor fi mai mari în mediul urban și rural, în comparație cu colectarea deșeurilor menajere, iar primăriile din Cluj vor trebui să majoreze tarifele când vor fi solicitate de către firmă.

Ministerul Mediului vorbește despre aplicarea legii „la viitor”. Realitatea din teren e cu totul alta

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

30 ianuarie 2023

Foto: Radio Eco Natura — Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

Ministerul Mediului susține că va aplica toate măsurile legale în cazul în care nu vor fi respectate toate măsurile legale privind gestionarea deșeurilor, însă, nu pare să cunoască situația foarte bine din teren, potrivit răspunsurilor pe care ni le-a oferit, la cererea noastră.

Spre exemplu, la acest moment, mai mulți sortatori din țară sunt în imposibilitatea de a-și mai continua activitatea, potrivit prevederilor OUG 133/2022. Aceasta introduce noi obligații, iar operatorii de salubrizare, sortare și primăriile din țară nu sunt pregătire pentru a le aplica, după cum ȘtireaVerde a mai relatat.

Spre exemplu, situația din Sectorul 1 București este relevantă. Clotilde Armand, în calitate de primar, s-a adresat deja Ministerului Mediului pentru a cere derogare de la aplicarea actului normativ mai sus menționat, întrucât Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București are licitațiile blocate. Puteți(re)citi aici.

Iată noile obligații pentru toți factorii implicați în gestionarea deșeurilor, „aplicabile” doar pe hârtie, începând cu data de 29 ianuarie ac.

„Este interzisă prestarea de către operatori a activităţilor de transfer, sortare, tratare şi/sau de eliminare, prin depozitare, a deşeurilor municipale fără contract de delegare încheiat cu unitatea administrativ-teritorială/sectorul municipiului Bucureşti de pe raza căreia/căruia provin deşeurile”
„Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare”
„Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deşeurilor municipale au obligaţia să transporte fracţiile colectate separat numai către operatorii staţiilor de transfer, operatorii staţiilor de sortare, operatorii instalaţiilor de tratare şi operatorii depozitelor de deşeuri care au contracte de delegare încheiate cu unităţile administrativ- teritoriale sau, după caz, cu sectoarele municipiului Bucureşti de pe raza cărora sunt colectate respectivele deşeuri”.

Ministerul Mediului nu cunoaște realitatea din teren? „Legile-cheie”, în prezent, doar pe hârtie

De la momentul emiterii Ordonanței 133/2022, autoritățile au avut la dispoziție 120 de zile să organizeze proceduri de atribuire și să respecte regulile de mai sus, însă, potrivit surselor noastre autorizate, licitațiile sunt contestate, în mai multe județe în țară, iar unul dintre inițiatori este societatea ECO SUD SA, cea care administrează groapa de gunoi „Vidra”, chiar dacă a câștigat licitația pentru Sectoarele 2, 3,4,5 și 6.

În ceea ce privește activitatea din Sectorul 1 București, ofertant a fost și firma Vitalia Servicii pentru Mediu SA, care administrează depozitul de deșeuri Boldești – Scăieni. Vitalia s-a oferit să depoziteze gunoiul bucureștenilor din Sectorul 1 la doar 116 euro/tona, în timp ce oferta Eco Sud SA aplică un tarif pentru depozitare de 200 euro/tonă.

Astfel, licitația a fost câștigată de societatea Vitalia, deoarece aplică tariful cel mai mic, însă, Eco Sud a sesizat Consiliul Național de Soluționare a Contestanțiilor (CNSC), pe motiv de nelegalitate a documentelor care au stat la baza licitației. Licitația a fost anulată, iar ADI București a reluat procedura de licitație. Ofertele se depun inclusiv pe data de 1 februarie ac. Până atunci, potrivit informațiilor obținute de noi, gunoiul din Sectorul 1 București va fi depozitta tot la groapa „Vidra”, administrat de ECO SUD SA, aflat în plin control pentru presupuse nelegalități. Primăria Sector 1 București a semnat un contract(atribuire directă) cu societatea ECO SUD SA, pentru depozitarea gunoiului la suprapreț.

Depozitarea nu e soluția pentru gestionarea deșeurilor. Ministerul Mediului vorbește despre reciclare la viitor, nu la prezent

Întrebați cum consideră că vor fi atinse țintele de reciclare pentru anul 2023, plecând de la datele statistice existente în ceea ce privește gradul de colectare selectivă a acestora și posibilitățile tehnice ale operatorilor din țara noastră, oficialii Ministerului Mediului vorbesc la timpul viitor, deși prezentul e sumbru în acest sens.

Concret, au răspuns doar despre proiecte care încă nu sunt finanțate total.

„Vor fi finanțate și instalațiile pentru deșeurile colectate separat, cu fonduri tot prin PNRR, acestea contribuind cu minimum 4,5% la creșterea gradului de reciclare a deșeurilor.

În plus, Sistemul Garanție-Returnare va fi cu adevărat cel mai mare proiect logistic realizat în România, în ultimii 30 de ani și va avea o contribuție esențială în atingerea țintelor ambițioase de colectare și reciclare pe care țara noastră și le-a asumat.

Fondurile europene asigură și finalizarea sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID), acestea având rolul de a asigura un management eficient al deșeurilor, contribuind totodată la îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

După punerea în funcțiune, vom avea al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după cel din Germania”, ne-a transmis Ministerul Mediului.

Război pe rachetele antigridină. Fermierii sunt total nemulțumiți de efectele lor

Autor

Ana Maria BUJOR

-

30 ianuarie 2023

pesticide pixabay — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

În contextul unei noi investiții de jumătate de milliard de lei pentru rachete antigrindină, ferimierii se revoltă. Aceștia spun că rachetele în care se investesc atât de mulți bani, nu doar că nu protejează de grindină, dar aduc și secetă. Programul este gestionat de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină, din subordinea Ministerului Agriculturii. Iar o astfel de rachetă costă aproximativ 1000 de euro, anul trecut fiind folosite nu mai puțin de 4200 astfel de dispozitive. Doar că beneficiarii direcți ai acestui program, respectiv agricultorii spun că programul este un dezastru, mai exact că rachetele aduc secetă. Unul dintre cei mai vehementi contestatari ai programului este Cosmin Olteanu, un fermier din Prahova.

„E o nenorocire de program”

“E o nenorocire de program. De când l-au introdus acum câțiva ani avem numai și numai probleme. Nicidecum nu aduce ploaie, ci numai secetă. Pur și simplu nu ne dorim acest program și suntem în situația lui dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. Cei de la autoritate fug de noi, nu vor să se întâlnească cu noi ca să le explicăm de ce aceste rachete fac rău culturilor noastre. Nu știu să existe fermeieri fericiți cu acest program. Sunt prea puternici cei de la Antigrindină, unii bagă în buzunar de la rachete iar pe noi ne distrug. Unde amplasează aceste sisteme antigrindină în doi ani de zile își pun lumea în cap. La Vaslui le-au tăiat stația, altădată au tăiat cablurile de alimentare, nici la Timișoara nu le mai vor, nu le vrea nimeni” a declarat Cosmin Olteanu pentru newsweek.

„Fermierii și asiguratorii au pact pe daune”

Gheorghe Florescu Căunei, unul dintre cei reponsabili cu acest program spune că sunt foarte importante aceste rachete și de fapt fermierii mizează pe încasarea banilor de la asigurări. „Pe unii fermieri nu-i interesează sistemul antigrindină pentru că iau bani de la asigurări. Pe o suprafață anume un fermier în înțelegere cu asigurătorul cultivă doar 10-15 metri în adâncime și în mijloc nimic, după care bagă toata suprafața la calamități să își încaseze asigurările” a declarat acesta pentru sursa citată. Cert este că același sistem pe care îl folosim noi este folosit și în Europa de Est și în Rusia. Iar rachetele antigridină pot fi înlocuite oricând cu rachete de atac.