În urma investigației realizate de Agent Green, comisarii din cadrul Gărzii de Mediu Bacău au dat dreptate organizației pentru protecția mediului, precizând că Primăria este vinovată pentru depozitarea deșeurilor periculoase într-o zonă rezidențială a orașului.
Aceste deșeuri au fost rezultate din dărâmarea garajelor și au o compoziție ridicată de azbest, fapt care pune în pericol sănătatea locuitorilor din zonă.
Deșeurile periculoase au dispărut peste noapte
Comisarii Gărzii din Bacău, alături de o echipă de la Garda Națională de Mediu, s-au deplasat la fața locului unde au descoperit că toate deșeurile au dispărut subit.
Aparent, Primăria Bacău nu a respectat pașii legali: deși există o autorizație de demolare, primarul nu a dispus și de autorizația de mediu, act care să îi permită depozitarea de deșeuri în zona sus-menționată.
În acest context, Garda a explicat că s-a produs o ilegalitate prin faptul că depozitarea, chiar dacă e temporară, nu este autorizată.
Primăria Bacău nici măcar nu a solicitat autorizație de la Garda de Mediu
”Nu are un acord de mediu sau un document similar. Acest document nici nu a fost solicitat. Părerea noastră e că, fiind terenul Primăriei, instituția era cea care trebuia să solicite acordul sau autorizația. Ei se prevalează de faptul că nu sunt deșeuri, că îs materiale de construcție, însă nu este și părerea noastră”, a explicat Titi Secară, comisar al Gărzii de Mediu Bacău, pentru Ziarul de Bacău.
Astăzi, 17 martie, comisarii din Bacău au precizat că vor derula o serie de acțiuni, aducând la cunoștință și obligațiile legale ale generatorilor de deșeuri provenite din construcții și prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 92/2021.
Prin urmare, în cazul în care generatorii de deșeuri provenite din construcții nu își respectă obligațiile legale, aceștia pot fi sancționați conform prevederilor legale în vigoare cu amenzi între 50.000 – 70.000 lei.
Comisia Europeană a stabilit un obiectiv ca UE să producă pe plan intern cel puțin 40% din tehnologia de care are nevoie pentru a-și atinge obiectivele privind clima și energia până în 2030. „Avem nevoie de un mediu de reglementare care să ne permită să intensificăm rapid tranziția către energie curată”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Actul industriei net-zero va face exact asta. Va crea cele mai bune condiții pentru acele sectoare care sunt cruciale pentru noi pentru a ajunge la zero net până în 2050: tehnologii precum turbinele eoliene, pompele de căldură, panourile solare, hidrogenul regenerabil, precum și stocarea CO2”, a adăugat ea. Propunerea de lege vizează accelerarea acordării de permisiuni și creșterea accesului la finanțare pentru tehnologiile curate.
Printre tehnlogiile acceptate se numărără energia geotermală
Tehnologiile acceptate includ solar, eolian, baterii și stocare, pompe de căldură și energie geotermală, electrolizoare și pile de combustibil, biogaz/biometan, captarea, utilizarea și stocarea carbonului și tehnologiile de rețea. Conform legii, fiecare dintre acestea ar trebui să urmărească să aibă două cincimi din producția lor în UE până în 2030, deși aceasta nu va fi o obligație legală. „Ne propunem să producem cel puțin 40% din nevoile noastre de implementare în Europa. Desigur, vom continua să facem comerț cu partenerii noștri. Nu totul va fi făcut în Europa, dar ar trebui făcut mai mult în Europa”, a declarat șeful UE pentru climă, Frans Timmermans. Oficialii UE s-au grăbit să clarifice că 40% era un obiectiv politic, dar nu o cerință legală. „Pentru a fi foarte clar, nu vom trimite companiile individuale în instanță dacă nu ajungem la 40% de referință”, a spus un oficial înalt al Comisiei.
Parlamentul European va dezbate proiectul înainte să devină lege
„Intenția este să ne asigurăm că, cu acest benchmark, putem acorda atenție tuturor etapelor cheie ale lanțului valoric. De exemplu, putem fi foarte buni la fabricarea panourilor solare, dar putem avea o dependență majoră când vine vorba de napolitane, care este una dintre componentele cheie”, a explicat oficialul. De asemenea, sunt menționate tehnologiile de energie nucleară și combustibili alternativi durabili, deschizând ușa către schemele de sprijin de stat, cum ar fi reguli mai rapide de autorizare. Cu toate acestea, ele nu sunt considerate „tehnologii strategice net-zero”, limitând suportul disponibil. Parlamentul European și țările UE vor dezbate acum proiectul înainte ca acesta să devină lege.
Ministrul Mediului a adus în discuție astăzi, 17 martie, propunerea de directivă de la Bruxelles care i-ar fi dezavantajat fermierii români.
Această propunere nu a fost susținută de România deoarece, în forma sa inițială, ar fi adus fermierilor mai multe restricții, ceea ce le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă și financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan și amoniac.
Deși România s-a obținut de la vot, propunerea a fost adoptată cu sprijinul majorității statelor membre
Tanczos Barna a reamintit că a înaintat multe propuneri de modificare a directivei, dintre care unele au fost incluse în noua versiune, având în vedere că propunerea de directivă modificată conținea și prevederi discutabile împotriva fermierilor.
Deși România nu a votat propunerea, aceasta a fost adoptată cu sprijinul majorității statelor membre.
Ministrul Mediului: ”Negocierile ulterioare cu privire la textul directivei propuse vor începe în procedura legislativă al Uniunii Europene în trilog între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană”
”Între amendamentele incluse în textul votat de către majoritatea statelor membre am reușit să introducem prevederea potrivit căreia perioada de tranziție pentru fermele mari să fie amânată până în 2029, iar tehnologiile inovatoare trebuie folosite doar la fermele cu peste 600 de vaci. O altă modificare importantă și foarte utilă este aceea că, în timpul lucrărilor pregătitoare, a fost posibilă excluderea fermelor extensive din reglementări”, a declarat ministrul Mediului pe contul de Facebook.
Peste 1 milion de sticle de apă sunt vândute în fiecare minut în întreaga lume, iar industria nu dă semne de încetinire, potrivit unui nou raport. Vânzările globale de apă îmbuteliată sunt de așteptat să se dubleze până în 2030. Dar succesul enorm al industriei la nivel mondial are un cost imens de mediu, climat și social, potrivit raportului publicat joi de Institutul Universitar al Națiunilor Unite pentru apă, mediu și sănătate, care analizează impactul global al industriei. Apa subterană extrasă pentru a ajuta la umplerea miliardelor de sticle de plastic pe an reprezintă o potențială amenințare pentru resursele de apă potabilă. De asemenea se alimentează și criza mondială a poluării cu plastic, potrivit unui raport citat de CNN. Cercetătorii au analizat date din 109 țări și au descoperit că industria apei îmbuteliate a înregistrat o creștere de 73% a vânzărilor din 2010 până în 2020, făcând-o una dintre industriile cu cea mai rapidă creștere din lume.
Apa îmbuteliată promovată ca produs de lux
În 2021, vânzările globale de apă îmbuteliată au ajuns la 350 de miliarde de litri și au fost evaluate la aproximativ 270 de miliarde de dolari, o cifră estimată să urce la 500 de miliarde de dolari până în 2030. Apa îmbuteliată este populară în întreaga lume, SUA, China și Indonezia fiind cei mai mari consumatori. Țările din Sudul Global reprezintă împreună aproximativ 60% din piață. Există motivații semnificativ diferite pentru a bea apă îmbuteliată, în funcție de regiuni, potrivit raportului. În țările mai bogate, unde apa curată de la robinet tinde să fie disponibilă pe scară largă, apa îmbuteliată este adesea văzută ca o achiziție „de lux”, considerată mai sănătoasă și mai gustoasă decât apa de la robinet, notează raportul. „Această percepție este alimentată de corporațiile care promovează apa îmbuteliată ca un produs pur”, a declarat pentru CNN Zeineb Bouhlel, autorul principal al raportului și cercetător la Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității ONU. Cea mai mare sursă de epuizare a apelor subterane este agricultura, care folosește apa pentru irigații.
dacă industria plasticului ar fi o țară, ar fi al cincelea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră
Dar volumele luate de industria apei îmbuteliate pot adăuga o presiune suplimentară unei surse de apă care se epuizează deja. Peste 2 miliarde de oameni la nivel global se bazează pe apa subterană pentru nevoile lor de băut, potrivit raportului. „Deși astfel de retrageri sunt mici în termeni absoluți, impactul local asupra resurselor de apă poate fi semnificativ”, se arată în raport. Pe de altă parte industria apei îmbuteliate a generat aproximativ 600 de miliarde de sticle și recipiente de plastic în 2021, potrivit raportului. Acest lucru a dus la aproximativ 25 de milioane de tone de deșeuri de plastic – dintre care majoritatea nu sunt reciclate și ajung la gropile de gunoi. Grămada de deșeuri este atât de uriașă încât ar fi suficient pentru a umple o linie de camioane de 40 de tone care se întinde de la New York la Bangkok în fiecare an, potrivit raportului. Dacă industria materialelor plastice ar fi o țară, ar fi al cincilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, potrivit unui raport separat din 2021. Potrivit raportului, aproximativ 85% dintre sticlele de apă din plastic, care se pot degrada până la 1.000 de ani, ajung ca deșeuri. Ele ajung, de asemenea, în ocean, adăugându-se la un vârtej vast de deșeuri de plastic care reprezintă o amenințare gravă pentru viața marină.
Trufele, alimente de lux, râvnite în întreaga lume de bucătari și cunoscători de mâncare, sunt amenințate de criza climatică, potrivit The Conservation.
Aceste ciuperci cresc sub pământ și sunt dezgropate cu ajutorul câinilor care le detectează mirosul.
Puțin cunoscut este faptul că Marea Britanie a avut cândva o industrie înfloritoare concentrată pe o specie de trufe native. Trufa engleză a fost semnalată pentru prima dată în 1693.
De atunci, au urmat multe relatări despre înfloritoarea industrie a trufelor din Regatul Unit. Însă, condițiile socioeconomice în schimbare și o pierdere a habitatului au dus în cele din urmă la colapsul industriei.
Această scădere nu a fost exclusivă în Marea Britanie. O poveste similară a avut loc în Franța, deși francezii au avut suficiente recolte pentru a menține industria în viață. Declinul a fost în cele din urmă stopat în Franța în anii 1970, datorită unei noi tehnici, prin care trufele au fost cultivate prin inocularea rădăcinilor stejarilor și alunilor cu spori de trufe.
Trufele au revenit în insulele britanice
Vestea acestui succes s-a răspândit în Marea Britanie, unde au început să fie importați arbori cu spori de trufe din regiunea mediteraneană. Copacii nu s-au adaptat însă la clima temperată din Marea Britanie nu a reușit să producă trufe.
Ulterior, cercetătorii s-au concentrat pe semințe și spori adaptați condițiilor locale. Acest lucru a dus la recoltarea primei trufe cultivate din Anglia, în Leicestershire, în 2015.
Aceasta a fost urmată rapid de prima trufă cultivată din Țara Galilor în 2016 și de Scoția în 2017. În 2022, Republica Irlanda s-a alăturat grupului de producători de trufe celtice.
Această renaștere a industriei trufelor britanice și irlandeze este deosebit de încurajatoare, având în vedere că cercetările recente arată că producția globală este în pericol din cauza crizei climatice.
Trufele, în pericol din cauze schimbărilor climatice
Oamenii de știință au folosit date istorice pentru a anticipa impactul schimbărilor climatice asupra producției de trufe. Datele sugerează că va exista probabil o scădere uriașă a recoltelor mediteraneene până în 2071.
În prezent încep să apară dovezi în acest sens, cu recolte slabe legate de condiții mai uscate.
Seceta și căldura verii pot fi dăunătoare recoltărilor de trufe. Acest lucru a fost observat în sudul și estul Angliei, unde temperaturile ridicate și precipitațiile reduse au dus la o producție redusă de trufe.
Dar în nordul și vestul Angliei, unde precipitațiile sunt de obicei mai mari și temperaturile sunt mai reci, impactul asupra producției de trufe a fost foarte diferit. Trufele au fost recoltate în cantități record.
Dar schimbările climatice au dus și la unele beneficii neașteptate. În 2017, trufele Périgord (Tuber melanosporum), originare din sudul Europei și unele dintre cele mai scumpe trufe din lume, au fost cultivate pentru prima dată în Țara Galilor.
Acest lucru a fost posibil datorită schimbării climatului care a debutat la începutul revoluției industriale. Temperaturile au crescut suficient pentru a permite acestei specii să rodească.
Avansarea schimbărilor climatice este o problemă globală uriașă, dar în ceea ce privește trufele din Marea Britanie, aceasta poate fi privită atât ca o amenințare, cât și ca o oportunitate.
Un nou episod din seria „ Defrișări ilegale” a fost filmat, unde altundeva decât la Suceava?! Protagoniștii acțiunii: O firmă din satul Herla, comuna Slatina, județul Suceava. Aceasta devenise specialistă în domeniul defrișărilor ilegale. Practic, era administrată de hoți. Hoți de lemn. Firma ar fi putut desfășura activități fapt legitime, dacă obiectul său real de activitate ar fi fost ceea ce ar fi trebuit să fie. Lăsând lirismul la o parte, hoții de lemn au fost sancționați de organele abilitate, a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Miercuri, 15 martie, comisari ai Gărzii Forestiere Suceava, reprezentanți ai I.P.J. Suceava– Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – B.I.C.M.A. și comisari din cadrul Gărzii de Mediu Suceava au ajuns într-un control inopinat la punctul de lucru al acesteia. Obiectul de activitate declarat al firmei era, și este, încă, de fapt, întreținerea și îngrijirea animalelor de fermă.
Buștenii, acești mamiferi. Defrișări ilegale făcute sub masca unei afaceri legitime
Comisarii și polițiștii care au descins asupra sediului firmei au găsit o cu totul altă realitate, la fața locului. Operatorul economic avea ca obiect de activitate îndeletniciri cu mult diferite decât cele declarate la Registrul Comerțului. Acesta era, de fapt, implicat în tăierea și comercializarea ilegală de bușteni.
Sursa Foto: MMAP, Facebook
Echipa de control a identificat, astfel, la locul faptei, 142 mc de bușteni de rășinoase. Valoare acestora, conform MMAP, este de peste 36.000 de lei. Faptul că administratorul societății nu a putut prezenta documente legale de proveniență al materialului lemnos nu surprinde pe nimeni. Dat fiind obiectul său ACTUAL mai degrabă… placid de activitate, desigur. Lemnul a fost confiscat, transportat și predat în custodia ocolului silvic Mălini.
„Garda Forestieră Suceava va continua verificările privind trasabilitatea materialului lemnos, luând măsurile ce se impun, de fiecare dată când se înregistrează nereguli”, se precizează în documentarul MMAP.
Autoritățile române, prost echipate să facă față hoților de lemn. Legislația nu le ajută, nici ea
Amenda contravențională aplicată agentului economic a fost de doar 15000 de lei. Una pe care firma o va putea amortiza prin vânzarea unei alte astfel de cantități de lemn, care ar putea scăpa nedetectată.
Tăierile ilegale continuă să ferfenițeze fondul forestier al județului Suceava. Ele au loc chiar sub nasul autorităților. Acestea au fost acuzate de multe ori pentru complicitate în jaful organizat căruia îi cad victimă munții României. Cel mai recent a fost documentarul celor de la Der Spiegel, acuzațiile cărora au fost prompt respinse de către MMAP.
Și cu implicare autorităților în cazuri precum acesta, legislația română pare prost echipată să ajute la stoparea acestui fenomen. Mărturie stau munții și dealurile golașe. Aceleași unde se întindeau, cu doar treizeci de ani în urmă, păduri. Vice cita, acum doi ani, Federația Silva. Aceasta comunicase că – din 2008 – peste 650 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici fuseseră atacaţi, agresați, răniți grav sau le fuseseră distruse bunuri de hoții de lemne. Martori mai sunt și văduvele și copiii lăsați în urmă de pădurarii care și-au pierdut viețile în lupta cu hoții de lemn. Mulți dintre aceștia, rămași nepedepsiți.
Foto cu caracter ilustrativ. Sursa foto: USR Bihor
„În prezent, în interiorul Coaliției există tensiuni între PSD și PNL. Înțelegerea dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind împărțirea ministerelor a picat, iar liberalii cer respectarea întocmai a protocolului semnat în 2021,” afirmă un articol de pe site-ul Hotnews. Niciunde nu este acest lucru mai vizibil decât în județul Bihor. Acolo, conform sursei citate, membrii organizației județene a PSD sunt foc și pară pe colegii lor din PNL. Ei îî acuză pe aceștia că ar fi deturnat un concurs de curățenie. Mai precis, PNL s-ar folosi din plin de puterea administrativă pe care o deține la Consiliul Județean Bihor. Pentru ce?! Ei bine, pentru a „confisca politic campania de curățenie”, se plâng reprezentanții PSD Bihor. Astfel, primarii social-democrați din Bihor declară public că ”NU” vor participa la Campionatul Bihorean al Curățeniei.
Concurs de curățenie cu miză ecologică uriașă: nu mai puțin de 1700 de tone de deșeuri colectate, în 2021. Premiile, bani investiți înapoi în comunitate
„Campionatul Bihorean alCurățeniei” este organizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT GROUP. Aceasta se află în subordinea Consiliului Județean Bihor. El se desfășoară în toate cele șase zone de operare ale asociației. Localitățile concurează cu alte localități din aceeași zonă în colectarea de deșeuri reciclabile. Anul trecut, fondul total de premiere al concursului a fost de 690.000 de lei. Banii obținuți de primării sunt folosiți pentru realizarea unor proiecte de mediu care se adresează și copiilor. În 2021, Bihorul a adunat, prin intermediul concursului, 1700 de tone de deșeuri.
Sursa foto: Radio Eco Natura
Concursul are ca scop angrenarea tuturor membrilor comunității locale în rezolvarea problemei curățeniei, spun organizatorii
Ecolect Group se ocupă, din toamna anului 2020, de implementarea la nivel județean a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Asociația este formată din toate comunele și orașele din Bihor, plus Consiliul Județean Bihor. ADI Ecolect organizează, anual, două concursuri. Unul dintre acestea este și „Campionatul bihorean al curățeniei.” „Ideea centrală a acestui demers este ca întreaga comunitate – administrația publică, biserica, școala, mediul de afaceri, mass-media, organizații neguvernamentale de mediu și cetățenii să participe la rezolvarea problemei curățeniei în județul nostru,” se precizează pe pagina de Facebook a asociației.
Comunele bihorene cu primari PNL și UDMR, campioane la reciclare
În momentul de față, Consiliul Județean Bihor este compus majoritar din reprezentanți ai partidelor politice PNL și UDMR. Ultimele două ediții ale acestui concurs de curățenie au fost câștigate de comune cu edili ai partidelor PNL și UDMR, care au înregistrat rate mari de reciclare. Asta le-a dat de gândit reprezentanților PSD, care au declarat, pe Facebook, că: “În cursul săptămânii trecute PSD Bihor, prin vocea primarilor săi, a tras un semnal ferm de atenționare a opiniei publice asupra faptului că PNL Bihor a folosit puterea administrativă pe care o deține la Consiliul Județean Bihor pentru a confisca politic campania de curățenie. Curățenia nu are culoare politică, iar cea mai bună mărturie o stau comunele administrate de edilii PSD din Bihor.”
Concursul de curățenie bihorean are tentă „prpagandistă”, susțin membrii PSD Bihor
Concurs de curățenie?! Nuuu… o „Daciadă comunistă,” conform PSD
Reprezentanții PSD au numit concursul o „competiție regizată politic,” și l-au asemănat cu o „defunctă Daciadă comunistă”. În comunicatul lor de presă, reprezentanții PSD precizează că „primarii PSD sprijină orice inițiativă care să facă Bihorul un județ mai curat.” Nu însă și Campionatul Curățeniei, fiindcă acesta, cred ei, acesta a avut o tentă „politică” și „propagandistă.” „Primarii PSD NU vor participa la concursul organizat de Consiliul Județean Bihor pentru a sancționa tenta politică, propagandistică, pe care a avut-o acest concurs până acum”, au spus aceștia. Conform publicației Bihoreanul, nu este prima oară când partidul alege să nu ia parte la concurs. Unii primari PSD au boicotat competiția și anul trecut.
„Soluția pentru localități bihorene curate nu este organizarea unei competiții regizate politic, ce amintește de defuncta ”Daciadă” comunistă, ci organizarea de acțiuni de ecologizare.” Acțiuni care, spun reprezentanții PSD, se vor desfășura, până vineri, 17 martie 2023, în 7 localități administrate de primari PSD, respectiv: Ceica, Copăcel, Ineu, Sârbi, Derna, Brusturi și Borod. În momentul de față, Bihorul are 27 de primari PSD. Filiala PSD Bihor a spus că și ceilalți 20 de primari ai săi vor organiza acțiuni de ecologizare. „În perioada următoare, astfel de inițiative vor avea loc în toate localitățile bihorene conduse de edili PSD,” se arată în comunicat. Nu se dau detalii cu privire la aceste posibile viitoare acțiuni de ecologizare. În cursul zilei de jos, PSD Bihor a postat doar, pe pagina lor de Facebook, afișul de mai jos, fără a atașa vreo explicație suplimentară. Campania descrisă în acesta nu a fost popularizată pe Facebook. Ea adunase, totuși, joi, 16 martie, la ora 17:00, un număr total de șase like-uri.
Sursa foto: PSD Bihor, Facebook
Are mesajul PSD o posibilă tentă populistă?! Sau, este, oare, acțiunea lor demnă de comportamentul unui copil alintat?!
PSD a lansat și un atac la adresa felului în care „conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor” intenționează să administreze problema deșeurilor. Ei îi acuză pe reprezentanții PNL că vor să sancționeze „oamenii de la sate” în cazul în care nu respectă regulile de colectare a deșeurilor. Metoda PSD de a crește gradul de colectare selectivă este se bazează pe implementarea unor programe educaționale, spun ei. „Pentru primarii PSD, soluția de creștere a gradului colectării selective nu este sancționarea oamenilor de la sate, cum propune conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor, ci instruirea graduală a acestora pentru a aduna corect deșeurile, inclusiv a elevilor din școli,” a transmis partidul.
Rămâne de văzut care vor fi performanțele măsurabile ale acțiunilor de ecologizare ale PSD Bihor. Deocamdată, cu ce se confruntă Bihorul, în mod concret, este o situație de neimplicare a locuitorilor din nu mai puțin de 27 de localități în acele acțiuni de ecologizare desfășurate la nivel județean. Fiindcă, la urma urmei, acest concurs de curățenie, în sine, este o sumă a unei serii de activități de ecologizare. Adică, exact ceea ce par a se chinui acum primarii PSD Bihor să organizeze. Totul, aparent din cauză că, PÂNĂ ACUM, primarii din PSD nu s-au bucurat, și ei, de premii.
Foto: Facebook/Roșia Montană în UNESCO World Heritage
Comunitatea Declic a salutat decizia justiției din România în ceea ce privește salvarea Roșiei Montane: victoria a fost posibilă pentru că legea a fost de partea celor responsabili, de partea celor care militează și vor continua să protesteze pentru conservarea naturii din România.
Mii de oameni au cerut respectarea drepturilor câștigate după Revoluție: dreptul la proprietate, la un mediu sănătos, la liberă exprimare și la protest.
Membrii organizației au ținut să reamintească faptul că mina nu s-a deschis niciodată pentru că mai multe ONG-uri s-au judecat cu statul român.
Sunt oameni, organizații și asociații care nu au abandonat lupta și care au dat dovadă de implicare până în ultima clipă, până în momentul în care au câștigat procesul.
Drepturile nu se obțin doar în instanță, ci și în stradă, prin intermediul protestelor
”Roșia Montană nu e singurul exemplu care mă face să zâmbesc cu toată fața. Așa am oprit în 2019 o altă mină de aur cu cianuri. De data aceasta la Certej, tot în munții Apuseni. Am aflat în al doisprezecelea ceas că o altă companie minieră obținuse primele autorizații necesare și începuse să construiască drumurile și platformele industriale. Nu mai era timp pentru o mobilizare extraordinară ca la Roșia Montană și nici pentru organizarea localnicilor într-un grup de inițiativă. Dar nu era totul pierdut. Mai aveam un as în mânecă: să mergem din nou în instanță, în fața judecătorilor. Și am câștigat și de această dată”, a transmis o membră a organizației Declic.
Dreptate cerută în Piața Victoriei
Mobilizarea societății civile a fost pe măsură: prin lansarea unei petiții care a ajuns în presa națională, au fost semnate scrisori deschise alături de sute de organizații.
Toate acestea au ajutat la organizarea protestului care a avut loc în data de 4 martie, în Piața Victoriei din București.
Asociația ”Verde de Banat” a reunit mai mulți voluntari care au contribuit la extinderea zonelor verzi, plantând copaci și bucurându-se de munca în echipă.
Iosif Martinescu, fondatorul și coordonatorul Asociației Verde de Banat a fost cel care a dat startul campaniei, îndemnându-i pe toți cei interesați să îl contacteze telefonic, pentru a stabili toate detaliile evenimentului.
Acțiunea de plantare a avut loc ieri, 15 martie, și a fost continuată și astăzi, prin plantarea de mesteceni și arbori de salcâm.
Asociația ”Verde de Banat”: ”Căutăm făcători de bine! Indiferent de vârstă, lugojenii sunt așteptați să contribuie la revigorarea orașului, plantând copaci”
”Vom aduce în Lugoj câteva sute de tei pe care o să-i plantăm. Întâi schimbăm tot ce nu s-a prins pe Insula din cartierul Cotu Mic, apoi plantăm restul copacilor la Centrul de Tineret unde ne mai indică Primăria. Posibil să aducem, pe lângă tei, mesteceni și salcâm”, este mesajul transmis de reprezentanții Verde de Banat.
Sursă foto: Facebook/ Verde de Banat
Prin plantarea de copaci, voluntarii din Lugoj au contribuit activ la revigorarea orașului
Asociația va continua campaniile de plantare: în acest weekend (18 și 19 martie), voluntarii sunt așteptați în cartierul timișorean Mehala, în spatele Pieței Mehala, lângă viaduct (Podul Sacalazului), pentru o nouă acțiune benefică mediului.
”O să facem și pauză între orele 13 – 14. Noi venim cu o masă caldă, ceai și cafea, iarăși voi o să ne spuneți cum vi se pare acțiunea și cât de des ar trebui să o repetăm! Am prefera să vă aduceți și unelte, plus mănuși de lucru. Noi avem doar 60 de unelte”, se arată în evenimentul creat pe pagina de Facebook.
După mai multe dezbateri, legislatorii europeni au convenit în sfârșit asupra unui calendar pentru a vota poziția lor cu privire la planul UE de reducere a consumului de pesticide. Dar acest lucru lasă un acord final asupra dosarului puțin probabil în 2023, așa cum este confirmat de un proiect al priorităților președinției belgiene. Propunerea controversată, dar ambițioasă privind regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) urmărește să reducă la jumătate utilizarea și riscul pesticidelor până în 2030, așa cum este stabilit în politica alimentară emblematică a UE, strategia Farm to Fork. Dar progresul în dosar nu s-a desfășurat fără probleme, miniștrii agriculturii din UE cerând mai multe informații înainte de a continua, blocând efectiv negocierile. Acum, după săptămâni de schimburi concise între comisiile pentru agricultură și mediu ale Parlamentului European, care împărtășesc competențele în anumite părți ale dosarului, un acord a fost în cele din urmă încheiat marți (15 martie). „Este adevărat că există un acord cu privire la program”, a confirmat pentru EURACTIV biroul europarlamentarului Verzilor Sarah Wiener, care este raportor la dosarul comisiei de mediu.
Dosarul va fi votat în iulie
Conform acordului, dosarul va fi votat acum de comisia pentru agricultură a Parlamentului în iulie și de omologii lor din comisia de mediu în septembrie. Un vot final în plen este apoi depus în mod orientativ în prima sesiune din octombrie la Strasbourg, programată pentru 2-5 octombrie. Cu toate acestea, tensiunile rămân mari între cele două comisii ale Parlamentului, care mențin abordări foarte diferite. După cum se subliniază în proiectul său de raport, comitetul de mediu face eforturi pentru obiective și termene mai ambițioase pentru reducerea pesticidelor la nivelul UE, inclusiv o reducere de 80% pentru cele mai periculoase pesticide, comparativ cu 50% în propunerea Comisiei.
Reducerea pesticidelor trebuie echilibrată
Între timp, comisia pentru agricultură a Parlamentului adoptă o abordare în general mai conservatoare, avertizând că reducerea pesticidelor trebuie echilibrată cu preocupările legate de securitatea alimentară. Mai mult decât atât, Parlamentul rămâne divizat pe liniile de partid, PPE de centru-dreapta ducând o campanie susținută împotriva propunerii SUR. Deoarece pune în pericol securitatea alimentară a UE – un punct infirmat de omologii lor Verzi, care susțin că este imposibil să se asigure alimente pe termen lung. securitate fără o reducere drastică a utilizării și riscului pesticidelor. Pentru a încheia un compromis final, Parlamentul European va trebui să negocieze cu miniștrii UE, care au fost deja acuzați că tărăgănat dosarul după ce au solicitat o nouă evaluare a impactului.
