Salubrizarea în Argeș funcționează fără municipiul reședință de județ. Piteștiul a decis să lase în urmă ADI Servsal

Autor

-

7 martie 2021

Adi Servsal Pitești - Foto soaptereci.ro

În județul Argeș, problema gunoiului a fost luată în piept de ADI Servsal încă din anul 2009, prin asocierea tuturor unităților administrativ-teritoriale din județul Argeș, inclusiv Consiliul Județean Argeș. La suprafață, totul e bine, numai că membrii ADI nu sunt cu toții prieteni, dat fiind că nu toate localitățile mai privesc cu ochi buni „Acordul de asociere” încheiat pe 30 de ani. Municipiul Pitești, cel puțin, duce o luptă surdă cu ADI, tranșată în Consiliul Local și mai apoi în instanță, deoarece se dorește delimitarea de Asociație, iar până acum conflictul nu a fost stins de instanță în favoarea ADI.

În 2020 în Pitești s-a decis atribuirea directă a serviciului de salubrizare către propriului operator și cam asta a fost până acum, deși ADI Servsal a solicitat tribunalului anularea hotărârii de CL referitoare la această problemă pe gunoi. Procesul încă se judecă, iar ADI în Argeș numără tonele de gunoi fără a calcula și Piteștiul. „În prezent, la nivelul municipiului Pitești serviciul de colectare-transport a deșeurilor este prestat de către Societatea Salubritate 2000 SA Pitești, contract încheiat prin atribuire directă, de către Primăria municipiului Pitești”, arată chiar ADI într-un răspuns transmis redacției noastre. Mai mult decât atât, municipiul reședință de județ și-a făcut propriul plan în ceea ce privește strategia de dezvoltare a serviciilor de salubrizare.

343-HCL-privind-Strategia-loc…tare-servicii-salubrizare

În ciuda neînțelegerilor actuale, Piteștiul a fost unul dintre primii membri ai ADI Servsal, în 2009. Și, din ce se arată în Strategie, nu are de gând cu adevărat să iasă din ADI Servsal, ci pur și simplu nu va acorda mandat special pentru elaborarea și aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor a programelor de reabilitare, extindere și modernizare a sistemelor de utilități publice existente, precum și a programelor de înființare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor; pentru aprobarea documentației de atribuire, sau aprobarea modificării contractelor de delegare a gestiunii și elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pentru sabilirea și aprobarea anuală a taxelor pentru finanțarea serviciilor comunitare de utilități publice sau pentru aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării prețurilor și tarifelor.

Municipiul Pitești, în deciziile sale, va ține cont de strategia regională și tarifară implementată prin proiectul Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș, urmărind în continuare o bună colaborare cu Consiliul Județean Argeș și ADI Servsal pentru implementarea managementului integrat al deșeurilor solide și pentru implementarea prevederilor legislative naționale. Astfel, operatorul SC Salubritate 2000 SA va continua să utilizeze facilitățile de la depozitul ecologic Albota pentru depunere deșeu municipal, sortare și compostare. De asemenea, a fost aprobată instituirea taxei de salubrizare în municipiul Pitești, ce urmează a se aplica, în cazul persoanelor fizice, începând cu 1 august 2020
se arată în Strategia municipiului reședință de județ

Cum s-a împărțit gunoiul în județ

ADI a decis că pentru gunoiul din Argeș răspund pe partea de colectare și transport trei entități: Financiar Urban SRL pentru Curtea de Argeș-Domnești și Costești, Asocierea SCTDM pentru Mioveni-Topoloveni și Câmpulung-Rucăr (contractele fiind încheiate pe 8 ani), precum și Salubris SA, pentru Pitești-Sud și Pitești-Nord, în baza unui contract încheiat pe un an. Mai departe, de depozitarea deșeurilor se ocupă Asocierea Girexim Universal SA, SC Eco Bihor SRL și Keviep Epitoipari es Kereskedelmi KFT. Această ultimă societate este de fapt o sucursală în Oradea a unei firme mamă din Ungaria, care se ocupă de lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide. Nu e tocmai pe cai mari, dat fiind că în 2019 societatea a declarat că a avut 3 angajați și un profit de -75.706 lei, la o cifră de afaceri de 10.182 lei, însă una peste alta, gunoiul nu e lăsat la porți, ne spune ADI. Mai ales că pentru serviciul de depozitare a deșeurilor generate în tot județul Argeș a fost încheiat un contract pe 20 de ani, termen care expiră în 2022.

Contractele de delegare a serviciului de colectare-transport a deșeurilor generate în zonele Curtea de Argeș-Domnești, Costești, Mioveni-Topoloveni și Câmpulung-Rucăr, precum și contractul de delegare pentru serviciul de depozitare a deșeurilor, au fost atribuite în umra unor proceduri de licitație publică. Contractul de delegare a gestiunii serviciului de colectare-transport a deșeurilor generate în zona Pitești-Sud și Pitești-Nord (exclusiv municipiul Pitești) a fost atribuit prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. De-a lungul derulării contractelor, a fost necesară încheierea unor acte adiționale
ne-au mai spus responsabilii ADI

În total, pe zona Curtea de Argeș-Domnești sunt deservite 61.140 persoane fizice (34.190 de gospodării) și 2.247 persoane juridice, pe Zona Costești 54.400 persoane fizice (26.110 gospodării) și 639 persoane juridice, pe Zona Mioveni-Topoloveni 78.001 persoane fizice (37.237 gospodării) și 2.247 persoane juridice, pe Zona Câmpulung-Rucăr – 60.668 persoane fizice (31.066 gospodării) și 1.520 persoane juridice, iar pe Zona Pitești-Sud și Pitești-Nord sunt deservite 94.610 persoane fizice (45.898 gospodării) și 2.420 persoane juridice.

Taxele și tarifele „se uită” și la om

ADI Servsal ne-a comunicat și cât gunoi a fost strâns în tot anul 2020, totalul fiind de 133.773,90 tone de deșeuri municipale. Cel mai mult a fost adunat din Pitești Nord – 37.172,38 tone, urmat de Pitești-Sud – 24.792,97 tone, Mioveni-Topoloveni – 20.765,45 tone, Curtea de Argeș-Domnești – 16.742,77 tone, Câmpulung-Rucăr – 16.650,8 tone și Costești – 7.791,06 tone. Per total, au fost 133.773,90 tone de deșeuri municipale, față de 138.547,38 tone în 2019 și 124.342,63 în 2018. Din toată cantitatea colectată în anul 2020, 17.024,21 de tone au fost deșeuri reciclabile din SMID Argeș, alte 3.045,56 de tone au fost raportate de operatorii economici privați, iar când s-a tras linie s-a ajuns la concluzia că 10.640,39 de tone au fost valorificate energetic.

„În prezent, colectarea deșeurilor în toate zonele de delegare se face pe fracții, cu respectarea prevederilor legale în vigoare și în funcție de nivelul de conștientizare. Pentru implementarea instrumentului „plătește cât arunci” a fost schimbat sistemul de colectare al deșeurilor (de la platforme comune-containere la pubele individuale – colectare din poartă în poartă) în majoritatea localităților unde infrastructura a permis. Astfel s-a obținut un control mai bun asupra generării cantităților de deșeuri la fiecare utilizator. ADI Servsal a pus la dispoziția utilizatorilor serviciul de colectare-transport a deșeurilor din ariile delegate pubele, containere, saci și compostoare, toate destinate separării la sursă a deșeurilor reciclabile”, ne spune ADI Argeș.

Argeșenii plătesc pentru deșeuri municipale tarife și taxe diferențiate, în funcție de tipul acestora, indiferent că se află în mediul rural sau urban. Astfel, tariful pentru gunoiul colectat din poartă în poartă este de 334,45 lei pe tonă, în timp ce taxa de colectare pentru același tip de serviciu este de 299,16 lei pe fiecare tonă. În județ mai există o taxă de colectare de la platformă, doar pentru mediul rural, în valoare de 273,95 lei pe tonă, în timp ce tariful de colectare a deșeurilor din construcții este de 97,11 lei pe metrul cub, indiferent de mediu, că e el urban sau rural. În ceea ce privește deșeurile biodegradabile, tariful pentru colectarea din poartă în poartă este de 292,92 lei pe tonă, taxa este de 257,63 lei, în timp ce taxa pentru colectarea de la platformă ajunge la 232,42 de lei pe fiecare tonă colectată din mediul rural.

Potrivit ADI, taxele și tarifele de mai sus sunt calculate fără TVA, însă includ costurile privind depozitarea și tratarea biodeșeurilor. Pe de altă parte, tariful perceput beneficiarilor agenți economici sau instituțiilor este de 100,34 lei pe metru cub, preț fără TVA. Acestea nu sunt însă prețurile finale. „Taxelor/ tarifelor pentru deșeuri reziduale cuprinse în planul tarifar li s-au adăugat, începând cu 1 ianuarie 2019, contribuția pentru economia circulară, de 30 de lei pe tonă în anul 2019, respectiv de 80 de lei pe tonă în anul 2020. Contribuția economică circulară a fost introdusă prin OUG 74/17 iulie 2018, privind modificarea Legii 2011/2011, a Legii 249/2015 și OUG 196, se introduce în taxe/ tarife, se aplică pentru cantitățile de deșeuri eliminate prin depozitare și se plătește trimestrial, către Administrația Fondului pentru Mediu”, ne-a lămurit ADI Servsal.

ADI are totuși în vedere și prețul care apare pe facturi, explicându-ne că „tarifele/ taxele variază de la localitate în funcție de cantitatea generată/ persoană”. Pe acest principiu, taxa în mediul rural la nivelul anului 2019 a variat de la 5 lei la 7 lei/ persoană/ lună, în vreme ce tariful perceput în mediul rural a variat de la 7,14 lei la 9,52 lei/ persoană/ lună. În același timp, taxa în mediul urban la nivelul aceluiași an a variat de la 7 lei la 9,5 lei/ persoană/ lună, iar tariful a variat de la 10,68 lei la 12,21 lei/ persoană/ lună. La nivelul anilor 2019/ 2020 au fost aplicate doar tarife pentru colectarea deșeurilor reciclabile: pentru colectarea de plastic și metal – 1.130,30 lei pe tonă, pentru sortarea gunoiului reciclabil – 379,04 lei pe tonă, pentru colectare sticlă – 827 lei pe tonă, iar pentru colectare de hârtie, carton sau lemn – 779,62 lei pe tonă.

Alte tarife făcute publice de ADI Argeș sunt cele legate de depozitare. Astfel, dacă pentru deșeurile biodegradabile – compostare, pentru cele provenite din construcții și demolări și pentru parte din deșeurile nepericuloase se percep tarife de 41,53 lei pe tonă, pentru deșeurile municipale solide în amestec, inclusiv deșeurile stradale, se aplică un tarif de depozitare de 83,06 lei pe tonă, la care se adaugă cei 80 lei pe tonă economie circulară. În plus, la toate cele de mai sus se calculează și aplică și taxa pe valoare adăugată.

În prezent, ne spune ADI Servsal, toate deșeurile din Argeș ajung la Depozitul Ecologic de la Pitești-Albota, însă gunoiul ridicat din zonele Câmpulung-Rucăr, Curtea de Argeș Domnești și Costești sunt inițial transportate la Stațiile de transfer Câmpulung, Curtea de Argeș și Costești, „unde trec prin procese de selectare și apoi deșeurile destinate depozitării sunt transportate la Depozitul Ecologic”. Depozitul de la Albești este de altfel unicul autorizat și conform și este exploatat în baza unui contract de delegare atribuit în 2012, pentru 20 de ani, prin procedura de licitație publică, Asocierii Girexim Universal SA, SC Eco Bihor SRL și Keviep Epitoipari es Kereskedelmi KFT, operator licențiat ANRSC.

Argeșenii sunt mulțumiți, dar nu prea se știe cam cât

Ce rezultă din cele de mai sus ar fi că niciun deșeu nu e lăsat în urmă, întru satisfacția argeșenilor care plătesc prețul final. ADI Argeș ne comunică faptul că efectuează chestionare și studii pentru a măsura gradul de satisfacție al locuitorilor față de activitatea de colectare a deșeurilor, însă nimic recent. Totul, din cauza coronavirusului! „Nu avem date recente în legătură cu gradul de satisfacție al utilizatorilor serviciului de salubritate, având în vedere că anul 2020 a fost afectat de pandemie”, se scuză Servsal-ul. În schimb, ADI a avut grijă ca fiecare argeșean să afle cam care e treaba cu avantajele unei colectări civilizate. Nu chiar gratis, ci bănuim că pe bani.

„În vederea aplicării prevederilor legale în domeniu și scopul găsirii de soluții în vederea atingerii țintelor de reciclare și de deviere la depozitare, la nivelul ADI Servsal Argeș s-au derulat numeroase campanii de informare și conștientizare publică (Argeșul curat, Sacul pentru reciclabil, Patrula Eco, Selectează deșeurile. Implică-te și tu), s-a urmărit mediatizarea continuă și pe cât mai multe canale de comunicare a cerințelor și obligațiilor ce revin în sarcina beneficiarilor serviciilor de salubrizare, s-a completat și mărit capacitatea de sortare mecanică a deșeurilor, inclusiv prin construirea și darea în folosină, în anul 2020, a unei noi instalații de tratare mecanică în cadrul CMID Albota-Pitești, s-a suplimentat cantitatea de deșeuri valorificate energetic, prin unitățile specializate cu care operatorul CMID Albota-Pitești are relații contractuale, s-a implementat și se utilizează cu succes un Soft de înregistrare, monitorizare și raportare date TRADES, prin care se pot monitoriza, în timp real, cantitățile de deșeuri în amestec colectate și cele care rezultă în urma sortării”, asigură ADI.

O familie de zimbri, filmată în timp ce-și protejează puiul

Autor

Stirea Verde

-

7 martie 2021

În mai, 2020, Munții Făgăraș devenau ”acasă” pentru zimbri, iar Fundația Carpathia aducea în țară simbolul românesc. În mai, importam tradiția noastră de la state ca Polonia sau Germania și o monitorizam, cu scopul de a o păstra.

Zimbrul, un simbol românesc și o specie care a fost mult timp pe cale de dispariție, rămâne atent monitorizat, atât în rezervații, cât și în sălbăticie. Deseori asociat cu fenomenul de ”resălbăticire”, zimbrul nu mai este considerat o specie vulnerabilă.

În 2020, Marina Drugă, managerul proiectului LIFE Bison a explicat faptul că nașterile în sălbăticie și sprijinul comunităților locale sunt semnale bune care ne spun că zimbrii aparțin acestor plaiuri ancestrale.

De asemenea, managerul proiectului a menționat că nu trebuie să uităm că specia este încă amenințată de provocări diverse, de la pierderea habitatului, la neclaritatea proceselor legislative.

”De aceea considerăm că doar împreună putem lucra spre a ne asigura că nu va regresa progresul făcut în ultimii 70 de ani, ci vom fi martorii unei schimbări în bine”, a declarat Marina Drugă.

Zimbri cu pui, filmați în județul Neamț

În timpul unei acțiuni de monitorizare a faunei, a fost filmată o turmă de zimbri. Administratorii parcului natural au surprins imaginile în pădurile din județul Neamț.

Turma de zimbri a fost filmată de angajații Romsilva, regia care administrează rezervația naturală din județul Neamț. Animalele au simțit prezența oamenilor și au încercat să protejeze puiul de zimbru care îi însoțea, precizează Descoperă.ro.

”Imagini splendide cu o turmă de zimbri în libertate într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț într-o filmare realizată de colegii noștri în timpul acțiunilor de monitorizare. Se poate observa în imagini cum adulții protejează puiul de zimbru și țin sub observație pe colegii noștri, care au păstrat distanța de turmă. Specialiștii Romsilva monitorizează permanent zimbrii din Parcul Natural Vânători Neamț”, au relatat, pe Facebook, reprezentanții Romsilva.

44 de zimbri, dintre care 15 s-au născut în libertate

În Parcul Natural Vânători Neamț sunt eliberate anual în natură mai multe exemplare de zimbru, după o selecție riguroasă. În prezent acolo trăiesc 44 de zimbri, dintre care 15 s-au născut în libertate, potrivit Mediafax.

Parcul este situat în nordul județului Neamț și se întinde pe o suprafață de 30.818 hectare, din care 26.190 de hectare sunt acoperite cu pădure.

Zona a fost inclusă în prestigiosul ”Top 100 de destinații sustenabile” și este singurul loc din Europa în care există, concomitent, zimbri în libertate, în semilibertate și în captivitate, menționează sursa citată.

Veterinarii extrag 71 de kilograme de plastic din stomacul unei vaci (Video)

Autor

Stirea Verde

-

7 martie 2021

Există numeroase sfaturi pentru o viață mai sănătoasă, o viață care nu include foarte mult plastic. Am putea renunța la produsele de unică folosință, am putea recicla sau, pe cât posibil, i-am putea educa pe ceilalți pentru a înțelege că traiul confortabil înseamnă, în cele mai multe cazuri, un plus de suferință adusă mediului.

Plasticul: un produs fără de care avem impresia că nu putem supraviețui, dar un confort al oamenilor, care distruge zilnic mediul. Ambalaje, haine, tacâmuri, accesorii sau produse de igienă, toate ajung subiect pentru semnale de alarmă transmise prin intermediul video sau prin fotografii.

Dacă primele afectate sunt animalele marine, subiectul a ajuns să fie dezbătut și de veterinari.

Un exemplu este cel din India, unde veterinarii au extras nu mai puțin de 71 de kilograme de deșeuri din plastic din stomacul unei vaci. Atât animalul, care era gestant, cât și puiul acestuia nu au supraviețuit.

Se estimează că există în jur de cinci milioane de vaci în orașele Indiei, cele mai multe aflându-se în pericol din cauza cantitiăților enorme de gunoi pe bază de plastic existente pe străzi.

Respectivul caz reprezintă o radiografie a problemelor ecologice cu care statul se confruntă zi de zi. Este vorba de poluare și de faptul că multe animale sunt abandonate.

Deșeurile din plastic: o ”normalitate” care ucide

”Noi, oamenii, alegem să mâncăm ceea ce este mai bun, dar am ajuns să nu ne mai pese de celelalte ființe. Ne debarasăm de gunoi, mizerie și deșeuri. Practic, din gunoiul nostru se hrănesc animalele străzii, animalele abandonate de noi. Deșeurile noastre, plasticul, gunoiul, toate ajung în stomacul lor. Noi stăm la baza acestui proces, noi suntem cauza a ceea ce se întâmplă”, a explicat un veterinar din India.

Dacă, pentru români, vitele reprezintă industrie, indienii se confruntă cu abandonul acestor animale, care pot fi văzute zilnic pe străzile orașelor, în căutare de hrană. Este vorba despre un număr alarmant, aproximativ 5 milioane de vite rătăcind, în căutarea hranei.

În foarte multe state, sacrificarea vitelor sau consumul cărnii de vită este interzis, motiv pentru care mulți își abandonează animalele.

Românii nostalgici păstrează 22 de milioane de telefoane mobile uzate, toxice pentru mediul înconjurător

Autor

Stirea Verde

-

6 martie 2021

Românii refuză conceptul de reciclare și, dintr-o nostalgie inutilă, păstrează telefoanele mobile vechi. Desigur, rămân în trend, achiziționând ultimul model, dar amintirea este amintire. Nu renunță nici plătiți la ”comoara” uitată prin sertar, nu se despart de aparatul vechi și inutil și găsesc mereu loc pentru a adăuga încă un exemplar în prețioasa colecție.

Conform unei platforme online de electronice uzate din Germania, cifrele estimate sunt aproape incredibile.

Avem mai multe telefoane uzate decât populație: românii ţin în dulapuri 22 de milioane de telefoane mobile nefolosite

În realitate, aceste aparate sunt deșeuri care conțin piese sau metale prețioase ce ar putea, în orice moment, fi refolosite.

Auzim zilnic de programe de buy back, sau de campanii: românii ar putea apela gratuit la firme care vin şi ridică aparatele de la domiciliul clientului.

Cu toate acestea, cu greu îi desparți pe oameni de telefoanele vechi, nostalgia rămâne un stil de viață, iar reciclarea iese din discuție.

Roxana Puiu, reprezentant Asociația Environ: ”În ceea ce priveşte telefoane mobile, e important să ştim că acestea au, pe lângă plastic, sticlă şi metal, au metale preţioase, precum aurul, argintul, platina. Sigur, în cantităţi foarte mici, dar este păcat ca ele să stea aruncate într-un sertar.”

”Comorile” toxice și nostalgia românului pentru obiectele inutile

Un singur telefon mobil vechi poate conține cupru, palladium, tantal, cobalt, iridium. Aceste metale prețioase pot fi reciclate. În egală măsură, comorile uitate în dulapurile românilor sunt și deosebit de toxice.

Conform studiilor efectuate de specialiști, trăim un fenomen cel puțin interesant: mineritul urban, în care săpăm în dulapurile noastre după aceste comori. Poate noi nu ne vom îmbogăţi. Dar reciclarea ajută să ridicăm presiunea de pe mediul înconjurător, arată Știrile Pro TV.

Cristian Pocol, președinte Asociația Respo Dee: “Securitatea informaţiilor pe care le au în aceste telefoane este la un nivel foarte ridicat. Nimeni nu mai consumă timpul să recupereze aceste informaţii.”

Studiul german a analizat 27 de ţări. România se afla pe locul 9 la numărul de telefoane pe care le ţinem prin dulapuri. Dacă mobilele nefolosite din cele 27 de ţări ar fi duse la reciclat, suma obţinută din extragerea metalelor preţioase existente în aparate precum, aur, argint, paladiu, platină şi cupru, ar atinge 1,9 miliarde de euro. Vorbim în total de aproape 24.000 de tone de deşeuri care echivalează cu peste 54 de avioane Boeing sau cu mai mult de 138 de balene albastre cu 173 tone fiecare, mai arată sursa citată.

Un alt fapt îngrijorător este că respectivele 22 de milioane de telefoane mobile uitate prin sertare sunt echivalente cu 653 de tone de deşeuri.

Cu alte cuvinte, românii trăiesc în casă cu deșeurile, s-au obișnuit cu ele, iar ideea că ar putea recicla, chiar și contra cost, este revoltătoare.

Motanul terapeut: are grijă de pisici bolnave, câini accidentaţi și alți pacienți din incinta Spitalului Animalelor Orfane

Autor

Stirea Verde

-

6 martie 2021

Motanul din incinta Spitalului Animalelor Orfane din Galați ajută animalele să treacă peste traumele suferite, peste operații și le este companion pe durata tratamentului.

Despre el, veterinarii spun că este un motan terapeut și este singurul patruped care nu poate fi adoptat: nu din cauza faptului că ar fi reticent cu alte patrupede sau cu vreun posibil stăpân, ci pentru că a devenit un membru al familiei din clinică.

Indianul, motanul cu veleități de medic veterinar, se atașează foarte rapid de orice ”pacient” din clinică și are grijă ca animalele rănite să se însănătoșeacă rapid.

A primit numele de ”Indianul” pentru că a fost salvat de pe platforma combinatului SIDEX, din Galați. Mulți dintre gălățeni știu despre conducerea combinatului siderurgic, conducere formată, de aproape două decenii, de patroni din India.

În momentul în care a fost salvat, motanul era rănit și a fost transportat la Spitalul Animalelor Orfane, din cadrul adăpostului ”Ajutaţi-l pe Lăbuş”.

Conform celor relatate de personalul medical, ”acțiunea” Indianului a început încă de când era internat și era, la rândul său, un pacient. Veterinarii au observant că motanul se apropie de toate animalele care ajung cu probleme la spital.

Din pacient, un membru al echipei de veterinari din cadrul Spitalului Animalelor Orfane

Exemplele sunt numeroase: Indianul a dormit zile întregi cu o oaie rănită, a stat cu alte pisici bolnave, chiar şi câini accidentaţi, care au suferit diferite traume.

”Ştim că torsul pisicilor este relaxant şi ne eliberează de stres. Acest motan reprezintă un factor pozitiv pentru toate animalele care ajung în clinică. Am observat că se ghemuieşte lângă ele, iar torsul lui calm le linisteşte şi le ajută să treacă mai uşor peste traumă. Nu ştim exact ce le şopteşte, dar cu siguranţă este terapie pentru că acestea se relaxează, se simt mai bine în preajma lui”, spune Corina Grigore, administrorul Ajutaţi-l pe Lăbuş.

”Motanul terapeut face parte din familie. El ajută, practic, toate animalele care ajung la spital. Le strânge în jurul lui. Ne-a impresionat foarte mult prietenia dintre o oaie şi motanul terapeut. A fost ceva incredibil. A stat lângă ea, a dormit multe nopţi pe ea, până oiţa s-a făcut bine. Stătea lângă ea când îi făceam perfuzii. A fost minunat. Şi acum oiţa este bine”, spune Lilu Gal, reprezentantul Spitalului Animalelor Orfane.

Fluturii – pe cale de dispariție: cum pot fi salvați și, mai ales, de ce e esențială salvarea lor

Autor

Stirea Verde

-

5 martie 2021

Inofensivi, delicați, dar pe cale de dispariție în anumite zone din Statele Unite și nu doar acolo: fluturii se împuţinează pe zi ce trece, iar variate specii frumos colorate sunt afectate de criza climatică, dar și de creșterea temperaturilor.

Numărul fluturilor s-a redus în ultimii patruzeci de ani, un exemplu fiind lanțul muntos Rocky. În urma studiilor făcute de cercetători, s-a constatat o scădere de 1,6% a numărului total de fluturi, informează The Guardian.

”Cu siguranță, multe specii de fluturi devin atât de rare, încât este greu pentru unii oameni să înțeleagă și să cunoască speciile care erau, cândva, răspândite” a spus Matt Forister, profesor de biologie la Universitatea din Nevada și autor principal al studiului.

Suntem parte dintr-un lanț trofic, deși ne credem superiori

Au dispărut, și încă dispar specii foarte iubite, iar un exemplu îl constituie fluturele monarh, cunoscut pentru migrațiile spectaculoase, în masă, către California. Fluturele era recunoscut pentru migrația anuală dar, din păcate, specia a dispărut în proporție de 99%, față de acum 40 de ani.

În momentul în care fluturele monarh dispare, vom fi pe punctul de a pierde și idea de migrație a acestuia, iar pierderea migrației duce la pierderea întregii specii, a mai adăugat profesorul de biologie.

Cercetarea a fost publicată în Science și a urmărit o analiză a fluturilor din 72 de locații, zone care se întind pe toate statele vestice ale Statelor Unite ale Americii. De asemenea, este vorba de peste 450 de specii de fluturi care au fost incluse în studiu.

Ținând cont de el, dar și de observații, cercetătorii contatat o scădere anuală cu 1,6% a numărului de fluturi din vest. Scăderea este în perfectă concordanță cu rata declinului altor insecte, urmărite de cercetători în diverse locuri din lume.

Fluturii, albinele și insectele dispar. Este un fapt, este o analiză și este un nou semnal de alarmă. Odată cu dispariția acestora, apare o criză majoră, deoarece existența lor este strâns legată de procurarea hranei noastre, a tuturor. Tot ele, insectele, ajută enorm la descompunerea deșeurilor și reprezintă baza esențială a rețelei vieții.

În timp ce fluturii și alte insecte sunt afectațe negativ de pierderea habitatului și de utilizarea pesticidelor toxice, cercetătorii au luat în considerare acești factori în studiu. Concluzia, previzibilă de altfel, este strâns legată de încălzirea planetei și de schimbările climatice majore care provoacă declinul constant al fluturilor.

Anotimpul rece: pe cale de dispariție. Anotimpurile au fost decalate, iar polenizarea este, constant, afectată

Acest lucru s-ar putea datora faptului că plantele se usucă mai repede la sfârșitul verii, ceea ce înseamnă că resursele de nectar sunt mai puține pentru fluturi.

Un alt factor: iarna nu mai este iarnă. O iarnă călduroasă interferează fazele de dezvoltare ale coconilor.

”Vedem impactul acestor schimbări climatice chiar și în zone frumoase și naturale. Observ că aceste zone au fost distruse de agricultură sau urbanizare, fapt care a dus și duce la dispariția fluturilor”, a explicat Matt Forister.

Forister a mai adăugat că, atât timp cât temperaturile vor continua să crească, oamenii pot ajuta fluturii prin conservarea zonelor pline de flori sălbatice și reducerea anumitor substanțe chimice.

”Declinul e extrem de îngrijorător din punct de vedere ecologic, a spus Dara Satterfield, specializată în cercetarea vieții fluturilor.

Cercetătoarea a mai adăugat faptul că, atât fluturii, cât și moliile acționează ca polenizatori, descompunători, nutrienți și surse de hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.

Până acum, cel mai stringent semnal de alară, a fost legat de împuținarea albinelor. Acum urmează fluturii. Observăm, încet, dar sigur, că orice viață cât de mică, este importantă, este esențială și contează.

Distrugând-o, ne autodistrugem.

”Necunoscuta” din ecuațiile Complexului Energetic Oltenia: când emisiile de carbon cresc, dispare ajutorul de la stat

Autor

Stirea Verde

-

5 martie 2021

Pentru a-și pune în aplicare planul de restructurare și a primi ajutorul de la stat, CEO (Complexul Energetic Oltenia) trebuie să primească aviz favorabil din partea Comisiei Europene.

Scurt istoric:

Pentru a supraviețui, CEO are nevoie de ajutor de la stat. Pentru a-l primi, a realizat un plan de restructurare și decarbonare. Emisiile de carbon ar trebui să fie reduse, astfel, cu aproximativ 38% din 2020 până în 2026.

O analiză Greenpeace a arătat că, din contră, emisiile de carbon nu numai că nu vor scădea, ci vor crește cu 28%, până în 2030.

În urma acestor două puncte de vedere diferite, Comisia Europeană a decis să deschidă o analiză aprofundată asupra ajutorului de stat promis către CEO.

Probleme:

Pentru a continua să existe fără să acumuleze datorii uriașe, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020 până la sfârșitul lunii aprilie. Lucru pe care nu-l poate face, fără ajutorul de la stat.

Pentru a putea beneficia de acest ajutor are, în acest moment, nevoie de avizul Comisiei Europene. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.

Craca tăiată de sub picioare: ajutorul de la stat

Analiza Comisiei Europene va fi publicată, cel mai probabil, de-abia în următoarele săptămâni. Urmează, mai apoi, 30 de zile în care părțile interesate pot depune comentarii. Asta înseamnă că, până la sfârșitul lunii aprilie, puțin probabil să existe o decizie finală. Ceea ce va duce la pierderea ajutorului de la stat, de către CEO.

Asta înseamnă că nu doar compania în sine, ci și cei aproximativ 36.000 de oameni și familiile lor, care au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei, vor fi penalizați.

Previzibil sau nu, acest lucru putea fi evitat.

”Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, și din partea cui, pentru a înțelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecție socială și alternative economice oamenilor care își vor pierde locurile de muncă?” spune Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.

Dacă, din start, în planul de restructurare ar fi fost specificată intenția de a elimina cărbunele din mixul energetic, emisiile de carbon ar fi scăzut treptat.

Planul de restructurare nu ar fi pus probleme, CEO ar fi primit ajutorul de stat, persoanele care depind de CEO nu și-ar fi văzut pusă în joc propria existență financiară.

Viața: un joc de cuvinte în declarațiile Ministrului Mediului

Pentru asta e nevoie de implicare nu doar la nivel declarativ din partea Ministerului Mediului. Nu e nevoie de declarații pompoase și promisiuni deșarte.

E nevoie de o analiză serioasă, realistă, care să vină cu soluții viabile. Nu ne mai putem baza pe ”merge și așa”.

Nu atât timp cât regulile sunt clare: trebuie să reducem emisiile de carbon. Și, mai mult de atât, nu atât timp cât în joc nu e doar reputația cuiva, ci viața a mii de oameni și a unei planete.

Galați: Pontonul ”Schengen”, nefolosit timp de 10 ani, poate deveni o bază mobilă de cercetare a mediului şi a vieţii acvatice

Autor

Stirea Verde

-

5 martie 2021

Pontonul ”Schengen” din Galați a reprezentat, din start, un terminal de pasageri inutil. A fost proiectat greșit, încă de la bun început, motiv pentru care a cauzat doar ”pierderi” pentru APDM Galaţi, prin cheltuielile de întreţinere.

Deși a costat 1 milion de euro, pontonul este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre.

Explicația ar fi că ”Schengen” are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră și nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Pontonul ”Schengen”: între greșeala trecutului și proiectul viitorului

Deși autoritățile din Galați au închis ochii timp de un deceniu în legătură cu o posibilă ”resuscitare” a terminalului, soluții au fost și sunt: ”Schengen” ar putea fi restaurant sau o bază mobilă de cercetare pe întreaga Dunăre.

Într-o postare pe contul de Facebook, deputatul USRPLUS din Galați, Bogdan Rodeanu, propune o soluție prin care pontonul să fie folosit pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.

În acest mod, se va derula monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării.

De asemenea, proiectul include și o navă de cercetare specializată, a cărei achiziție este deja aprobată, cu finanțare nerambursabilă europeană.

Dintr-un proiect abandonat, ”Schengen” poate deveni un proiect verde

”Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greșit, într-un proiect de viitor?”, întreabă, pe contul de socializare, deputatul USRPLUS.

Galațiul nu duce lipsă de restaurante, dar are mari carențe în ceea ce privește investițiile, educația și progresul. Dacă un restaurant depinde de condițiile meteo, de sezon sau de regulile impuse de pandemie, studiul înseamnă evoluție, iar evoluția trebuie să fie prioritară.

La fel de prioritare sunt și educația acvatică sau educația ecologică. Cu toate acestea, este nevoie de un acord și de răspunsuri la întrebări.

”Întrebările sunt:

Care dintre acestea ar fi mai utile Galațiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o stație de cercetare?

Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaștere internațională, progres și întărirea poziției centrului academic gălățean pe plan european?”, a scris Bogdan Rodeanu pe pagina de Facebook.

Concluzând, deputatul a declarat că va susține cooperarea și dialogul între toate părțile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluție să fie analizată și să devină o primă opțiune în contextul necesității de a identifica o întrebuințare Pontonului ”Schengen”.

Cumpărăm mai mult decât consumăm: risipa alimentară, între obișnuință și viciu

Autor

Stirea Verde

-

5 martie 2021

Risipa alimentară: un obicei care a ajuns la rangul de viciu, nu doar în România și nu doar pe perioada pandemică.

Între ideea de provizie și un ritual care ne face să umplem coșurile de cumpărături, risipa alimentară este un fenomen prezent în absolut fiecare casă. Strângem, economisim și adăugăm doar pentru a arunca, după.

Partea interesantă estă că nu pare să ne preocupe prea mult aspectul financiar atunci când este vorba de alimentele aruncate.

În mod paradoxal, risipim mâncarea, dar ne plângem de prețul ei.

O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor în 2019 a ajuns la coşurile de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor şi restaurantelor, arată un nou studiu publicat joi de Organizaţia Naţiunilor Unite, informează Reuters, citată de Agerpres.

Studiul a fost realizat în comun cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi organizaţia caritabilă WRAP și demonstrează că risipa de alimente nu este un ”viciu” al oamenilor înstăriți.

Atât țările bogate, cât și cele dezvoltate sunt responsabile pentru risipa alimentară

Mai mult, studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele şi alţi furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%. La nivel global, 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an, transmite G4 Media.

”O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în ţările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index vedem că lucrurile nu sunt atât de clare”, susţine Marcus Gover, directorul organizaţiei caritabile WRAP care lucrează cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.

Între 8% şi 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate). Este vorba despre o cantitate similară cu transportul rutier.

Pădurile sunt defrişate, combustibilul este ars şi ambalajele sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate.

În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi, eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, mai precizează sursa citată.

Risipa alimentară: un viciu pe care îl ignorăm zilnic

Cumpărăm prea mult. Cumpărăm mai mult decât consumăm. Nu depozităm alimentele cum ar trebui. Exagerăm cu porțiile. Cumpărăm obsesiv-compulsiv, pe foame.

Un alt aspect important ar fi să luăm în calcul data de expirare a produsului. Pe fiecare aliment există sau ar trebui să existe următoarele: expiră la data de /a se consuma înainte de.

Ne abatem de la lista de cumpărături, gătim mai mult decât consumăm și, de foarte multe ori, uităm de congelator.

Mâncarea se alterează și ajunge la coșul de gunoi. Zi după zi, îngroașă stratul de deșeuri, iar procedura va fi repetată: adăugăm în coș, plătim, aruncăm la coș.

În județul Galați, în așteptarea „SMID”-ului fiecare primar „salubrizează” cum poate. Într-o localitate s-au colectat anual 164 grame de deșeuri pe locuitor!

Autor

Stirea Verde

-

4 martie 2021

Grămada de gunoaie e o imagine obișnuită în multe localități gălățene

Situația colectării deșeurilor din județul Galați este optimă pentru ilustrarea modului în care se descurcă primarii pentru asigurarea serviciului de salubrizare într-un județ în care nu există încă un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Consiliul Județean (CJ) Galați a început construirea SMID-ului în 2007 și în 2012 era încheiată elaborarea documentației. În 2013, președintele de atunci al CJ Galați, fostul deputat PSD Nicolae Bacalbașa, nu a avut încredere în documentația realizată de predecesorul său și a angajat două firme din București pentru revizuirea proiectului, care a durat 4 ani. În 2016, Proiectul a fost reluat de actualul președinte al CJ Galați, Costel Fotea (PSD) și sunt șanse să fie finalizat prin 2023.

În aceste condiții, fiecare primar se descurcă cum poate. Și dacă poate! În multe localități sunt colectate anual cantități de gunoaie menajere ridicol de mici, de câteva sute de grame pe cap de locuitor! O explicație ar fi că în lipsa unui sistem bine organizat, costurile suportate de primării sunt mult prea mari. Costul cursei unei „autogunoiere” de 7,2 tone până la depozitul ecologic de la Roșiești, județul Vaslui, este de 2.000 – 3.000 de lei. Așa că pentru mulți primari e mai ieftin să mimeze o salubrizare „minimală”, iar principalul efect a acestei situații este că o mare parte din deșeurile menajere ajung la gropile de gunoi clandestine.

ȘtireaVerde.ro a solicitat conducerii CJ Galați răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu derularea colectării deșeurilor în județ. Am primit adresa CJ Galați nr 16.003/2/01.02.2021, dar și 40-50 de adrese ale primăriilor din județ. Pe hârtie, în Galați salubrizarea merge bine. În realitate, e dezastru.

Din cifrele oficiale rezultă că, anual, peste 110.000 de tone de deșeuri se adună în gropile de gunoi clandestine

Anual au rămas necolectate din localitățile gălățene peste 100.000 de tone de deșeuri menajere

La nivelul Consiliului Județean (CJ) Galați, există „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor”, care datează din 2007, când era demarată implementarea Proiectului SMID. „Planul” este bazat pe datele Agenției de Protecția Mediului Galați din perioada 2001-2006, perioadă în care cantitățile de deșeuri menajere generate au fost într-o continuă scădere ca urmare a scăderii numărului de locuitori cu 25.274 de persoane, pe fondul exodului gălățenilor la muncă în străinătate sau în alte zone din țară.

În 2001, erau generate în cele 65 de localități ale județului 369.490 de tone de deșeuri menajere, dar erau colectate de la populație de către firmele de salubritate numai 250.069 tone de deșeuri. Deci 119.421 de tone de deșeuri rămâneau în localități, nu ajungeau nici măcar la o groapă de gunoi. În 2006, au fost generate 269.770 tone de deșeuri menajere dar au fost colectate numai 159.870 de tone. În concluzie, în fiecare an în localitățile gălățene rămâneau necolectate peste 110.000 tone de deșeuri menajere.

Record absolut! În comuna Munteni au fost colectate într-un întreg an numai 164 grame de deșeuri menajere pe cap de locuitor!

Între timp, situația s-a schimbat, pentru că toate primăriile din județ au contracte cu o firmă de salubrizare, dar când constatăm că dintr-o gospodărie se colectează anual câteva kilograme de deșeuri e clar că ceva nu merge.

Potrivit constatărilor Gărzii de Mediu Galați, în 2018, cantitatea de gunoaie menajere colectată din satele gălățene s-a redus, brusc, cu 20%, în raport cu cantitatea colectată în 2017. În apropierea Galațiului, în comuna Smârdan, localitate în care comisarii Gărzii de Mediu au constatat că au dispărut fără urmă aproape 250 de tone de deșeuri menajere, a fost descoperită o groapă clandestină de deșeuri în apropierea fermei pomicole Greaca.

La Munteni, la nord de Tecuci, în 2018 au fost colectate numai 11 tone de gunoaie la o populaţie de 6.700 de locuitori. Adică 164 de grame pe an de fiecare sătean. Tot 11 tone de deșeuri a predat şi comuna Griviţa, cu 2.700 de locuitori, după ce cu un an înainte cantitatea colectată fusese de 248 de tone.

În 2020, în comuna Băneasa a fost colectată o cantitate de 117 mc de deșeuri, respectiv 0,057 mc de locuitor! Adică 55 de kilograme de locuitor, cu mult sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor. Tot în 2020, în comuna Negrilești au fost colectate 32 de tone de deșeuri, adică 16 kg de persoană, iar în comuna Schela au fost colectate 25,7 tone de deșeuri menajere, adică 13,34 kg de persoană.

Deșeurile necolectate pot fi văzute pe maidanele de la marginile localităților sau pe malurile cursurilor de apă. O viitură care a devastat o mare parte a Tecuciului, al doilea municipiu din județ, s-a produs din cauză că albia „Tecucelului”, râul care traversează orașul, era „colmatată” cu deșeuri menajere.

Deși la Galați există depozitul ecologic „Tirighina” , 56 de localități gălățene își duc deșeurile menajere în Vaslui

În lipsa SMID-ului, salubrizarea funcționează ceva mai bine numai în zona Galațiului. La marginea orașului a fost construit depozitul ecologic „Tirighina”, la care sunt aduse numai deșeurile menajere din Galați și patru comune. A fost construit cu fonduri europene și asta e regula. Deșeurile din municipiul Tecuci, orașele Tg Bujor și Berești și cele 53 de comune care nu sunt arondate la depozitul de la Tirighina sunt duse la depozitul ecologic de la Rosiești, județul Vaslui, administrat de Romprest Energy SRL București.

Utilizarea temporară a depozitului conform de deșeuri nepericuloase Roșiești, județul Vaslui, pentru eliminarea deșeurilor generate de unele dintre localitățile judetului Galați se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii CJ Vaslui nr. 123/2020 privind aprobarea Actului Adițional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui nr. 16.452/19.12.2017. În calitate de proprietar al depozitului, CJ Vaslui acceptă temporar depozitarea la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – CMID Roșiești a deșeurilor din județul Galati
ne-a comunicat președintele CJ Galați, Costel Fotea

La depozitul de la Rosiești, administrat de Romprest Energy București, tariful a fost în 2019 de 111 lei/tonă, iar în 2020, când a fost introdusă contribuția pentru economia circulară, a crescut la 185 lei/tonă, din care 104,96 lei reprezintă taxa de depozitare, iar 80 de lei „contribuția”.

Bani „tocați” pe plimbatul gunoaielor dintr-un județ în altul

Cea mai costisitoare operațiune din salubrizarea localităților gălățene este transportul deșeurilor la CMID Rosiești, situat la 60 km de granița județului Galați cu Vasluiul. În comuna Schela, din sudul județului Galați, tariful perceput de operatorul de salubrizare pentru transportul deșeurilor la CMID Rosiești este de 2.677 lei pentru fiecare cursă de aproximativ 90 km. Distanța de la Schela până la viitorul depozit ecologic de la Valea Mărului, prevăzut în SMID-ul județului Galați, este de 45 km și costurile de transport ar fi cu aproximativ 50% mai mici, pentru că se reduce mult principalul cost, consumul de carburant.

În cazul comunei Cerțești, din nordul județului Galați, costurile de transport s-ar reduce cu circa 60%. În prezent, Primăria Cerțești plătește operatorului de salubrizare suma de 1.950 lei pentru fiecare cursă de 70 km. Distanța din această localitate până la viitorul depozit ecologic este de 24 km și costul unei curse s-ar reduce la câteva sute de lei. Aceeași situație e și în comuna Drăgușeni, din zona centrală a județului Galați. În prezent, primăria plătește firmei de salubrizare Cosmesiret SRL câte 1.900 de lei pentru fiecare cursă de 85 km. Dar noul depozit de la Valea Mărului este la o distanță de 18,5 km de Drăgușeni și costurile transportului ar reprezenta 25-30% din ce plătește acum primăria.

Taxe de salubrizare de la 3 lei la 120 de lei, în funcție de costurile depozitării și transportului deșeurilor

În confruntarea cu costurile mari, primarii încearcă să adune bani prin taxele pentru salubritate. În comuna Fundeni a fost impusă o taxă de 120 lei/an pentru fiecare gospodărie. Tot o taxă pe gospodărie a fost impusă și la Schela, dar aceasta este de 71,4 lei fără TVA. La Cerțești taxa este de 8 lei pentru fiecare gospodărie și 30 de lei pentru un punct de lucru al unei firme. Cea mai mică taxă de salubrizare este în comuna Tulucești, de 3,4 lei de persoană și de 110 lei/mc pentru firme.

„Secretul” celei mai mici taxe de salubrizare constă în costurile reduse. La Tulucești funcționează un operator al primăriei, „Serviciul Local de Salubrizare Tulucești”, care are un contract cu Serviciul Ecosal al Primăriei Galați pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic „Tirighina”. Cum distanța de la Tulucești la depozit este de aproximativ 20 km, tariful de transport este de 25 lei/mc, iar tariful de depozitare este de 68,6 lei, costurile salubrizării sunt modice în raport cu cele din alte localități și pot fi acoperite din taxa de 3,4 lei.

Un caz singular: un primar face colectare selectivă cu ajutorul beneficiarilor Legii 416

Primarul comunei Rădești este printre puținii edili care s-au gândit că munca în folosul comunității a beneficiarilor Legii Venitului Minim Garantat poate fi utilă la colectarea selectivă a deșeurilor.

„Cu ajutorul beneficiarilor Legii 416/2001 și a unei prese achiziționate anterior realizăm colectarea separată, respectiv peturi, carton și doze de aluminiu. Baloții astfel obținuți îi depozităm în spațiul UAT Rădești și anual îi predăm către Priscom SRL Bârlad. Cantitatea rămasă după selectare o predăm către CUP SA Bârlad”, spune primarul Ionel Popoiu. Cantitatea de deșeuri selectate este simbolică. În 2020 au fost colectate 124 de tone de deșeuri (84 kg/locuitor), dar cantitatea de deșeuri selectate a fost de numai 0,7 metri cubi. Însă merită reținută metoda de selectare a deșeurilor cu ajutorul beneficiarilor Legii 416.

La Tecuci, închiderea vechii gropi de gunoi a mărit costurile depozitării de la 50 la 232 lei/tonă

Fiecare din cei 44.000 de locuitori ai Tecuciului plătesc câte 12,15 lei pe lună pentru salubrizare

Dacă în Galați, capitala județului, nu sunt mari probleme cu colectarea și depozitarea deșeurilor menajere, Primăria Galați ocupându-se acum cu o lungă serie de experimente eșuate la colectarea selectivă, să vedem cum merg lucrurile la Tecuci, al doilea municipiu din județ. Potrivit primarului Lucian Costin, serviciul de salubrizare se adresează unui număr de 44.000 de persoane, 20.000 de gospodării și 936 de agenți economici. În anul 2018 au fost colectate 12.907 tone de deșeuri menajere, în 2019 s-au colectat 11.086 tone, iar în 2020 au fost colectate 11.460 de tone de deșeuri. La acestea se adaugă deșeurile stradale, 595 tone în 2019 și 305 tone în 2020. Raportată la numărul de locuitori, cantitatea colectată în 2020, de 267 kg/locuitor/an este cu puțin sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor.

Fiecare firmă din Tecuci plătește o „taxă specială de salubrizare” de 26 lei pe lună pentru fiecare angajat

De colectarea deșeurilor se ocupă regia municipalității, Compania de Utilități Publice (CUP) Tecuci. Tarifele CUP Tecuci sunt de 167 lei/tonă pentru „colectat, transportat și depozitat în stația de transfer a deșeurilor stradale” și de 251 lei/tonă pentru încărcat, transportat și depozitat la depozitul Roșiești”. Pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic din Vaslui, CUP Tecuci a încheiat un contract cu Romprest Energy SRL București.

Serviciul de salubrizare din Tecuci și cele 53 de comune gălățene a suferit un puternic șoc în 2017, când a fost închisă vechea groapă de gunoi „Rateș” și costul depozitării unei tone de deșeuri a crescut de 4 ori. CUP Tecuci a fost nevoită să ducă deșeurile la Depozitul ecologic de la Muchea, din județul Brăila, administrat de Tracon SRL, firma unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Din cauza costurilor transportului, de 152 lei/tonă, depozitarea s-a scumpit de la 50 lei la 232 lei.

Tecucenii sunt „linșați” financiar cu mega-taxa de salubrizare. O familie plătește o taxă anuală de 583 lei

Marea problemă a tecucenilor este că și taxa de salubrizare a crescut de 4 ori în numai doi ani. În 2017, taxa era de 4 lei/persoană/lună, iar în 2019 a ajuns la 15 lei/persoană/lună. O familie din Tecuci, formată din doi adulți și doi copii, plătea anual o taxă de salubrizare 720 lei! Aceste majorări au fost aprobate în mandatul fostului primar Cătălin Hurdubae (PSD), care controla majoritatea din Consiliul Municipal Tecuci. Consilierii PNL au votat împotrivă, au făcut zarvă în presă, au atacat în instanță și au câștigat, dar asta n-a schimbat situația.

Ulterior, prin HCL nr.167/30.12.2019 privind taxele și impozitele locale pentru anul 2020 a fost introdusă „taxa specială de salubritate”, care este de 12,15 lei/persoană/lună. La alegerile locale de pe 27 septembrie la Tecuci s-a produs „rotația” PSD-PNL, noul primar fiind Lucian Costin (PNL). În februarie 2019, Costin critica „taxa excesivă de salubritate, care în urma unei administrații ineficiente controlate de PSD și primarul Hurdubae a ajuns ca în numai doi ani de zile să crească de 4 ori”.

Dar în cele cinci luni de când este noul primar al Tecuciului, Lucian Costin nu a spus nimic despre diminuarea taxei de salubrizare, care a rămas tot de 12,15 lei/an/persoană. O familie din Tecuci, formată din patru persoane, plătește anual o „taxă specială de salubrizare” de 583 de lei. Un calcul simplu, pe datele din 2020, demonstrează că Primăria Tecuci a încasat numai de la persoanele fizice suma totală de 6.415.200 lei, dar colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor au costat numai 4.790.280 lei. Așadar, prin „mega-taxa” de salubritate Primăria Tecuci a realizat un profit de 1.624.920 lei!

Marea aberație: firmele din Tecuci plătesc o taxă de salubrizare de 26 lei/lună/angajat

Pentru administratorii celor 936 de firme din oraș situație e mai complicată. Firmele din Tecuci trebuie să plătească o taxă de 26 lei/lună pentru fiecare salariat angajat cu contract individual de muncă. Dacă salariatul lucrează part-time, firma plătește pentru el numai 13 lei/angajat/lună. Firmele care nu au angajați plătesc 21 lei/lună.

Administratorul unei firme care face producție și are, să spunem, 50 de angajați, trebuie să plătească anual o „taxă specială de salubrizare” de 15.600 de lei!

Noul SMID al județului Galați, un proiect tergiversat de neîncrederea lui Bacalbașa în ce a făcut predecesorul său

Fostul președinte al CJ Galați Nicolae Bacalbașa nu a vut încredere în documentația întocmită în mandatul predecesorului său

Să parcurgem „istoria” SMID-ului județului Galați. În 2007, CJ Galați a demarat un proiect de management integrat al deșeurilor, care a tot fost tergiversat, deși existau oportunități mari de obținere a unei finanțări europene. Oficial, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În martie 2013, „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” ar fi trebuit să intre în etapa de atragere a finanţării, dar finanțarea nu a mai fost accesată. În 2012, președinte al CJ Galați devenea celebrul Nicolae Bacalbașa (PSD), care nu a avut încredere în deciziile predecesorului său și a blocat proiectul. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Consulting SRL, ambele din București, contractul nr 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă. Firmele au revizuit studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Timp pierdut. Proiectul a fost reluat în 2016 de actualul președinte al CJ, Costel Fotea (PSD).

Un proiect de 104 milioane euro

Proiectul „Sistem pentru Managementul Integrat al Deșeurilor în județul Galați” are o valoare totală de 104 milioane euro, finanțarea fiind asigurată prin POIM 2014-2020. „Piesa” centrală a noului SMID este Depozitul ecologic de la Valea Mărului, care va avea o capacitate de stocare de 1.000.000 de metri cubi de deşeuri şi va putea fi folosit peste 20 de ani. Este vorba despre o suprafaţă de 15 hectare și o suprafaţă construită de 1.921 de metri pătraţi. Vor fi platforme betonate, spaţiu de recepţie deşeuri, clădire administrativă, garaj şi service auto, hală de sortare cu linie tehnologică pentru sortarea manuală organizată pe 12 posturi dispuse de o parte şi de alta a benzii rulante. Vor mai fi o staţie de spălare, sistem de colectare şi a biogazului cu digestor pentru producerea energiei electrice și un sistem de colectare şi epurare a levigatului.

Sistemul va mai include o staţie de tratare mecano-biologică şi o linie de sortare la Galaţi, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare şi o staţie de transfer la Târgu Bujor. În proiect sunt prevăzute şi pubele și autospeciale pentru colectarea din comune plus containere mari pentru transferul de la o localitate la alta. Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, depozitul de la Valea Mărului va fi inaugurat în 2022, iar celelalte obiective vor fi finalizate în 2023.