Schimbările climatice ar putea declanșa tsunami gigantice în Oceanul de Sud prin producerea unor alunecări de teren subacvatice în Antarctica, avertizează un nou studiu, citat de Live Science.
Cercetătorii au forat în miezurile e sedimente de pe fundul mării în Antarctica. Ei au descoperit că în perioadele anterioare de încălzire globală straturi sedimentare au fost disloacate. Drept urmare țărmurile Americii de Sud, Noii Zeelande și Asiei de Sud-Est au fost lovite de valuri tsunami masive.
Acum, pe măsură ce schimbările climatice se agravează, cercetătorii cred că există posibilitatea ca acele evenimente să se repete. Descoperirile lor au fost publicate pe 18 mai în revista Nature Communications.
„Alunecările de teren submarine reprezintă un geohazard major cu potențialul de a declanșa tsunami. Ele pot cauza pierderi uriașe de vieți omenești”, a declarat Jenny Gales, lecto la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie.
„Descoperirile noastre evidențiază modul în care trebuie urgent să ne îmbunătățim înțelegerea modului în care schimbările climatice globale ar putea influența stabilitatea acestor regiuni și potențialul de delanșarea a unor valuri tsunami”, a mai spus Aceasta.
Cercetătorii au găsit pentru prima dată dovezi ale alunecărilor de teren antice în largul Antarcticii în 2017, în Marea Ross. Sub aceste alunecări de teren se află straturi de sedimente cu fitoplancton fosilizat.
Oamenii de știință au revenit în 2018 și au forat adânc în fundul mării pentru a extrage miezuri de sedimente.
Schimbările climatice pot declanșa valuri tsunami. Ce au descoperit cercetătorii?
Oamenii de știință au aflat că straturile de sedimente slabe s-au format în două perioade. Una cu aproximativ 3 milioane de ani în urmă, în perioada caldă de la mijlocul pliocenului. Cea de-a doua perioadă de formare s-a petrecut cu aproximativ 15 milioane de ani în urmă. În timpul acestor epoci, apele din jurul Antarcticii erau cu 3°C mai calde decât astăzi. Acest lucru a dus la proliferarea algelor care, după ce au murit, au umplut fundul mării de sedimente. Drept urmare, întreaga regiune a devenit predispusă alunecărilor de teren.
„În timpul climelor reci și al erelor glaciare ulterioare, aceste straturi alunecoase au fost acoperite de straturi groase de pietriș grosier din ghețari și asiberguri”, a spus Robert McKay, director al Centrului de Cercetare Antarctică de la Universitatea Victoria din Wellington.
Deși nu se cunoaște vinovatul principal care a declanșat alunecările în trecut, cercetătorii cred că au găsit un motiv potențial.
Acesta e reprezentat de topirea gheții din cauza unui climat care se încălzește.
Valurile tunsmai s-ar putea repeta
Sfârșitul perioadelor glaciare periodice ale Pământului a făcut ca straturile de gheață să se micșoreze și să se retragă. Presiunea de pe plăcile tectonice s-a redus, iar acestea au intrat într-un proces cunoscut sub numele de revenire izostatică.
După ce straturile de sedimente slabe s-au acumulat în cantități suficiente, ascensiunea continentală a Antarcticii a declanșat cutremure. Ele au făcut ca pietrișul grosier de deasupra straturilor alunecoase să alunece de pe marginea platformei continentale. Astfel s-au produs alunecări de teren care au declanșat tsunami.
Amploarea și dimensiunea valurilor antice oceanice nu sunt cunoscute, dar oamenii de știință notează două alunecări de teren submarine relativ recente care au generat tsunami uriașe și au cauzat pierderi semnificative de vieți omenești:
- tsunami-ul din 1929 din Grand Banks, care a generat valuri de 13 metri înălțime. Acesta a ucis aproximativ 28 de persoane în largul coastei Canadei, Newfoundland;
- tsunami-ul din Papua Noua Guinee din 1998, care a dezlănțuit valuri de 15 metri înălțime. Peste 2.200 de persoane și-au pierdut viața;
Crcetătorii avertizează că – dacă au dreptate că topirea gheții a provocat valuri tsunami în trecut – astfel de evenimente s-ar putea repeta și în prezent.
