Oamenii de știință care doresc să abordeze criza noastră de obezitate în curs de desfășurare au făcut o descoperire importantă. Postul intermitent duce la schimbări semnificative atât în intestin, cât și în creier. Acest lucru poate deschide noi opțiuni pentru menținerea unei greutăți sănătoase, scrie Science Alert.

Cercetătorii din China au studiat 25 de voluntari clasificați ca obezi pe o perioadă de 62 de zile. Aceștia au participat la un program de restricție energetică intermitentă (IER). E vorba de un regim care implică un control atent al aportului de calorii și post relativ în unele zile.

Participanții la studiu au slăbit – 7,6 kilograme sau 7,8% din greutatea lor corporală în medie. Au existat și dovezi ale schimbărilor în activitatea regiunilor creierului legate de obezitate și, în general, de bacterii intestinale.

„Aici arătăm că o dietă IER modifică axa creier uman-intestin-microbiom”, a declarat cercetătorul în sănătate Qiang Zeng, când rezultatele au fost publicate în decembrie 2023.

„Modificările observate în microbiomul intestinal și în activitatea în regiunile creierului legate de dependență în timpul și după pierderea în greutate sunt extrem de dinamice și cuplate în timp.”, a dăugat el.

Postul intermitent – schimbări complexe în creierul uman

Momentan nu este clar ce cauzează aceste schimbări sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Cu toate acestea, știm că intestinul și creierul sunt strâns legate. Tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla aportul de alimente.

Modificările în activitatea creierului, observate prin scanări prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), au fost în regiuni cunoscute a fi importante în reglarea apetitului și a dependenței, inclusiv în girusul orbital frontal inferior.

În plus, modificările microbiomului intestinal, analizate prin probe de scaun și măsurători de sânge, au fost legate de anumite regiuni ale creierului.

De exemplu, bacteriile Coprococcus vine și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea în girusul orbital frontal inferior stâng. Această zonă e implicată în funcția executivă, inclusiv puterea noastră de voință atunci când vine vorba de aportul de alimente.

„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, în două direcții”, a spus medicul Xiaoning Wang de la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie din China.

„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care accesează creierul prin nervi și prin circulația sângelui. În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar. De asemenea, nutrienții din dieta noastră modifică compoziția microbiomului intestinal”, a mai zis el.

În prezent, se crede că peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt obezi. Acest lucru duce la un risc crescut pentru o multitudine de probleme de sănătate diferite, de la cancer la boli de inimă. A ști mai multe despre modul în care creierul și intestinele noastre sunt dependente unul de celălalt ar putea face o diferență enormă în prevenirea și reducerea obezității în mod eficient.