Acasă Blog Pagină 566

Ce înseamnă combustibili ecologici și cât de utili vor fi        

Sursa: infotrucker.ro

După lobby-ul puternic făcut de Germania ca după 2035 să poată fi vândute mașini pe combustibil sintetici, toată lumea se întreabă acum cât sunt de sustenabili aceștia. Susținătorii acestui tip de combustibil spun că acesta au multe avantaje, cu toate acestea costurile de producție par să ridice semne de întrebare legat de rentabilitatea lor. Mai ales că spre exemplu acum, prețul lor este dublu față de benzină. Iar pentru fabricarea acestor carburanți de sinteză este nevoie de cantități uriașe de electricitate din surse regenerabile, ceea ce este greu de obținut. Drept urmare la un calcul simplu costurile mari de fabricare înseamnă costuri mari și la pompă într-o zonă în care inflația este la ordinea zilei.

Germania principalul contestator al mașinilor electrice

Germania s-a opus cu vehemență interzicerii vânzărilor de mașini pe combustibil pentru că asta ar însemna concedierea a mii de oameni. Diverse studii arătau că sute de mii de oameni nu vor mai avea loc de muncă în industria auto germană, asta dacă se ajunge la electrificare completă. Este cunoscut faptul că industria auto este un brand național pentru Germania, care a dezvoltat o mulțime de tehnologii în domeniul motorului termic. Radicalii din domeniu spun că este o „sinucidere tehnologică” ca Europa să interzică motorul termic, în timp ce în alte regiuni acesta va fi în continuare utilizat. Alții spun că în acest mod, sectorul auto cedează în fața chinezilor și a americanilor. Bateria este cea mai scumpă componentă a mașinii electrice, iar Europa, chiar și în contextul în care construiește fabrici, tot va avea o producție foarte mică.

China este deja cel mai mare producător de autoturisme electrice

În comparație, China este deja unul dintre cei mai mari producători de mașini eletrice și are și cele mai mici costuri de producție. Germania nu este singura care se teme de supremația asiatică, mai sunt și alte țări în aceiași situatie. Doar că sunt multe voci care spun că acești combustibili sunt un fel de „cal troian” al industriei auto care vrea să prelungească pe cât posibil producția de mașini cu motoare termice și să întârzie pe cât posibil electrificarea.

Monitorizarea Pactului Verde al UE, în pericol, din cauza Brexit

Sursa: copernicus

Eșecul Bruxellesului și Londrei de a conveni asupra aranjamentelor post-Brexit pune în pericol programul spațial european. Prima victimă este posibil să fie monitorizarea Pactului Verde al UE, dacă nu se găsește o soluție până la jumătatea anului 2024, potrivit EURACTIV. Când Marea Britanie a părăsit UE în 2020, Londra a dorit să continue să participe la programul Copernicus al UE. Este vorba despre programul care observă și monitorizează evoluția mediului a planetei prin sateliti din spațiu. În consecință, Anglia nu și-a plătit niciodată contribuțiile de 721 de milioane de euro la programul spațial în perioada 2021-2027, a subliniat Agenția Spațială Europeană (ESA) într-o notă internă.

Discuții fără sfârșit pe bani

După semnarea Acordului de la Windsor în martie și soluționarea problemei Irlandei de Nord, „atât Regatul Unit, cât și UE au fost clar că suntem deschiși să ducem mai departe discuțiile privind asocierea Regatului Unit la programele UE”. Spunea atunci un purtător de cuvânt al guvernului britanic. „Cu toate acestea, discuțiile privind o cale de urmat vor trebui să reflecte realitatea pe care am ratat-o ​​de-a lungul a doi ani de participare la programe”, au adăugat ei. Mai trebuie să se stabilească ce reducere ar putea solicita Regatul Unit pentru a compensa incapacitatea sa de a participa la programul spațial din ultimii doi ani. Între timp, banii lipsă din deficitul de finanțare au „un impact major asupra componentei spațiale Copernicus”, a avertizat ESA. În special, decalajul financiar Copernicus „periclitează în mod substanțial continuitatea sporită a Programului și capacitatea acestuia de a sprijini pe deplin și în timp util Pactul Verde al UE”.

Neutralitatea climatică, dar și gestionarea dezastrelor puse în pericol.

Viitoarea generație de sateliți Copernicus, care ar contribui la obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 prin așa-numitele misiuni de extindere Sentinel, ar fi prima afectată de întârzierea lipsei contribuției financiare a Regatului Unit. Misiunile includ șase sateliți, inclusiv Copernicus Anthropogenic Carbon Dioxide Monitoring (CO2M), care este menit să ofere UE mijloacele de a măsura emisiile de CO2 generate de activitățile umane la fiecare nivel. Pentru misiunile Sentinel care zboară în prezent, întârzierile bugetare până în 2028 ar „reduce flexibilitatea și capacitatea operațiunii de a răspunde în mod satisfăcător nevoilor programului și așteptărilor utilizatorilor”, printre alte aspecte. În gestionarea dezastrelor, ar „reduce substanțial capacitatea, în special, de a răspunde nevoilor de urgență legate de gestionarea dezastrelor”, invocând probleme potențiale cu „date optice și radar de foarte înaltă rezoluție”.

75% dintre consumatorii britanici susțin interzicerea gumei de mestecat din plastic

Sursă - Unsplash

75% dintre consumatori ar susține interzicerea gumei de mestecat fabricate din plastic, potrivit unui sondaj recent efectuat pe 2.000 de britanici. Acesta a fost comandat de marca de gumă Nuud, care nu conține plastic, conform CircularOnline.

Potrivit sondajului efectuat de Yonder, 74% dintre respondenți s-au declarat „îngrijorați” că guma de mestecat conține aceleași materiale plastice găsite și în alte articole. Spre exemplu, ingredientul denumit „baza de gumă” este făcut din plastic.

Cercetarea a arătat că 84% dintre consumatori au cerut mai multă transparență din partea mărcilor de gumă. Aceștia își doresc o etichetare clară a conținutului de plastic pe ambalaj.

Keir Carnie, fondatorul mărcii Nuud, a spus:

„Apar tot timpul dovezi științifice care dezvăluie adevărul dezgustător că plasticul intră în fluxul nostru sanguin și în organele vitale. Plasticul din corpul nostru este, fără îndoială, o amenințare majoră pentru sănătatea umană”, a precizat el.

„Am început să facem pași pentru a elimina plasticul inutil. Dorim ca cei care consumă să sprijine lupta noastră împotriva gumei de plastic mestecând plante, nu plastic”, a adăugat Carnie.

Guvernul nu poate continua să permită ca acest conținut toxic să fie listat pe ambalaje ca bază de gumă, a mai spus el.

Britanicii, îngrijorați de efectul gumei de mestecat asupra mediului

Potrivit lui Nuud, britanicii mestecă peste cinci miliarde de bucăți de gumă de plastic în fiecare an. La sondaj, 68% au spus că sunt îngrijorați de efectul pe care îl are asupra mediului.

De asemenea, 69% dintre cei chestionați au spus că marile mărci de gumă de mestecat ar trebui să-și asume costul curățării deșeurilor de gumă de mestecat.

În plus, Sian Sutherland, co-fondatorul A Plastic Planet, a vorbit despre datoria Guvernului în această problemă:

„Guvernul nu poate continua să permită ca acest conținut toxic să fie listat pe pachete ca bază de gumă. În schimb publicul trebuie să fie bine informat cu privire la riscuri.

Industria tutunului a rulat zeci de ani ascunzând și discreditând studiile care arată legătura dintre cancerul pulmonar și fumat. După aproape 30 de ani, consumatorii au început să fie informați. Să nu facem aceeași greșeală cu guma de plastic”, a spus Sutherland.

Lecție de protecție a mediului într-o comună din Iași. Programul „Săptămâna Verde“ s-a desfășurat ca la carte | VIDEO

Sursă - Captură foto YouTube Primăria Comunei Miroslava

În comuna Miroslava din județul Iași, elevii Școlii „Varlaam Mitropolitul“ au dat dovadă de eficiență maximă într-o activitate din cadrul programului „Săptămâna Verde“, potrivit BZI.

Astfel, în satul Balciu din comună, elevii școlii ieșene, împreună cu profesorii, au desfășurat o amplă acțiune de ecologizare. Proiectul a fost realizat printr-un parteneriat între școala și Primăria Comunei Miroslava.

Aproximativ 170 de copii s-au mobilizat și au adunat toate deșeurile care au fost aruncate de-a lungul timpului. După acțiune, cei mici au lăsat în urmă un loc mai curat, iar acum spațiile verzi sunt mult mai prietenoase.

„Săptămâna Verde“ – Lecție de protecție a mediului

„Am venit alături de colegii mei să strângem gunoaiele din pădurea Miroslava. Am strâns plastic, deșeuri menajere, dar și materiale de construcții. Aș ruga oamenii să nu mai arunce gunoi în locuri nepermise. Acesta îi afectează și pe ei, iar natura devine poluată și murdară”, a declarat Anisia Maria Pintilie, elevă în clasa a III-a, la Școala „Varlaam Mitropolitul” Iași.

Și cadrele didactice s-au declarat încântate de succesul proiectului.

„Am dezvoltat un proiect care se numește «Săptămâna verde», în parteneriat cu Primăria Miroslava. Școala noastră a venit aici cu un efectiv de 170 de copii, însoțiți de cadrele didactice. Am vrut să ajutăm prin curățarea terenului de deșeuri reciclabile și menajere”, a precizat Dumitru Iulian Turculeț, profesor de educație fizică și sport la Școala „Varlaam Mitropolitul” Iași.

Ministrul Tánczos Barna a mulțumit, de asemenea, tuturor elevilor și profesorilor care au contribuit la realizarea platformei.

Educația ecologică este, foarte probabil, cel mai important instrument prin care creștem generații cu respect pentru mediu. Și pentru că respectul se câștigă, nu se impune, le-am pregătit elevilor și dascălilor noștri cele mai plăcute și interesante activități de învățare. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea platformei. Prin intermediul acesteia, cadrele didactice au acum la dispoziție o resursă consistentă pentru a ne asigura că prima ediție a «Săptămânii verzi» va fi un succes”, a declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Fiecare unitate școlară din țară are la dispoziție o săptămână din perioada 27 februarie – 16 iunie pentru a desfășura activități cu scop educativ care să contribuie la prevenirea schimbărilor climatice și la protecția mediului.

Doar o singură termocentrală pe cărbune din România respectă limitele impuse de poluare

Sursă foto: Bankwatch România
Sursă foto: Bankwatch România

Bankwatch România a anunțat că doar o singură termocentrală pe cărbune din România respectă limitele impuse de poluare.

Raportul Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune – monitorizate prea puţin, prea rar„, realizat de Bankwatch România în perioada iulie 2021-iunie 2022, dezvăluie că doar o unitate din cele șapte instalații mari de ardere pe cărbune din România respectă limitele de emisii impuse, iar la celelalte instalații s-au înregistrat depășiri de până la patru ori ale limitelor la poluanți.

Expunerea la aceste emisii poate cauza astm, bronșite, diferite tipuri de cancer, tensiune arterială crescută, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale

Termocentrala Paroşeni, pe huilă, este singura unitate conformă, însă ea nu monitorizează în permanenţă toţi noii poluanţi: mercur (Hg), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), ci doar pe cei „clasici”; dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi în suspensie. Instalaţia funcţionează la o capacitate redusă, în medie 10-17 zile pe lună”, a transmis Bankwatch România, într-un comunicat de presă.

Potrivit organizației, instalația retehnologizată de la termocentrala Govora (IMA 3) este aproape de a respecta limitele impuse de poluare, dar funcționează la o capacitate redusă, de aproximativ 27% din numărul maxim de ore de funcționare posibile, iar emisiile de acid clorhidric (HCl) și acid fluorhidric (HF) nu sunt monitorizate deloc.

Campaigner Bankwatch România, despre emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune: ”Înăsprirea limitelor de emisii urmăreşte reducerea poluării aerului, responsabilă pentru apariţia bolilor cardiovasculare, pulmonare, a diferitelor tipuri de cancer etc. în rândul populaţiei din zonele industriale”

”Reducerea emisiilor are loc în toate sectoarele industriale, iar scopul final este descurajarea utilizării unor tehnologii ineficiente, poluatoare şi cu impact negativ asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, pentru a putea face loc unora noi, mai eficiente şi mai prietenoase cu mediul”, a declarat Alexandra Doroftei, campaigner Bankwatch România.

Emisiile industriale analizate în raportul ”Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune – monitorizate prea puţin, prea rar” provin din activitatea de producere de energie electrică de la termocentralele pe cărbune (lignit şi huilă) care funcţionează în prezent în România.

A crescut nivelul emisiilor provenite de la avioanele private din Europa

Sursa foto: Greenpeace.org
Sursa foto: Greenpeace.org

Potrivit unui raport întocmit de Greenpeace, în Europa a crescut nivelul emisiilor provenite de la avioanele private.

Greenpeace a precizat că, doar în ultimii trei ani, avioanele private au emis un total de 5.3 milioane de tone de CO2, din cauza numărului mare de zboruri, care de la aproape 119.000 în 2020, au ajuns la 573.000, în 2022, a transmis Euronews.

Cantitatea de dioxid de carbon emisă este mai mare decât cea produsă într-un an de Uganda – o țară cu o populaţie de aproximativ 46 de milioane de oameni. Aceste date evidențiază impactul climatic devastator al elitelor globale

Potrivit cercetătorilor, în Europa anul trecut, numărul zborurilor cu jeturi private a crescut cu 64%, iar emisiile de CO2 s-au dublat.

În principal, aceste zboruri au fost efectuate către Franța, Marea Britanie și Germania – cele mai bogate și mai mari națiuni din Europa – și pe distanțe mai mici de 750 km.

Conform Greenpeace, avioanele private produc emisii semnificativ mai mari decât alte mijloace de transport.

De fapt, o călătorie medie cu un avion privat produce o cantitate de CO2 echivalentă cu cea a unei mașini pe benzină care parcurge 16 ori traseul dintre Paris și Roma.

Greenpeace a făcut apel la guvernele și Uniunea Europeană să interzică avioanele private și zborurile pe distanțe scurte în cazul în care există deja o conexiune feroviară adecvată

În plus, guvernul francez face presiuni pentru ca UE să impună reguli mai stricte privind avioanele private, zborurile scurte și cele cu tarife foarte mici.

Reducerea emisiilor generate de industria aviatică este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, deși aceasta implică adesea măsuri drastice.

Alături de jandarmi, sute de voluntari au contribuit la realizarea primei păduri urbane din municipiul Slobozia

Sursă foto: Facebook/Asociația Pădurea Copiilor
Sursă foto: Facebook/Asociația Pădurea Copiilor

Peste 200 de voluntari de diferite vârste au plantat mii de puieți pe un teren degradat din Slobozia.

Acțiunea face parte din proiectul ”România plantează pentru mâine”, susținut de OMV Petrom.

În 2023, programul ajunge preponderent la oraș. Astfel, anul acesta, cele două sezoane de plantări se vor concentra în zonele urbane pentru care se pregătesc peste 330.000 de puieți.

Asociația Pădurea Copiilor: ”Au fost odată ca niciodată, 280 de eroi – voluntari, mari și mici, care s-au luptat cu un teren degradat de 4 hectare din Slobozia, lalomița și care au biruit să planteze 2800 de puieți falnici”

Drept mulțumire pentru că le-au găsit un cămin, puieții plantați vor apăra locuitori din împrejurimi de fenomenele extreme specifice Bărăganului”, au transmis membrii Asociației Pădurea Copiilor.

La înființarea primei păduri urbane din Municipiul Slobozia, voluntarii au venit de pretutindeni: OMV Petrom, Toyota Material Handling Romania, Intive, ADP Romania, Zentiva Romania, Asociația CPDIS, Jandarmeria Ialomița și comunitatea locală.

Mulțumim pentru implicare membrilor autorităților locale – Municipiul Slobozia și tuturor celor prezenți într-un număr atât de mare la ultima activitate de împăduriri cu voluntari, din acest sezon, parte din proiectul România plantează pentru mâine, susținut de OMV Petrom”, au adăugat membrii asociației.

România plantează pentru mâine

Cu o contribuție de 5.7 milioane de euro, programul “România plantează pentru mâine” este cea mai mare inițiativă de plantare finanțată din fonduri private din România.

În cadrul acesteia peste 2.000.000 de puieți au fost plantați pe 450 de hectare, în perioada 2020-2023.

În cei 3 ani, campania de plantare a adunat laolaltă peste 10 000 de voluntari, în cadrul a 60 de evenimente dedicate plantărilor în 24 de județe și 71 de comunități.

Peste 60 de voluntari au curățat Parcul Cișmigiu, adunând buruienile și plantând noi flori

Sursă foto: Facebook/Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu
Sursă foto: Facebook/Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu

Duminică, 2 aprilie, a avut loc un atelier de grădinărit la Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu.

Potrivit Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu, acțiunea a fost pe bază de voluntariat, cu sprijinul a mai mult de 60 de persoane.

Astăzi a fost o zi surprinzătoare și fericită, atât pentru noi, cât și pentru Cișmigiu. La atelierul de grădinărit de la Rotonda Scriitorilor am avut și puțină ploaie, și puțin soare, o prezență numeroasă de voluntari (peste 60 de înscriși, dar estimăm că de-a lungul orelor, ne-au vizitat chiar mai mulți), mulți copii și tineri, și multă voie bună”, au transmis membrii Grupului de Inițiativă Civică.

Voluntarii și specialiștii în peisagistică s-au implicat în multiple acțiuni menite să înfrumusețeze Parcul Cișmigiu

  • A fost curățat rondul de plantele invazive;
  • Au fost plantate flori noi în locul florilor furate;
  • Au fost îngrijite plantele existente;
  • A fost așezat compost la baza tiselor.

Mulțumim Corinei Trancă (CTL Design) pentru coordonare, Garden Center Grup pentru plante și suport, Asociatia ARCHÉ și Zona Liberà Butic pentru ceai și cafea, Administratia Lacuri, Parcuri și Agrement Bucuresti pentru deschiderea de a colabora pe temen lung”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

Intervenția a fost făcută pe baza unui plan de plantare realizat de peisagista Corina Tranca (CTL Design), ținând cont de condițiile de însorire și de topografia din teren

De asemenea, este avizată de Direcția de Cultură a Municipiului Bucuresti, pe baza unui memoriu justificativ, realizat cu sprijinul lui Alexandru Mexi, de la Institutul Național al Patrimoniului.

Atelierul a fost coordonat de peisagista Corina Trancă de la CTL Design, alături de experți de la ALPAB (Ileana Nicolae, Roxana Popescu, Mirela Ionescu și restul echipei) și Garden Center Group (Mihai Draghici, Alex Gruia).

Plantele au provenit de la Garden Center Group și Alpab, iar ceaiul și cafeaua au fost asigurate de la Zona Liberă.

Luna Plantării Arborilor: Puieți plantați în timp record la Timiș, de voluntari

Foto: Alexandru Pongracz, Ocolulul Silvic Făget. Romsilva, Facebook

Luna Plantării Arborilor, care se desfășoară între 15 martie și 15 aprilie, continuă, cu noi campanii de împăduriri. De data asta, în județul Timiș, unde o echipă de voluntari a plantat 600 de puieți într-un timp record, anunță reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Evenimentul a constat într-o plantare de puieți forestieri în completarea unei regenerări naturale. O parte a echipei a fost formată din studenți ai Universității Politehnica Timișoara. Au mai participat membri ai echipei UPT Racing Team și angajați ai companiei Color Metal Srl. Împreună, aceștia au plantat 400 de puieți de castan și 200 de puieți de alun, în timp record, conform Romsilva. Plantarea puieților a avut loc la Romsilva – Ocolul Silvic Faget, Direcția Silvică Timiș.

Plantați: puieți de castan comestibil și alun turcesc, specii care „întăresc reziliența climatică a pădurilor

„Acțiunea s-a petrecut într-o pădure de cvercinee – un amestec de cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus frainetto), specii iubitoare de căldură și soare, mai puțin întâlnite în Transilvania aproape deloc în Moldova, care a fost „înnobilată” acum cu castan comestibil (Castanea sativa) și alun turcesc (Corylus colurna),” se arată în textul publicat de Romsilva, pe Facebook.

Fructificația se produce odată la 8 – 10 ani, în cantități care pot asigura instalarea regenerării naturale a pădurilor. Regenerarea naturală nu se instalează în totalitate, totuși, spun specialiștii Romsilva. Zonele rămase libere sunt „obligatorii pentru regenerarea artificială, situație în care, silvicultorii realizează lucrări de completare a golurilor.”

Foto: Alexandru Pongracz, Ocolulul Silvic Făget. Romsilva, Facebook

În România, în 2019, stejarii ocupau aproximativ 18% din suprafața fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva. Pădurile de cvercinee (stejari) au o importanță vitală pentru mediu. Pe lângă faptul că ajută la stabilizarearea solului, acestea susțin ecosisteme întregi. Conform Romsilva, „plantațiile acestea de tip 𝐟𝐨𝐨𝐝 𝐟𝐨𝐫𝐞𝐬𝐭 oferă hrană pentru multiple specii de animale, susțin un plus de biodiversitate și întăresc reziliența climatică a pădurilor.”

Romsilva speră să regenereze, în campania de primăvară, aproape 10.000 de hectare de fond forestier

Regia Naționala a Padurilor – Romsilva își continuă, astfel, campania de împădurire. Aceasta anunță că va planta circa 20 de milioane de puieți forestieri în cursul campaniei de împăduriri de primăvară. Ea va regenera, astfel, 9.643 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. 6.766 hectare vor fi regenearte prin regenerări naturale și 2.877 hectare prin regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri. ”Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.997 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 537 de hectare,” precizează reprezentanții Romsilva.

România lovită de o masa de aer polar.

Sursa: Ziarul de Iași

După ce săptămâna trecută în România s-a înregistrat chiar și un episod de iarnă veritabilă, iată că veștile de la meteorlogi nu sunt deloc bune. Aceștia avertizează asupra faptului că o masa de aer polar care în acest moment traversează continental se îndreaptă către România. Acest lucru înseamnă că undeva în noapte de luni, temperaturile vor începe să scadă brusc și sunt așteptate lapovită și ploi. Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorlogie este cea care a făcut anunțul cu privire la această masa de aer rece. De altfel ea a mai precizat ca în acest moment în Marea Mediterană se generează formațiuni ciclonice, care cel mai probabil vor aduce ploi însemnate cantitativ.  “La zona de contact dintre cele două mase de aer, cea foarte rece și cea foarte umedă și ceva mai caldă dinspre Mediterană, se va produce o vreme cu aspect de sfârșit de iarnă, cu precipitații mixte în Banat, Crișana, Transilvania și Moldova“, a explicat directorul din cadrul ANM.

La munte va ninge

Vremea se va strica în mod semnificativ din ziua de marți, unde se vor înregistra chiar și ninsori în zonele de munte. “La munte va ninge, iar în zona mai înaltă se va depune un strat nou de zăpadă de aproximativ 20 de centimetri. În sudul țării va ploua abundent. Vor fi intensificări ale vântului în toată țara, care vor spori senzația de frig, iar temperaturile vor caracteriza o vreme deosebit de rece“ a mai explicat Florinela Georgescu. Aceste fenomene meteo vin după ce în ultima săptămână din martie România a fost lovită de un ciclon polar, care a adus ninsori de scurtă durată chiar și în București.