O sursă de energie inepuizabilă și nepoluantă a fost descoperită de un cercetător român din județul Brașov, Gabriel Diaconu, conform InfoAlert.
Oficiul de Stat pentru Invenții a brevetat invenția bărbatului, care studiază magneții de peste 20 de ani. El a realizat prototipul unui motor care promite să revoluționeze industria auto.
Gabriel Diaconu a început să se dedice cercetării după pensionare, iar rezultatul studiului său s-a concretizat într-un motor care folosește energie inepuizabilă, electromagnetismul.
„Este vorba despre un motor care funcționeză cu energia magneților permanenți. Aceasta este o sursă de energie inepuizabilă și ecologică. Pe viitor, acest motor putând să se autoacționeze, va înlocui aceste greoaie și greu de întreținut sisteme fotovoltaice și eoliene. Noutatea invenției constă în punerea în valoare a energiei magneților permanenți”, a declarat inventatorul pentru bzb.ro.
Sursă de energie inepuizabilă
„Vreo câțiva ani am avut niște magneți în buzunar și tot timpul îi luam și-i făceam așa, ba la poziția de atragare, ba la poziția de respingere. După aia au început să-mi vină ideiile cu diverse dispozitive. Am început cu mai simple. Apoi cu mai complexe”, spune Gabriel Diaconu, pentru observator.
Bărbatul spune că injectarea energiei magnetice în motor este posibilă și nu mai este nevoie de motorină, benzină sau alt combustibil. Îl plus, bărbatul admite că a folosit un astfel de motor la un Trabant.
„Am făcut cu el teste oficiale de laborator la Electroprecizia. A fost alimentat cu sursă de energie, iar în timp ce energia electrica absorbită era în scădere, energia mecanică debitată la ax era în creștere. E ceva inadmisibil din punct de vedere al legilor fizicii”, spune bărbatul, în 2013, pentru Adevărul.
Chiar dacă se vorbește de mai mulți ani de această invenție, nici în prezent bărbatul nu este băgat în seamă de Statul Român. Motorul se află în continuare în atelierul din Lunca Corbului. Invenția lui Gabriel Diaconu, brevetată la OSIM, poate fi accesată aici.
Potrivit unui raport al Comisiei Lancet pentru Poluare și Sănătate, poluarea este responsabilă pentru aproximativ 9 milioane de decese premature pe an în întreaga lume. Aceasta include atât poluarea exterioară (poluarea aerului de la vehicule și industrie, arderi de vegetație, etc), cât și poluarea interioară (cum ar fi gătitul cu combustibili solizi, expunerea la unele subtanțe care se găsesc în aerul din interior din birouri, locuințe, școli, microambiente etc).
Poluarea poate avea o mare varietate de efecte negative asupra sănătății, cum ar fi boli respiratorii, boli de inimă, accident vascular cerebral și cancer și altele. Aceste efecte pot fi deosebit de severe în țările în curs de dezvoltare unde nivelurile de poluare tind să fie mai ridicate și resursele de îngrijire a sănătății sunt adesea limitate.
Poluarea se referă la introducerea de substanțe dăunătoare sau contaminanți în mediul natural care pot provoca daune organismelor vii, pot perturba ecosistemele și pot avea efecte adverse asupra sănătății umane.
Poluarea poate lua multe forme, de la poluarea aerului la poluarea apei, poluarea solului, poluarea fonică ori poluarea luminoasă. Poate fi cauzată de o varietate de surse, cum ar fi activitățile industriale, transportul, agricultura, eliminarea deșeurilor, construcțiile și multe altele.
Poluarea poate avea o serie de efecte negative aici amintind problemele respiratorii, cancer, tulburări de reproducere, daune aduse vieții sălbatice și ecosistemelor și disponibilitatea redusă de apă curată și alimente. De asemenea contribuie decisiv și la schimbările climatice.
Poluarea aerului ne afectează pe toți cei care respirăm
Este dificil să se determine ce tip de poluare este cel mai dăunător pentru oameni, pentru că, diferitele tipuri de poluare pot avea efecte diferite asupra sănătății, în funcție de factori precum nivelul și durata expunerii, tipul și cantitatea de poluanți și susceptibilitatea individuală.
Cu toate acestea, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană la nivel global, provocând aproximativ 7 milioane de decese premature în fiecare an. Expunerea la niveluri ridicate de poluare a aerului poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii și cardiovasculare, accident vascular cerebral și cancer pulmonar.
Poluarea apei poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra sănătății, în special în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la apă curată și canalizare este limitat. Expunerea la apa contaminată poate provoca boli cum ar fi holera, tifoidă și hepatita A.
Poluarea solului poate fi, de asemenea, dăunătoare sănătății umane, în special dacă are ca rezultat contaminarea culturilor și a surselor de hrană. Expunerea la sol contaminat poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancer și tulburări neurologice.
În general, toate tipurile de poluare provoacă daune semnificative sănătății umane și mediului și este important să se ia măsuri pentru a reduce nivelurile de poluare și pentru a proteja sănătatea publică.
Poluarea aerului este dovedit asociată cu o gamă foarte largă de boli și probleme de sănătate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), expunerea la poluarea aerului poate provoca boli respiratorii, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer pulmonar și alte efecte adverse asupra sănătății.
Cea mai frecventă boală atribuită poluării aerului este boala respiratorie. Poluarea aerului poate irita plămânii, ducând la tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație și poate agrava afecțiunile respiratorii existente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Expunerea pe termen lung la poluarea aerului a fost, de asemenea, legată de risc crescut de cancer pulmonar.
Pe lângă bolile respiratorii, poluarea aerului a fost asociată cu boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Expunerea la niveluri ridicate de poluare a aerului poate crește riscul de atacuri de cord și accident vascular cerebral și poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea diabetului zaharat și a altor tulburări metabolice.
Este important de reținut că poluarea poate avea o serie de efecte negative asupra sănătății umane, iar bolile specifice și problemele de sănătate asociate cu poluarea pot varia în funcție de tipul și nivelul de poluanți, de durata expunerii și de alți factori.
Plasticul este un material durabil căruia pentru a se descompune complet îi pot fi necesare chiar și câteva mii de ani. Atunci când plasticul este eliberat în ocean, acesta poate reprezenta o amenințare gravă pentru viața marină și pentru mediu. Timpul exact necesar pentru ca plasticul să se dezintegreze în apa de mare depinde de diverși factori, cum ar fi tipul de plastic, dimensiunea plasticului și condițiile din apă.
În general, majoritatea materialelor plastice nu se biodegradează în apa de mare, ceea ce înseamnă că nu se descompun în componente naturale care pot fi asimilate de organismele marine. În schimb, plasticul se poate fotodegrada, ceea ce înseamnă că se descompune în bucăți din ce în ce mai mici din cauza expunerii la lumina soarelui și alți factori de mediu. Aceste fragmente mai mici de plastic sunt numite microplastice, care pot persista în ocean timp de sute sau mii de ani.
Rata de fotodegradare a plasticului în apa de mare variază în funcție de tipul de plastic. De exemplu, unele tipuri de materiale plastice, cum ar fi polietilena și polipropilena, sunt rezistente la fotodegradare și poate dura câteva sute de ani să se descompună în microplastice. Pe de altă parte, alte tipuri de materiale plastice, cum ar fi polistirenul, se pot descompune relativ rapid în apa de mare, fiind nevoie doar de câteva decenii pentru a se dezintegra în bucăți mai mici.
Un alt factor care poate influența viteza de dezintegrare a plasticului în apa de mare este dimensiunea plasticului. Articolele mai mari din plastic, cum ar fi pungile și sticlele de plastic, se vor descumpune în mult mai mult timp în comparație cu fragmentele mai mici de plastic. Acest lucru se datorează faptului că piesele mai mici au o suprafață mai mare în raport cu volumul lor, ceea ce le face mai susceptibile la fotodegradare.
În concluzie, plasticul nu se biodegradează în apa de mare, ci se fotodegradează în bucăți din ce în ce mai mici în timp. Rata de fotodegradare depinde de diverși factori, cum ar fi tipul de plastic, dimensiunea plasticului și condițiile din apă. În timp ce unele materiale plastice pot dura sute sau chiar mii de ani pentru a se dezintegra în apa de mare, altele se pot descompune relativ rapid (câteva zeci de ani), subliniind necesitatea unor strategii eficiente de gestionare a deșeurilor și a reducerii consumului de plastic pentru a preveni acumularea de plastic în ocean.
Vom ajunge să facem baie în mări și oceane printre bucăți de plastic
Potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), se estimează că cel puțin 11 milioane de tone de deșeuri de plastic intră în oceane în fiecare an, iar acest număr este de așteptat să se dubleze până în 2030 dacă nu se iau măsuri.
În ceea ce privește cantitatea de plastic aflată deja în ocean, un studiu publicat în revista Scientific Reports a estimat că au existat aproximativ 5,25 trilioane de bucăți de resturi de plastic cu o greutate de aproximativ 268.940 de tone în oceanele lumii în 2014. Este totuși dificil de estimat cantitatea exactă de plastic în ocean la un moment dat din cauza vastității oceanului și a dificultății de a efectua sondaje cuprinzătoare.
Comisia Europeană a relaxat din 9 martie regulile privind ajutorul de stat pentru tehnologia ecologică care ajută la reducerea emisiilor de carbon, în încercarea sa de a contracara amenințarea industriei europene din partea subvențiilor americane și chineze, potrivit Euractiv. Comisia a declarat că noile reguli se vor aplica până la sfârșitul anului 2025 și, în „cazuri excepționale”, vor permite membrilor să egaleze subvențiile acordate în alte țări „unde există un risc real ca investițiile să fie deturnate din Europa”. Noul cadru temporar de criză al UE pentru ajutorul de stat permite guvernelor naționale să subvenționeze „producția de echipamente strategice”.
Panourile solare, bateriile, pompele de căldură, mai ușor de cumpărat
Așa cum ar fi panouri solare, baterii, pompe de căldură și electrolizatoare, precum și producția de componente cheie și materii prime esențiale aferente. „Cadrul pe care l-am adoptat astăzi oferă statelor membre opțiunea de a acorda ajutor de stat într-un mod rapid, clar și previzibil”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu politica de concurență. Deși nu vrea să declanșeze o cursă de subvenții, UE se teme că întreprinderile vor fi tentate de ajutoarele de stat și de costurile mai mici ale energiei în Asia și America de Nord și vor opta pentru relocare. Anul trecut, Washingtonul a adoptat Actul de Reducere a Inflației (IRA) care oferă avantaje generoase pentru cumpărătorii americani de vehicule electrice dacă aceștia „cumpără american”.
Von der Leyen discută cu Biden
Anunțul vine cu o zi înainte ca șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, să se întâlnească cu președintele american Joe Biden la Washington pentru a discuta mai multe subiecte, inclusiv fricțiunile comerciale transatlantice. Bruxelles-ul urmărește un acord comercial cu Statele Unite, care ar permite UE să aibă acces la unele beneficii ale planului climatic al președintelui american Joe Biden. Producătorul german de automobile Volkswagen a declarat miercuri că va „așteaptă și va vedea” cum răspunde UE la IRA înainte de a continua cu o fabrică de baterii planificată în Europa de Est. UE speră că noile măsuri vor sprijini investițiile în tehnologii precum baterii, panouri solare, turbine eoliene, pompe de căldură, utilizarea și stocarea captării carbonului, precum și pentru producția și reciclarea materiilor prime esențiale aferente.
Comisia Europeană a inițiat o hotărâre prin care vrea să pună în aplicare decizia CJUE legat de pesticidele toxice pentru albine. Odată cu decizia, anunțată în ianuarie a acestui an, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a confirmat că statele membre nu vor mai avea voie să acorde derogări care să permită temporar utilizarea semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor „interzise expres” de legislația UE. Așadar următoarele sunt substanțe : imidacloprid, clothianidin și tiametoxam – aparțin unei clase de pesticide cunoscute sub numele de neonicotinoide care vizează insectele și sunt similare chimic cu nicotina. Neonicotinoizii au fost criticați în ultimii ani pentru că au contribuit la declinul albinelor prin perturbarea simțului lor de orientare, memorie și sisteme de reproducere.
Controversă pe ce pesticide ar putea fi interzise
Cu toate acestea, hotărârea a lăsat un semn de întrebare asupra amplorii sale. Mai exact, grupurile de campanie au pus la îndoială dacă s-a extins această hotărâre pentru a include toate pesticidele interzise și exportul de pesticide interzise. Acum, serviciul Comisiei pentru siguranța alimentară (DG SANTE) a prezentat interpretarea sa inițială a hotărârii, care a confirmat că executivul UE consideră că acest lucru se extinde dincolo de pesticidele neonicotinoide în cauză. „Credem că, într-adevăr, statele membre nu mai pot acorda autorizații de urgență pentru introducerea pe piață sau utilizarea produselor de protecție a plantelor în cazul în care s-a luat o decizie de interzicere a acestora din cauza efectelor nocive”, a declarat Clare Bury de la DG SANTE în timpul unei reuniunea comisiei de mediu a Parlamentului European. „Aș dori să reamintesc că, Comisia a analizat întotdeauna cu o mare critică autorizațiile de urgență, în special atunci când acestea au fost făcute în mod repetat”, a adăugat ea, subliniind că executivul UE a luat și măsuri pentru a „creșterea transparenței și controlului asupra autorizațiilor de urgență acordate în special de statele membre”.
Comisia analizează ce anume se va interzice
Contactat de EURACTIV, un purtător de cuvânt al Comisiei a explicat că, în prezent, Comisia analizează hotărârea și, prin urmare, această interpretare nu este neapărat cea care se va menține. Cu toate acestea, CropLife Europe, care reprezintă industria UE de protecție a culturilor, a reiterat într-o declarație că decizia Curții „clarifică când pot fi acordate autorizații de urgență de către statele membre”. „Curtea de Justiție a UE și-a bazat hotărârea cu privire la doi neonici, clothianidin și tiametoxam, pe faptul că utilizarea semințelor tratate cu aceste semințe a fost limitată în mod expres de un regulament de punere în aplicare al Comisiei”, a spus un reprezentant.
membrii onsiliului de adminitrație al Shell sunt dați în judecată de către investitori.
Foto cu caracter ilustrativ: Christian Battagli, Unsplash
Luna trecută, organizația de drept de mediu ClientEarth a anunțat că va da în judecată compania Shell. Acest lucru poate să nu pară ieșit din comun. Ceea ce face ca acest caz să fie diferit, însă, este faptul că subiecții acuzațiilor sunt oameni în carne și oase. Membrii consiliului de administrație al Shell sunt cei care sunt dați în judecată, și nu compania, în sine. Pentru că, de data aceasta, nu corporația este considerată răspunzătoare, ci chiar administratorii săi. Euronews a petreccut timp în culise, cu avocații de mediu care au dat în judecată Consiliul de administrație al Shell.
Membrii consiliului de administrație al Shell, dați în judecată de investitori
Cei 11 membri ai consiliului de administrație al Shell și-au încălcat obligațiile legale, spune ClientEarth. Aceștia nu ar fi îndeplinit o strategie de tranziție care să fie aliniată prevederilor din Acordul de la Paris. Practic, spun avocații, consiliul de administrație al Shell nu face suficient pentru a gestiona riscurile cu care se confruntă compania din cauza schimbărilor climatice. Avocații cer instanței impunerea unui ordin care să oblige consiliul de administrație să adopte și implementeze o strategie de gestionare a riscului climatic. „Compania are datoria de a respecta atât Legea Companiilor (britanice), cât și legislația engleză”, explică Paul Benson, avocat ClientEarth.
Un alt lucru extraordinar este că organizația juridică nu acționează singură. Ea este susținută de investitori care dețin 12 milioane de acțiuni în companie. ClientEarth, în mod esențial, este, și ea, unul dintre acești investitori, din 2016.
„Tranziția de la combustibilii fosili la alternative cu emisii scăzute de carbon – ei, practic, se referă la asta ca la o criză existențială pentru industria petrolului și gazelor”, spune avocatul senior ClientEarth Paul Benson. „Consiliul de administrație al lui Shell a identificat o parte a acestui risc. Problema este că nu o gestionează într-un mod proporțional și adecvat, și asta lasă compania expusă serios,” adaugă acesta.
Consiliul de administrație al Shell este acuzat că nu ia în serios impactul tranziției energetice și al schimbărilor climatice asupra companiei. Foto cu caracter ilustrativ: Robin Sommer, Unsplash
Care sunt cerințele ClientEarth?
„Este prima oară când un consiliu de administrație este făcut răspunzător pentru că nu a pregătit în mod corespunzător o companie pentru tranziția energetică”, spune Benson.
Decizia de a da în judecată membrii consiliului de administrație al Shell nu a fost făcută ușor, adaugă acesta. El afirmă că echipa sa a petrecut multe luni parcurgând documentele necesare. Aceasta are o expertiză semnificativă în domeniu, susține Benson. Din acea muncă, a rezultat acest proces de referință – o noutate pentru instanțele engleze. Ar exista, încă, speranța că acoperirea subiectului de către presă și presiunea investitorilor ar putea forța consiliul să acționeze?! Benson spune că aceasta este, acum, doar o „speranță rătăcită”. El adaugă că este încrezător că Înalta Curte va acorda ClientEarth permisiunea de a continua cu acest proces unic.
Cum s-a ajuns ca membrii consiliului de administrație al Shell să fie dați în judecată?
Benson explică că s-au adunat un număr mare de „preocupări și frustrări cu adevărat serioase”. ClientEarth este acționar la Shell din 2016 și face parte dintr-o rețea de investitori. EI nu sunt, totuși, singurii îngrijorați de viitor. Benson spune că, din poziția lor de acționari, au putut fi la curent cu îngrijorările și frustrările celorlalți investitori cu privire la direcția de mers a companiei. Aceștia sunt neliniștiți cu privire la direcția pe care o ia Consiliul. Ei s-au plâns Consiliului de mai multe ori de-a lungul anilor. Mai mult, spun ei, investițiile includ fonduri de pensii care sunt, acum, supuse unui risc pe care compania nu îl gestionează.
Shell neagă că există vreo revoltă în rândul acționarilor. Compania susține că aceștia „suțin cu fermitate” progresul făcut de companie în strategia sa de tranziție energetică. 80% au votat în favoarea acesteia la ultima adunare generală anuală, afirmă compania.
Shell inveștește masiv, încă, în producția de petrol și gaze. Foto cu caracter ilustrativ: Zbynek Burival, Unsplash.
Lipsa de acțiune în gestionarea riscurilor cu care se confruntă compania din cauza schimbărilor climatice, motiv de îngrijorare pentru acționari
Una dintre problemele cheie pentru ClientEarth este atitudinea Shell față de o hotărâre judecătorească olandeză din 2021. Aceasta a impus Shell să-și reducă emisiile cu 45% până la sfârșitul anului 2030. Friends of the Earth și peste 17.000 de co-reclamanți au acuzat compania că știa despre riscurile emisiilor de carbon de decenii. Obiectivele climatice ale Shell nu au fost suficient de ambițioase, au susținut aceștia, cu succes. Compania a ales să depună recurs, în loc să acționeze pozitiv.
Benson spune că instanța a fost explicită în ceea ce privește promptitudinea unei acțiuni impuse de decizia judecătorească. Unica acțiune luată de companie nu poate fi aceea de a face recurs și a spune „Oh, poate vom câștiga recursul”, adaugă Benson.„Trebuie să o facă acum și să înceapă să se conformeze hotărârii acum,”. Atitudinea companiei față de acest ordin al instanței a tras semnale de alarmă pentru acționari, explică Benson. Consiliul de administrație nu crede că îinta impusă este compatibilă cu afacerea pe care o administrează și, prin urmare, nu vor încerca să o atingă.
Ceea ce consiliul a ales să spună este că vor reduce cu 50% până în 2030 emisiile directe de gaze cu efect de seră din surse deținute de companie și emisiile indirecte din energia achiziționată și utilizată. Emisiile de la produsele pe care le vând, responsabile pentru 90% din totalul companiei, nu vor fi reduse, însă.
Acționarii consideră că o companie multinațională uriașă a cărei singură acțiune este cea de a spune că: „Ei bine, nu-mi place o parte din acea decizie judecătorească, așa că nu o vom face” nu dă dovadă că ar folosi un model de management rezonabil sau durabil. Evaluări independente au estimat că emisiile nete ale Shell vor scădea cu doar 5% până în 2030 – foarte departe de ceea ce a ordonat instanța.
Perspectiva deciziilor bruște și a activelor blocate, scenariu de coșmar
Anul trecut, ClientEarth a trimis consiliului de administrație o scrisoare cuprinzătoare, în care își exprima îngrijorările. Shell nu poate să mai întârzie mult în a se adapta la schimbările potențiale ale reglementărilor, economiei, tendințelor consumatorilor și chiar evoluțiilor societale, spun ei. Dacă va alege să întârzie, va fi puțin probabil să poată să răspundă corect la astfel de schimbări. Atitudinea Shell mărește șansa de a lua decizii bruște, pripite, pentru a remedia problema, când acel moment se va materializa, susțin avocații.
Absența unui răspuns satisfăcător la acea scrisoare le-a dat de înțeles, spune Benson, că au epuizat orice altă soluție, în afara de cea a intentării unui proces.
„Este o rețetă de succes pentru a avea de-a face cu active eșuate, dacă continui să investești bani în noi proiecte majore axate pe petrol și gaze, atunci când fiecare scenariu de tranziție energetică de la Agenția Internațională pentru Energie spune că va exista o scădere a cererii în acele sectoare.”
Acționarii se tem pentru viitorul investițiilor lor în companie. Foto cu caracter ilustrativ: Tyler Prahm, Unsplah
Active eșuate sunt activele care vor avea o valoare mai scăzută decât cea așteptată. În ceea ce privește petrolul și gazele, ele sunt reprezentate de cele care își pierd valoarea sau se transformă în datorii, din cauza efectului tranziției energetice.
De exemplu, explică Benson, există unele active pe care compania le are, sau proiecte în curs de explorare și dezvoltare, care nu vor începe să producă petrol și gaze până în 2030 sau 2040. Potrivit lui Benson, lumea va arăta mult diferit până în acel moment. „Pui toți acești bani, capitalul acționar al oamenilor, banii fondului de pensii al oamenilor, în aceste uriașe noi proiecte. Și aceste proiecte vor ajunge să fie, cel mai probabil, active blocate.”
Shell respinge acuzațiile
Shell a declarat pentru euronews că nu acceptă acuzațiile ClientEarth. Compania spune că directorii săi și-au respectat obligațiile legale. Aceștia au acționat în interesul companiei, spune Shell. De asemenea, compania susține că obiectivele sale climatice sunt aliniate cu obiectivul de 1,5 C al Acordului de la Paris. Consiliul a spus că își va apăra această poziție.
Acum, decizia de a permite avocaților ClientEarth să continue cu acest proces aparține Înaltei Curți.
Viitorul procesului intentat Shell va fi decis la Înalta Curte de Justiție britanică, aflată la Londra. Foto cu caracter ilustrativ: Jaanus Jagomagi
Guvernul României a decis, la aprobarea bugetului pentru AFM, dublarea fondurilor pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice, conform Adevărul.
„În ceea ce privește domeniul investițiilor în energie regenerabilă și alte programe de mediu, avem astăzi pe masa Guvernului o decizie care, practic, vizează programul Casa Verde Fotovoltaice.
Am discutat cu domnul ministru, am asumat ca, la nivelul Guvernului, să dublăm fondurile alocate pentru aceste proiecte.
Dacă cifra este corectă, aproximativ 2 miliarde de lei vor fi alocați pentru instalarea de panouri fotovoltaice. În felul acesta numărul de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării“, a spus Nicolae Ciuca.
Guvernul României: Un miliard de euro doar pentru persoane fizice
Potrivit lui Tanczos Barna, banii alocați vin din taxa de mediu, obținută din valorificarea certificatelor de emisii de gaze.
„Am pregătit un buget care se bazează, în primul rând, pe veniturile AFM din taxa de mediu, respectiv gestionarea fondului, care este fondul de gaze cu efect de seră, un fond ce provine din valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Noutățile programului sunt creșterea sumelor alocate pentru Casa Verde Fotovoltaice, pentru persoanele fizice.Astfel, prin aprobarea bugetului de acum și prin rectificarea bugetară să putem ajunge la acele cifre pe care le-ați precizat și dumneavoastră și pe care le-am promis în cursul acestui an“, a spus ministrul Mediului.
Tanczos Barna a anunțat și„o noutate în domeniul asistenței sociale“. Acesta reprezintă acordarea de „sprijin pentru acele unități de cult și pentru ONG-urile care prestează servicii de asistență socială. (…)
„De asemenea, contractăm acele finanțări care au fost adjudecate prin evaluarea dosarelor anul trecut. Aici venim cu o sumă de 300.000 milioane de lei, pentru a duce la îndeplinire programul de anul trecut. Prin programul acesta, în 2021 – 2024, ne vom apropia, într-adevăr, de o finanțare de un miliard de euro, doar pentru panouri fotovoltaice pentru persoanele fizice și pentru aceste unități care oferă asistență socială pentru persoane vulnerabile“, a spus Tanczos Barna, citat de Agerpres.
Astfel, suma alocată de Guvern pentru instalarea de panouri fotovoltaice se ridică acum la aproape 2 miliarde de lei.
Protestele activistilor de mediu par să intre într-o nouă eră. Cel puțin, acestea sunt semnalele receptate dinspre Germania. De-a lungul țării, primarii germani au început să le ofere activiștilor climatici câte ceva din ceea ce își doresc. Parteneriatele între primării și activiștii climatici sunt soluția găsită de aceștia pentru a stopa prostestele de stradă.
De-a lungul Germaniei, orașele încheie acorduri cu activiștii climatici pentru a împiedica blocarea drumurilor de către protestatari.
Hanovra, deschizătoare de drum în discuțiile dintre primării și activiștii de mediu
Primarul Hanovrei, Belit Onay a anunțat săptămâna trecută că sprijină unele dintre revendicările grupului de protest ecologist Last Generation. La puțin timp după asta, orașele Tübingen și Marburg au urmat exemplul Hanovrei.
Last Generation sunt bine cunoscuți în Germania. Membrii săi se lipesc de drumuri pentru a sublinia necesitatea unei acțiuni mai dure împotriva schimbărilor climatice. „Last Generation a lansat, de aproape un an, acțiuni de nesupunere civilă în Germania, mai ales la Berlin”, spune Theo Schnarr, membru al grupului. „Dar în ultimele luni, l-am răspândit și în multe alte orașe și orașe din întreaga Germania.”
Mulți nu sunt de acord cu metoda de protest a Last Generation. Schnarr spune, însă, că aceasta creează un fel de „tensiune creativă”. El adaugă că, de când au început acest program de nesupunere civilă, au fost mereu deschiși pentru negociere.
Parteneriatele între primării și activiștii climatici: militând, împreună, pentru schimbare
Last Generation cer unele lucruri care, însă, nu pot fi oferite decât de către guvernul german. Doar acesta poate schimba, de fapt, legile și legislațiile. Tocmai de aceea, primarul Belit Onay a scris o scrisoare parlamentarilor germani de rang înalt. El a postat-o și pe contul său de Instagram. În ea, Onay sprijină un apel pentru limitări de viteză pe autostrăzi, dar și un bilet de transport public, valabil la nivel național, de 9 euro. Acesta nu a fost de acord ca adunări ale cetățenilor – una dintre principalele revendicări ale ultimei generații – să aibă puterea de a legifera acțiunile climatice. Onay a spus, totuși, că aceste organisme ar trebui create pentru a consilia politicienii.
Primarul din Hanovra a primit critici pentru alegerea sa, unii spunând că acordul a fost în esență șantaj. „Unii oameni spun: „Bine, acest primar a fost șantajat? A făcut mai mult decât ar trebui să facă ca primar?’”, spune Schnarr. „Alții spun: „Da, bine, fiecare primar poate să scrie o scrisoare acum și apoi Last Generation va înceta să blocheze străzile”.
Dar Schnarr crede că a dat dovadă de curaj, scriind această scrisoare. Aceasta reprezintă, spune el, acțiunea colectivă necesară pentru a combate schimbările climatice. „Suntem deja în contact cu o mulțime de primari în acest sens acum. Cred că putem ajunge la un fel de punct de răsturnare socială aici.” „Sper ca tânăra generație să nu cedeze”
Parteneriatele între primării și activiștii climatici, o soluție logică, conform primarului Marburgului
Cel mai recent acord cu activiștii pentru climat a fost încheiat de Dr. Thomas Spies din Marburg, de la Partidul Social Democrat (SPD).
„Așadar, în Marburg, au existat o serie de „campanii de lipire” ale Last Generation, aproape zilnic, în săptămâna precedentă”, spune acesta, pentru Euronews Green.
„I-am sunat, i-am invitat să vorbească despre ceea ce își doresc de fapt și dacă putem găsi modalități pentru ca cetățenii orașului universitar Marburg și autobuzele noastre să poată conduce din nou corespunzător.”
Spies spune că Last Generation au vrut să ceară guvernului federal și Bundestag-ului german trei lucruri: un consiliu al cetățenilor, limite de viteză și returnarea biletului de transport public de 9 euro la nivel național. Marburg și-ar dori deja să poată stabili propriile limite de viteză – ceva ce municipalitățile din Germania nu pot face. El spune că discuțiile și găsirea unei soluții comune sunt ceea ce vor ajuta lucrurile să progreseze, și protestele să înceteze. Văzând scrisoarea de la Hanovra, acesta a realizat că obiectivele lor climatice erau deja strâns aliniate cu grupul de protest. Asta l-a determinat pe Spies să încheie un acord cu Last Generation.
„Căutați o escaladare care să nu aducă decât multe necazuri? Sau mai întâi încercați să vorbiți unul cu celălalt și să vedeți despre ce este vorba?”„Decizia a fost ușor de luat”, conchide Spies.
Situație scandaloasa în Hunedoara, pe râul Tâmpa, acolo unde s-a produs o scurgere de levigat de la deponeul ecologic. Garda de mediu, Comisariatul Județean Hunedoara a amendat firma Supercom, cea care administreaza deponeul ecologic cu 80.000 de euro. „Am aplicat amenda de 80.000 de lei pentru că nu au luat toate măsurile necesare ca să nu ploueze și nu au anunțat evenimentul. Este a doua oară când se întâmplă. A mai fost o astfel de situație în anul 2021”, a explicat șeful Gărzii de Mediu, Comisariatul Hunedoara, Dorel Bretean. Iar Agenția de Protecție a Mediului a transmis o avertizare către cei care care au terenuri în apropierea râului că nu pot însămânța în aceasta primăvara pentru că nu se știe exact care este paguba produsă de scurgerea de legivat. Cu toate acestea, cei de la Apele Române cei care ar fi trebuit să ducă la laborator probele prelevate din râu, se pare că nu le au dus potrivit gazeta de dimineață.
Deșeuri rămase pe sol lângă râu
Aceiași sursă precizează că unda de poluare pe apă create de evenimentul dezastruos a mai trecut, cu toate acestea urmele de deșeuri sunt pe sol lângă rau. „Am decis că vom solicita operatorului responsabil, să facă investigarea solului cu un laborator acreditat. Prin primării vom avertiza cetățenii, care sunt aceiași de acum doi ani, vor fi identificați de Oficiul Județean de Cadasatru, să nu utilizeze terenurile pentru însămânțarea de primăvară și pentru hrănirea animalelor, până la finalizarea analizelor”, a explicat Georgeta Barabas, director APM Hunedoara.
Responsabilii nu au anunțat incidentul
Potrivit sursei ceitate poluarea s-ar fi produs de fapt în week-end, dar a fost anunțată abia luni dimineață. Niciuna dintre firmele care sunt responsabile pentru scurgerea levigatului nu a catadicsit să sune la 112. Cel care a semnalat poluarea a fost un cetățean care a sunat la numărul de urgență și a explicat că pe pârăul Tâmpa curge ceva. Deponeul de la Bârcea ar fi trebuit să rezolve problema poluării și a deșeurilor, de aceea în el s-au investit nu mai puțin de 60 de milioane de euro din fonduri europene. Cu toate acestea se pare că nu are efect, având în vedere că nu e prima data când se întâmpla așa ceva. Si acum doi ani a fost o situație similară, tot la începutul primăverii.
CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare, arată un nou studiu publicat în Science Advances. Eficiența în captarea CO2 din atmosferă a noii tehnologii este triplă, comparativ cu metodele actuale. Aceasta implică transformarea gazului în bicarbonat de sodiu, care este, apoi, depozitat în apă de mare. Metoda, sigură și ieftină, ar putea accelera implementarea tehnologiei de îndepărtare a carbonului, spun experții.
Captarea carbonului , importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice
Întreaga lume se străduiește, de decenii, să reducă emisiile de dioxid de carbon. Mai multe companii au încercat, însă, o altă abordare în lupta pentru slavarea mediului. Acestea s-au concentrat, mai degrabă, pe dezvoltarea tehnologiei de eliminare a CO2 din atmosferă.
Compania elvețiană Climeworks este una dintre cele mai cunoscute, conform euronews. În ultimii zece ani, angajații ei au dezvoltat niște utilaje puțin altfel. Acestea aspiră aerul din atmosferă, apoi filtrează și captează moleculele de dioxid de carbon. Climeworks sunt și proprietarii celei mai mari fabrici de captare directă a aerului din lume, aflată în Islanda. CO2 captat acolo este injectat adânc în subteran, unde este transformat în piatră. Recent, compania a început să vândă și un serviciu certificat de îndepărtare a carbonului către corporații mari, cum ar fi Microsoft, Spotify și Stripe.
CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare – dar care ar fi costul acestei operațiuni?
Costul este, însă, o mare problemă în calea extinderii metodelor actuale de captare directă a aerului. CO2 este prezent relativ diluat în atmosferă – aproximativ 400 de părți per milion (ppm) în aer. Asta implică necesitatea unor utilaje mari pentru a absorbi, dar și descărca CO2. Astfel de utilaje necesită cantități mari de energie.
Acestea ar putea fi reduse drastic, însă, dacă CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare la scară largă. Aici intervin îmbunătățirile aduse de noul studiu, spun oamenii de știință implicați. Noua abordare promite costuri mai mici, pentru o eficiență mult mai mare. O tehnologie deja existentă pentru a filtra apa stă la baza noului avans științific.
Cercetătorii au„ajustat” materiale deja aflate la dispoziție pe scară largă – rășini și alte substanțe chimice – pentru a elimina CO2 din aer. Noul material hibrid absorbant este capabil să absoarbă de trei ori mai mult CO2 decât substanțele existente, arată testele întreprinse. Cercetătorii spun că nu sunt conștienți de existența vreunui material absorbant care să aibă o capacitate de absorbție asemănătoare. „Această abilitate simplă de a capta CO2 într-o cantitate mare, într-un volum mic de material, este un aspect unic al muncii noastre”, spune autorul principal, profesorul Arup SenGupta de la Universitatea Lehigh din SUA.
CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare la scară largă. Foto: Cristian Palmer, Unsplash
Noua tehnologie, bine primită de alți cercetători din domeniu
„Sunt bucuros să văd această lucrare în literatura publicată, este foarte interesantă și are o șansă bună de a transforma eforturile de captare a CO2”, spune Prof. Catherine Peters de la Universitatea Princeton, expert în inginerie geologică, care nu a fost implicată în proiectul de cercetare. „Partea foarte inteligentă a acestei metode este că punctul de plecare a fost o tehnologie concepută anterior pentru a fi folosită în cazul apei. Acest avans aplică această tehnologie în faza gazoasă – o idee nouă. Performanța ridicată demonstrată în captarea CO2 este promițătoare,” a adăugat aceasta.
Una dintre marile provocări în captarea CO2 este ce se poate face cu gazul captat. O abordare utilizată pe scară largă este depozitarea lui sub pământ sau în mare, în foste puțuri de petrol. Aici intervine o altă noutate adusă de același studiu. Cercetătorii au combinat CO2 captat cu substanțe chimice care îl transformă în bicarbonat de sodiu. Astfel, el poate fi depozitat, ușor și în siguranță, în apa de mare.
Dr SenGupta spune că acum vrea să înființeze o companie prin care să dezvolte tehnologia, în continuare. El consideră că eliminarea CO2 în acest fel nu numai că va fi esențială pentru limitarea creșterii temperaturilor globale, ci ar putea fi, de asemenea, de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare. „Trebuie să o ducem în locuri precum Bangladesh, Barbados sau Maldive, au și ele un rol de jucat, nu pot fi doar spectatori care să continue să sufere”, spune acesta.
Copacii captează dioxidul în mod natural. Aceștia nu fac față cantităților enorme eliberate în atmosferă. Defrișările masive fac situația în are se află planeta și mai dificilă. Foto: Arnaud Mesureur.
Soluția pentru viitor: o îmbinare între eforturile de reducere a carbonului, și captarea acestuia?
Unii oameni de știință sunt reticenți în a pune prea mult accent pe tehnologiile noi și emergente, cum ar fi captarea directă a aerului. Aceștia se tem că a face asta ar putea duce la o scădere a interesului pentru reducerea carbonului, din partea guvernelor, dar și și a omului de rând.
Totuși, mulți alții privesc cu îngrijorare ultimele cifre privind emisiile de carbon. Creșterea acestora amenință pragurile de temperatură ale acordului climatic de la Paris. Reducerile masive de carbon rămân foarte importante, spun ei. Desfășurarea rapidă a captării directe a aerului are un potențial egal în evitarea schimbărilor climatice, totuși. „A devenit și mai important, acum că suntem cu siguranță într-un regim de depășire, în care trebuie să luăm carbon înapoi din mediu”, a spus profesorul Klaus Lackner, un pionier în domeniul eliminării CO2. „DAC va trebui să devină mai ieftin, pentru a aduce o contribuție utilă. Sunt optimist că poate face acest lucru”.
Profesorul SenGupta împărtășește acest optimism. El consideră că această nouă abordare poate elimina CO2 pentru un cost de mai puțin de 100 de dolari pe tonă.
