Danemarca a inaugurat primul loc din lume de stocare a CO2 care acționează transfrotalier

Autor

-

9 martie 2023

Proiectul Greensand este prima întreprindere care realizează captarea și stocarea transfrontalieră a carbonului (CCS), prin transportul de CO2 din Belgia și injectarea acestuia într-un câmp petrolier epuizat de sub Marea Nordului danez. Proiectul își propune să stocheze în siguranță și permanent până la opt milioane de tone de CO2 în fiecare an până în 2030, echivalentul a 40% din obiectivul de reducere a emisiilor a Danemarcei și peste 10% din emisiile anuale ale țării. „În acest lucru stă sustenabilitatea competitivă a Europei”, a spus von der Leyen într-un discurs video la evenimentul inaugural din Danemarca. „Demonstrați că se poate – că ne putem dezvolta industria prin inovare și competiție și, în același timp, să eliminăm emisiile de carbon din atmosferă prin ingeniozitate și cooperare”, a adăugat ea.

Co2-ul dintr-o țară va fi injectat într-o alta

Proiectul marchează o descoperire în captarea carbonului, luând CO2 dintr-o țară și injectându-l în alta, a declarat Brian Gilvary de la INEOS Energy, una dintre cele 23 de organizații care conduc Project Greensand alături de alte afaceri, mediul academic, guverne și start-up-uri. Potrivit lui Gilvary, tranziția energetică va necesita captarea și stocarea carbonului „ca bază” pentru a atinge obiectivele climatice ale lumii. „Este imposibil pentru industrie sau pentru planetă să ajungă la zero net până în 2050 fără captarea carbonului. Deci este absolut parte integrantă a ceea ce facem în viitor”, a spus el. Evenimentul este semnificativ pentru obiectivele de decarbonizare ale Europei, a declarat Clean Air Task Force, un ONG care a vorbit cu EURACTIV la evenimentul de inaugurare din Danemarca. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, UE va trebui să stocheze cel puțin 300 de milioane de tone de CO2 în fiecare an până în 2050 pentru a-și atinge obiectivul de zero net.

Există fonduri UE pentru astfel de investiții

La nivelul UE, finanțarea proiectelor CCS a început să fie din nou viabilă, după câțiva ani de pauză în urma unei prime serii de proiecte eșuate. În cadrul Fondului de inovare al UE, 24 de proiecte de decarbonizare industrială au primit deja 2,8 miliarde EUR. Proiectele de captare a carbonului vor primi, de asemenea, probabil mai mult sprijin în cadrul viitorului Act al industriei Net-Zero al Comisiei Europene, care urmează să fie lansat pe 14 martie. „Am început o misiune de a asigura avantajul industrial al Europei, de a crea locuri de muncă bune și semnificative și de a ne repara planeta. Îndepărtarea carbonului face parte din această misiune”, a declarat von der Leyen. De asemenea, Comisia Europeană intenționează să publice o strategie privind captarea, utilizarea și stocarea carbonului în cursul acestui an. Marea Nordului, care are o mulțime de puțuri de petrol și gaze epuizate, este de așteptat să fie un centru pentru captarea și stocarea carbonului, cu proiecte similare cu Proiectul Greensand deja în desfășurare în Norvegia.

A doua cea mai călduroasă iarna din toate timpurile a fost cea din care am ieșit.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Oamenii de știință spun că Europa iese din a doua cea mai caldă iarnă înregistrată, pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, scrie DW. În timp ce vremea blândă s-a dovedit binevenită pe fondul penuriei de energie, înseamnă probleme pentru agricultură, floră și faună. În timp ce iarna neobișnuit de blândă a oferit o ușurare pe termen scurt pe fondul prețurilor ridicate la gaze după ce Rusia a redus livrările de combustibil către Europa, temperaturile ridicate atribuite schimbărilor climatice provocate de om reprezintă un risc pentru viața sălbatică și agricultură. Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE au arătat că temperatura medie în Europa din decembrie până în februarie a fost cu 1,4 grade Celsius peste media 1991-2020 pentru emisfera nordică.

Iarna boreală mult mai uscată decât normal

Iarna boreala 2022/2023 a fost a doua cea mai caldă înregistrată în Europa, cu temperaturi mult peste medie în estul Europei și în părți din nord-estul Europei, potrivit Copernicus. Iarna boreală a fost mai uscată decât media pentru o mare parte din vestul și sud-estul Europei, precum și în regiunile Rusiei. Condiții mai umede decât media stabilite în anumite părți ale Iberiei și într-o regiune mare de la sud-vest la nord-est de-a lungul continentului. A fost mai umed decât media și în vestul Americii de Nord, vestul Rusiei, o parte a Asiei Centrale, nordul Australiei, sudul Braziliei și sudul Africii. Regiunile mai uscate decât media au inclus Mexic, cea mai mare parte a Asiei Centrale, Cornul Africii, sudul Australiei și o mare parte din America de Sud. În februarie au fost „temperaturi mult peste medie în estul Europei și în părți din nord-estul Europei”, se arată în raportul Copernicus. Aceste temperaturi ridicate au urmat un val de căldură sever de iarnă la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie.

Vara anului 2022 cea mai fierbinte din Europa

Temperaturile record de iarnă au lovit țări din Franța până în Ungaria și au făcut ca stațiunile de schi să fie închise din cauza lipsei de zăpadă. Cercetătorii Copernicus au raportat anterior că vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte din Europa de la începutul înregistrărilor lor. Oamenii de știință leagă perioadele mai calde din Europa pe termen lung de schimbările climatice cauzate de om. Într-o oarecare măsură, vremea mai blândă a fost binevenită, țările europene temându-se că ar putea rămâne fără gaz natural folosit pentru încălzirea locuințelor în această iarnă, în contextul în care Rusia întrerupe aprovizionarea cu gaze către continent. Cu toate acestea, iernile mai blânde pot avea un impact asupra agriculturii și habitatelor, deoarece creșterile de temperatură pot face ca plantele să înceapă să crească prematur sau să scoată animalele din hibernare devreme.

Acest dezechilibru va provoca extincția unor animale

Acest lucru îi face vulnerabile la uciderea în urma unor valuri de frig mai târziu în sezon. Tilly Collins, director adjunct al Centrului pentru Politică de Mediu al Imperial College London, spune că plantele și animalele se străduiau să mute habitatele pentru a-și menține temperatura ideală din cauza schimbărilor climatice. „Pentru speciile cu populații mici sau zone restrânse, acest lucru le poate îndrepta cu ușurință pe calea dispariției”, a spus Collins. Raportul Copernicus a evidențiat, de asemenea, alte extreme legate de climă, inclusiv o scădere a întinderii gheții marine din Antarctica la cel mai scăzut nivel din februarie de când au început înregistrările de date satelitare în urmă cu aproape jumătate de secol. „Ultimele noastre date arată că gheața din Antarctica a atins cea mai mică măsură în înregistrarea de date satelitare de 45 de ani. Aceste condiții scăzute de gheață pot avea implicații importante pentru stabilitatea platformelor de gheață din Antarctica și, în cele din urmă, pentru creșterea nivelului mării la nivel global”. „Calotele polare sunt un indicator sensibil al crizei climatice și este important să monitorizăm îndeaproape schimbările care au loc acolo”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus.

Cantitatea de plastic din Oceane s-ar putea tripla până în 2040

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Un studiu îngrijorător a fost dat publicității și potrivit datelor din el, cantitatea de plastic care ajunge în ocanele de pe întreg Globul s-ar putea tripla până în 2040. Asta dacă Organizația Națiunilor Unite nu face ceva în acest sens și nu va elabora un plan global de intervenție, astfel încât situația să poată fi evitată. Cei care au realizat acest studio sunt institutul 5 Gyres, care potrivit Reuters, sunt o organizație americană a cărei activiatte este aceea de a milita pentru reducerea poluării cu plastic. Potrivit datelor obținute de sursa citată, nu mai puțin de 171 de mii de miliarde de particule de plastic plateau 171 de mii de miliarde de particule de plastic dacă ne raportăm la annul 2019, atunci când s-au preluat aceste date.

11.000 de stații de monitorizare au transmis date

Practic cei care au făcut acest studio și au strâns aceste date au analizat nu mai puțin de 11.000 de stații de monitorizare legat de poluarea cu plastic din șase regiuni marine majore, pentru ca datele să fie cât mai cuprinzătoare. Tot din acest motiv studiul s-a întins pe 40 de ani, astfel că cercetătorii au început să analizeze date începând cu 1979 și până în anul 2019. După ce au strâns datele și au coroborat cu toți ani, cercetătorii au concluzionat faptul că ritmul de creștere a particulelor de plastic în Oceane este unul alarmant, astfel că ar putea crește de 2,6 ori din prezent și până în 2040.

ONU vrea ca până în 2024 să termine tratatul

Asta dacă autoritățile în măsură, nu vor introduce politici globale obligatorii privind protecția apelor. “Am descoperit o tendință alarmantă de creștere exponențială a microplasticelor din oceanul global de la începutul mileniului”,a explicat Marcus Eriksen, cofondator al Grupului 5 Gyres, într-un comunicat de presă. Acesta a mai explicat: “Avem nevoie de un tratat global puternic și obligatoriu din punct de vedere juridic al ONU privind poluarea cu plastic care să oprească problema de la sursă”. Rezidurile care provin din plastic sunt dăunătoare pentru oceane, acestea contaminând apa și amenințând animalele marine. Asta pentru că ele confundă de multe ori plasticul cu hrana. Organizația Națiunilor Unite a început deja negocierile pentru combaterea poluării cu plastic, cu scopul de a elabora un tratat obligatoriu până la finalul anului 2024.

Sursele fără emisii de carbon au furnizat peste 40% din producția totală de energie a SUA în 2022, arată un nou raport

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

jean-lui-piston-XGzouhqHpro-unsplash — Foto: Jean Lui Piston, Unsplash

În 2022, sursele fără emisii de carbon au furnizat peste 40% din producția totală de energie a SUA, arată un nou raport. Cifra-record reprezintă suma energiei obținute din surse regenerabile – de exemplu, solară, eoliană și hidroelectrică – și energia nucleară. Energiile nucleară și hidroenergetică s-au menținut la niveluri similare cu anii precedenți. Așadar, cea mai mare parte a acestei creșteri provine din energia eoliană și solară.

Datele au fost prezentate în Sustainable Energy in America 2023 Factbook, o colecție de informații cu privire la industria energetică obținute din diverse surse americane. Almanahul este produs de Business Council for Sustainable Energy – Consiliul de Afaceri pentru Energie Durabilă.

Raportul arată și că vânzările de vehicule electrice (EV) au crescut cu 50%. Astfel, în 2022, americanii au cumpărat aproape 982.000 de mașini electrice noi.

Viitorul energetic al SUA sună promițător, în ceea ce privește energia regenerabilă

2022 a văzut o încetinire a construcției de instalații de energie regenerabilă, în SUA, datorită unor probleme cu lanțul de aprovizionare, și a inflației. În ciuda acestui fapt, sursele regenerabile au doborât toate recordurile. Ele au acoperit 13% din cererea totală de energie din SUA, și 23% din cererea de electricitate – cel mai înalt nivel de până acum.

2023 arată și mai promițător pentru sursele fără emisii de carbon. Legea Reducerii Inflației, inițiată de Biden, promovează tranziția la energia curată. Adoptată în august 2022, ea alocă 369 de miliarde de dolari (361 de miliarde de euro) energiei regenerabile și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Creditele fiscale pentru toate nivelurile sectorului tranziției energetice au fost instrumentele principale prin care au fost alocați acești bani. Noua legislație a încurajat masiv sectorul energetic. Astfel, spre finele lui 2022, companii din sectoarele solar, al bateriilor EV și al altor sectoare axate pe producerea de energie curată și-au anunțat planurile de a deschide noi fabrici de producție pe teritoriul SUA. Legea a stârnit și interesul altor industrii, precum cea de rafinare a petrolului și a producției de oțel, pentru folosirea hidrogenului verde.

Energia nucleară – o soluție fiabilă pentru viitor?

Energia nucleară este subiect de controversă în UE. Foto: Nicolas Hippert, Unsplash

Energia nucleară este un subiect de controversă pentru susținătorii energiei durabile. Ea este considerată „fără emisii de carbon”, deoarece reactoarele nucleare nu produc emisii directe de CO2. Totuși, combustibilul pe care îl folosește este uraniul, exploatarea și rafinarea căruia implică un consum mare de energie. În ciuda acestui fapt, mulți consideră că energia nucleară este un punct intermediar util în tranziția la energia regenerabilă. Producția sa nu depinde de soare sau vânt. Asta o face o sursă fiabilă de energie, o opțiune mai bună decât combustibilii fosili generatori de emisii de carbon.

Problema potențialelor defecțiuni este una uriașă, totuși – precum cele de la Cernobîl și Fukushima. Acestea pot fi catastrofale, atât direct cât și indirect, pentru om și mediu. Chiar și în absența unor accidente, centralele nucleare tot prezintă probleme pentru mediu. Nivelul deșeurilor radioactive produse este ridicat – deșeuri care trebuie depozitate și tratate.

Inovațiile în acest domeniu ar putea rezolva, în viitor, unele dintre aceste probleme. Extracția uraniului din apa de mare și crearea de reactoare de fuziune nucleară sunt două exemple de astfel de inovații.

Statutul energiei nucleare este subiect de dispută între țările UE. Franța vrea ca hidrogenul nuclear – de obicei clasificat ca „roșu” sau „roz” – să fie etichetat ca „verde”. Germania și Spania se opun, însă. Noțiunea de hidrogen verde se referă, în mod obișnuit, la cel produs folosind energie regenerabilă, precum cea eoliană sau solară.

În 2022, energia eoliană și solară au produs mai multă electricitate decât au făcut-o gazele fosile. Foto: Matthew Henry, Unsplash

Câtă energie a provenit din surse regenerabile în Europa în 2022?

Energia solară din Europa a crescut cu aproape 50% în 2022, potrivit unui raport al grupului industrial SolarPower Europe. Cifra este un rezultat al instalării a 41,4 GW în panouri solare- suficient pentru a alimenta echivalentul a 12,4 milioane de case. Creșterea înregistrată a fost de 47%, față de cei 28,1 GW instalați în 2021. Într-un singur an, capacitatea UE de a genera energie cu ajutorul soarelui a crescut cu 25%.

Totodată, energia eoliană și solară au produs, anul trecut, mai multă electricitate decât au făcut-o gazele fosile, pentru prima dată în istoria sistemului energetic al UE. Energia regenerabilă a fost responsabilă pentru o cincime (22 la sută) din energia electrică a UE, o cifră record, arată un raport al think-tank-ului de energie curată Ember. „Șocurile anului 2022 au provocat doar o mică creștere a energiei pe cărbune și un val uriaș de sprijin pentru sursele regenerabile. Orice temeri privind o eventuală revenire a cărbunelui au fost, acum, înfrânte”, spune Dave Jones, șeful departamentului de analiză de date Ember.

Parlamentul European decide soarta Legii Restaurării Naturii

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

Delta Dunarii Ministerul Investitiilor — Delta Dunării. Foto: Ministerul Investițiilor

Legea Restaurării Naturii este adusă, din nou, la masa de discuții. Joi, 9 martie 2023, are loc o întâlnire între Comisia pentru Mediu a Parlamentului European (ENVI) și autorul textului legii, Cesar Luena. Scopul acesteia este de a decide soarta celor peste 2.000 de amendamente propuse. Se va hotărî,astfel, care dintre acestea vor rămâne în document, și care vor fi eliminate, raportează environmentjournal.

Legea Restaurării Naturii, un proiect de anvergură

Legea Restaurării Naturii a fost propusă pentru prima dată în iunie 2022. Aceasta urmărește să stopeze criza extincției accelerate a speciilor și să încetinească schimbările climatice.

Noile reglementări sunt de anvergură. Ele urmăresc punerea în aplicare a sugestiilor făcute de oamenii de știință pentru a proteja biodiversitatea. De exemplu, noua lege ar stabili calendare specifice pentru repararea râurilor, zonelor umede, câmpiilor și pădurilor degradate. Suprafața totală implicată ar fi de 1,6 milioane de mile pătrate, arată insideclimatenews. Aceasta se întinde de-a lungul 27 de țări membre, de la Scandinavia până la peninsulele Iberice și Balcanice.

Propunerea nu este lipsită de controverse

Noua lege este departe de-a fi adoptată în forma ei propusă. Adversarii săi, extrem de vocali, vin din rândul politicienilor de dreapta și de extremă-dreapta. Activiștii și susținătorii legii i-au acuzat pe aceștia că au încercat să o stopeze cu totul.

Din propunerea de lege lipsesc și detalii specifice privind habitatele marine. Nu sunt menționate nici tipurile de activități care ar trebui interzise în zonele protejate, pentru a proteja ecosistemele fragile. Acest lucru ar lăsa loc pentru portițe prin care să fie ocolite prevederile legii. Practici distructive, cum ar fi pescuitul industrial, ar putea, astfel, continua, chiar și în apele în care orice formă de intruziune umană este considerată interzisă.

Aspectele textului de lege care riscă să fie eliminate, conform environmentjournal, includ:

*Definirea activităților individuale interzise în ariile marine protejate;

*Rezervarea tuturor apelor de coastă, pe o rază de 12 mile de țărm, pentru uzul exclusiv al navelor mai mici de 25 m;

*Interzicerea metodelor distructive de pescuit, inclusiv a folosirii dispozitivelor de agregare a peștilor – o formă mai avansată tehnologic de a pescui cu traulul de fund.

Legea Restaurării Naturii – adoptată, ar fi primul pas mare spre stoparea pierderea biodiversității

Adoptarea Legii Restaurării Naturii ar fi primul mare pas către realizarea planului ambițios al COP15 de a stopa pierderea biodiversității. În momentul de față, se estimează că aproximativ 36% din toate speciile sunt în pericol de dispariție, conform renovablesverdes. Conferința ONU privind biodiversitatea desfășurată la Montreal în decembrie a stabilit un obiectiv global de de a proteja 30% din ecosistemele degradate. Acesta trebuie atins până în 2030, și noua lege ar putea pava drumul spre materializarea sa.

Reuniunea COP15 de la Montreal a avut loc la doar câteva săptămâni după conferința COP27, privind clima, de la Sharm El-Sheikh, Egipt. Cele două seturi de discuții ale ONU sunt strâns legate, cu obiective suprapuse și interdependente. Ele includ atingerea Net Zero la nivel mondial, și protejarea a 30% din ecosistemele planetei până în 2050.

Drumul spre adoptarea noii legi se prevede anevoios. La începutul acestei luni, a fost încheiat acordul istoric al ONU privind protecția mărilor lumii. A fost nevoie de 20 de ani de discuții – inclusiv o sesiune finală de negocieri de 48 de ore – pentru ca înțelegerea să se concretizeze.

Femeile mai predispuse la sărăcie energetică decât bărbații

Autor

Ana Maria BUJOR

-

8 martie 2023

Femeile par să fie mai afectate de sărăcie decât bărbații, spune comisia pentru drepturile femeilor din Parlamentul European. Deja în 2021, cu mult înainte ca invazia rusă a Ucrainei să provoace creșterea prețurilor la energie, experții avertizaseră că femeile erau mai predispuse să cadă în sărăcia energetică decât bărbații. Acest lucru nu este întâmplător, potrivit Euractiv. Diferența de remunerare între femei și bărbați în UE în 2020 a fost de 13% și sa schimbat doar minim în deceniul precedent. Aceasta înseamnă că femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin pe oră decât bărbații. În 2019, diferența de pensii între femei și bărbați a cetățenilor UE cu vârsta peste 65 de ani a fost aproape de 30%. „Multe femei au venituri medii mai mici, lucrează cu fracțiune de normă, lucrează și în forme de muncă prost plătite sau precare. Multe femei lucrează fără plată, de exemplu, în gospodărie”, a explicat Robert Biedroń, un europarlamentar socialist polonez care prezidează comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a Parlamentului European.

Decalajele de gen sunt cele care au dus la acest aspect

„Consecințele prețurilor la energie asupra persoanelor fizice și întreprinderilor mici, dar și a dezindustrializării, șomajului și recesiunii afectează în mod disproporționat femeile din cauza participării lor deja mai scăzute pe piața muncii și a decalajelor de gen existente în multe sectoare”, a declarat Biedroń reprezentanților la o ședință a comitetului pe tema. Sărăcia energetică nu are doar o dimensiune economică, a spus Katharina Habersbrunner de la Women Engage for a Common Future (WECF), o organizație de caritate. Are și un aspect fiziologic – femeile sunt mai sensibile la temperaturi extreme – și o componentă socioculturală, a explicat ea. Aceasta înseamnă că femeile sunt cel mai probabil să îngrijească copiii și membrii în vârstă ai familiei, petrecând astfel mai mult timp acasă.

Multe femei își ingrijesc rudele fără să fie plătite

Marea majoritate a îngrijirii în UE – aproximativ 75% – este făcută gratuit de femeile care îngrijesc rudele bolnave sau nevoiașe fără a fi plătite. Părintele monoparental este puternic de gen, cu aproape jumătate (48%) dintre mamele singure și o treime (32%) dintre tații singuri expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Femeile în special sunt afectate, deoarece reprezintă aproape 85% din toate familiile monoparentale din UE, potrivit unui raport WECF. Realitatea este și mai rea pentru femeile și fetele care trăiesc în zonele rurale și în țările cel mai puțin dezvoltate, potrivit Laurence Gilloise, directorul Oficiului pentru Femei din Bruxelles al Națiunilor Unite.

Obiective de reciclare impuse de Comisia Europeana de până la 40%

Autor

Ana Maria BUJOR

-

8 martie 2023

Comisia Europeană încearcă să introducă obiective ca 10%-40% din exploatarea, reciclarea și prelucrarea materiilor prime critice utilizate în bloc să fie realizate în UE până în 2030. O versiune preliminară a Actului privind materiile prime critice a UE, văzută de EURACTIV și care urmează să fie prezentată de Comisia Europeană marți viitoare (14 martie), va introduce obiective pentru autosuficiența Europei de-a lungul întregului lanț valoric. Regulamentul urmărește „scăderea riscurilor tot mai mari de aprovizionare ale Uniunii prin […] consolidarea capacităților Uniunii de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric strategic al materiilor prime, inclusiv extracția, procesarea și reciclarea”, se arată în document.

UE importă materii prime de la străni

Potrivit documentului scurs, „10% din consumul Uniunii de materii prime strategice” ar trebui extras în UE. În plus, 15% din consumul anual al Uniunii pentru fiecare materie primă critică ar trebui să provină din reciclare, se arată în document. Comisia dorește să stabilească obiective și mai mari atunci când vine vorba de prelucrarea materiilor prime considerate critice. Cel puțin „40% din consumul anual al blocului din fiecare materie primă strategică”, ar trebui rafinat în cadrul blocului. În prezent, UE este dependentă în proporție de 100% de furnizori străini în 14 din 27 de materii prime critice și este dependentă în proporție de 95% de alte trei materii prime critice, a arătat un raport al Institutului German de Cercetare Economică (DIW). Întrucât materiile prime critice sunt considerate a fi o condiție prealabilă pentru succesul tranziției ecologice și digitale, cererea este de așteptat să crească drastic cu aproximativ 500% până în 2050, potrivit Băncii Mondiale.

China principală principalul exportator de materii prime

De exemplu, mineralele pământurilor rare nu sunt doar o componentă necesară a smartphone-urilor sau computerelor, ci și a bateriilor auto. În prezent, UE este dependentă în special de China, care deține un cvasimonopol asupra multor dintre aceste materii prime esențiale. UE, de exemplu, importă în prezent 93% din magneziu și 86% din metalele pământurilor rare din China. În regulament se ține cont și de circumstanța acestuia. Pentru a preveni potențialele deficite de aprovizionare și pentru a crește rezistența, UE își propune să „stabileze un punct de referință pentru a nu fi dependent de o singură țară terță pentru mai mult de 70% din importuri pentru orice materie primă strategică până în 2030”. Lipsa de aprovizionare din China a dus deja la perturbări în industria europeană în 2021, când China și-a redus producția de material care este esențial pentru industria aluminiului.

Legea materiilor prime, în linie dreaptă

Legea materiilor prime critice include, de asemenea, un tratament special pentru proiectele care sunt considerate „strategice”. Aceste „proiecte strategice” vor fi identificate de Comisia Europeană împreună cu un Comitet european pentru materii prime critice care nu a fost încă înființat. Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai raționalizat și mai previzibil, în prezent una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. Potrivit directorilor din industrie, durează în medie 10 ani până când o nouă mină începe să funcționeze. „Statele membre ar trebui să se asigure că procesul de acordare a autorizațiilor aferente unor astfel de proiecte nu depășește limita de timp prestabilită”, se arată în document.

Ce este levigatul, cum ne afectează sănătatea, și cum se elimină corect

Autor

ENE Maria

-

8 martie 2023

Bazin colectare levigat - Foto ȘtireaVerde.ro

Levigatul este un lichid care este generat ca urmare a percolării apei prin materialele reziduale din depozitele de gunoi. Este o substanță foarte toxică care poate provoca daune grave mediului și sănătății umane dacă nu este tratată corespunzător.

Depozitele de deșeuri sunt concepute pentru depozitarea acestora, dar, din păcate nu toate sunt impermeabilizate. Când apa aunge într-o groapă de gunoi, începe să se infiltreze printre deșeuri și, o dată cu trecerea printre acestea se trasformă in levigat, ajungând în partea inferioară a depozitului.

Lichidul rezultat este cunoscut sub numele de levigat. Levigatul este de obicei colectat și tratat pentru a elimina cât mai mulți contaminanți posibil înainte de a fi eliberat în mediu ca apă curată.

Chiar tratat, levigatul poate fi în continuare periculos

Cu toate acestea, chiar și cu tratare, levigatul poate avea în continuare impact negativ asupra mediului. De exemplu, poate contamina apele subterane și de suprafață, care pot dăuna apoi plantelor și animalelor din ecosistemul înconjurător. Levigatul poate crea, de asemenea, mirosuri neplăcute, atrage dăunători și insecte și poate contribui la formarea gazelor cu efect de seră.

Unul dintre cele mai semnificative efecte asupra mediului ale levigatului este efectul acestuia asupra calității apei. Levigatul poate conține o serie de poluanți, inclusiv metale grele, compuși organici și agenți patogeni. Acești poluanți se pot scurge în sursele de apă din apropiere, contaminându-le și făcându-le cel puțin nesigure pentru consumul uman.

Levigatul, responsabil și de schimbările climatice

Un alt impact asupra mediului al levigatului este contribuția acestuia la schimbările climatice. Gropile de gunoi sunt o sursă semnificativă de metan, un gaz cu efect de seră puternic care este de aproape 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Pe măsură ce deșeurile se descompun într-o groapă de gunoi, produc metan, care, necaptat, se va elibera în atmosferă. Levigatul poate contribui la producerea de metan, oferind o sursă de materie organică pentru ca bacteriile să se descompună.

În concluzie, levigatul este o substanță toxică care are efecte negative severe asupra mediului. Se găsește de obicei în gropile de gunoi și poate conține o serie de poluanți care contaminează sursele de apă și contribuie la schimbările climatice. Gestionarea și tratarea corectă a levigatului sunt esențiale pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a proteja sănătatea ecosistemelor și a comunităților.

Levigatul se poate trata, însă costurile sunt foarte mari

Din fericire, există mai multe tehnologii disponibile pentru tratarea levigatului și reducerea impactului nociv al acestuia asupra mediului.

Tratarea levigatului implică de obicei o serie de pași pentru a îndepărta contaminanții și alte substanțe dăunătoare. Primul pas în procesul de tratare este de obicei îndepărtarea oricăror particule mari sau solide din levigat. Acest lucru se face de obicei folosind ecrane sau filtre care pot capta bucăți mai mari de resturi.

După verificarea inițială, levigatul este de obicei trimis la o stație de tratare unde este supus procesării ulterioare. Una dintre cele mai frecvente tehnologii utilizate pentru tratarea levigatului este tratarea biologică. În acest proces, microorganismele sunt folosite pentru a descompune materia organică din levigat, transformându-l în dioxid de carbon și apă.

O altă metodă comună de tratare a levigatului este osmoza inversă. Această tehnologie folosește o membrană semi-permeabilă pentru a îndepărta impuritățile din levigat, inclusiv solidele dizolvate, metalele și alți contaminanți. Procesul de osmoză inversă presupune forțarea levigatului prin membrană sub presiune înaltă, care separă contaminanții de apa curată.

Pe lângă tratarea biologică și osmoza inversă, pentru tratarea levigatului sunt utilizate și alte tehnologii, inclusiv adsorbția, precipitarea și coagularea. Adsorbția implică utilizarea cărbunelui activ pentru a îndepărta contaminanții din levigat. Precipitarea și coagularea folosesc procese chimice pentru a îndepărta metalele și alte impurități din levigat.

Este important de menționat că tehnologia specifică utilizată pentru tratarea levigatului poate varia în funcție de compoziția levigatului și de reglementările locale care reglementează eliminarea acestuia. De exemplu, unele regiuni pot necesita pași suplimentari pentru dezinfecție sau filtrare, în timp ce altele pot interzice anumite metode de tratament.

Prin utilizarea tehnologiei adecvate de tratare, putem reduce impactul nociv al levigatului asupra mediului și putem proteja sănătatea umană.

Din păcate, în România, încă se mai practică eliberarea levigatului în natură – aici este de notorietate cazul Supercom de la Hunedoara – sau chiar captarea acestuia și, din cauza costurilor mari de tratare, încărcat în mașini și trimis la stații de tratare a apei.

Ancheta în cazul sabotării Nord Stream indică și primii vinovați. Cine a dorit de fapt sabotarea conductelor

Autor

Ana Maria BUJOR

-

8 martie 2023

Informații noi ies la iveală în cazul sabotării Nord Stream, potrivit NY Times. Mai exact, datele analizate de oficiali americani sugerează că un grup pro-ucrainean a efectuat anul trecut atacul asupra conductelor Nord Stream. Ceea ce duce ancheta cu un pas mai aproape către determinarea responsabilităților pentru un act de sabotaj care a derutat anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului de luni de zile. Totul după ce procurorii germani au găsit o navă sub pavilion ucrainian in apele din apropierea Nord Stream, nava pe care s-au găsit și urme de explozibili. Oficialii americani au spus că nu au nicio dovadă că președintele Volodymyr Zelensky al Ucrainei sau locotenenții săi de top au fost implicați în operațiune sau că autorii au acționat la îndrumarea oricăror oficial al guvernului ucrainean. Ucraina și aliații săi au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv potențial de a ataca conductele.

Ucraina- una dintre țările vizate de anchetă

Ei s-au opus proiectului de ani de zile, numind-o o amenințare pentru securitatea națională, deoarece ar permite Rusiei să vândă mai ușor gaze către Europa. Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a comis. După publicarea acestui articol, Mykhailo Podolyak, un consilier principal al domnului Zelensky, a postat pe Twitter că Ucraina „nu are nimic de-a face cu accidentul de la Marea Baltică”. El a adăugat că nu are informații despre „grupurile de sabotaj” pro-ucrainene. Oficialii americani au spus că nu știau multe despre făptuitori și despre afilierile lor. Analiza informațiilor nou colectate sugerează că aceștia erau oponenți ai președintelui Vladimir Putin, dar nu specifică membrii grupului sau cine a condus sau a plătit operațiunea. Oficialii americani au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute sau orice detalii despre puterea dovezilor pe care le conține.

Plasarea explozibilului făcută de profesioniști

Ei au spus că nu există concluzii ferme în acest sens, lăsând deschisă posibilitatea ca operațiunea să fi fost efectuată în afara registrelor de către o forță de proxy cu legături cu guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate. Conductele au fost rupte de explozii de adâncime în septembrie, în ceea ce oficialii americani au descris la acea vreme drept un act de sabotaj. Oficialii europeni au declarat public că ei cred că operațiunea care a vizat Nord Stream a fost probabil sponsorizată de stat, posibil din cauza rafinamentului cu care autorii au plantat și detonat explozivii pe podeaua Mării Baltice fără a fi detectați. Explozivii au fost cel mai probabil plantați cu ajutorul unor scafandri experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații. Dar este posibil ca făptuitorii să fi primit în trecut o pregătire guvernamentală specializată.

Responsabilitatea aruncată de la unii la alții

După publicarea acestui raport, Rusia a atacat credibilitatea serviciilor de informații, plângându-se că a fost împiedicată să participe la investigații. „Aceasta este evident o răspândire coordonată a dezinformarii în mass-media”, a declarat Dmitri S. Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, agenției de presă Sputnik, susținută de stat. Polonia și Ucraina au acuzat imediat Rusia că a plantat explozivi, dar nu au oferit nicio dovadă. Rusia, la rândul ei, a acuzat Marea Britanie că a efectuat operațiunea – tot fără dovezi. Rusia și Marea Britanie au negat orice implicare în explozii. Luna trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe platforma de newsletter Substack în care concluziona că Statele Unite au efectuat operațiunea sub conducerea lui Biden. Pentru a-și prezenta cazul, dl Hersh a citat amenințarea preinvaziei președintelui de a „a pune capăt” Nord Stream 2 și declarații similare ale altor înalți oficiali americani. Oficialii americani spun că Biden și consilierii săi de top nu au autorizat o misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio implicare a SUA.

Kievul pare principalul vinovat

Toate descoperirile care dau vina pe Kiev sau pe reprezentanții ucraineni ar putea provoca o reacție în Europa și ar putea îngreuna Occidentul să mențină un front unit în sprijinul Ucrainei. La câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania și-au început propriile investigații separate asupra operațiunii Nord Stream. Agențiile de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe fundul mării în ore, zile și săptămâni înainte de explozii. Conductele în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de senzori comerciali, fie de guverne. Mai mult, găsirea navei sau a navelor implicate a fost complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă cu trafic intens.

45 de nave suspecte

Potrivit unui parlamentar european informat la sfârșitul anului trecut de principalul serviciu de informații externe al țării sale, anchetatorii au adunat informații despre aproximativ 45 de „nave fantomă” ale căror GPS nu erau pornite sau nu funcționau când au trecut prin zonă, posibil pentru a ascundea. mișcările lor. De asemenea, aceiași sursă a precizat că mai mult de 1.000 de kilograme de explozibili „de grad militar” au fost folosite de făptuitori. Mats Ljungqvist, un procuror superior care conduce ancheta din Suedia, a declarat pentru The New York Times la sfârșitul lunii trecute că vânătoarea de făptuitori a țării sale continuă.

Programele Rabla și Rabla Plus, modificări importante

Autor

Ionuț POPESCU

-

8 martie 2023

masini rabla — foto: captură video Youtube

Programele Rabla și Rabla Plus au suferit modificări, potrivit Administrației Fondului pentru Mediu, potrivit Economica.

AFM a precizat că principalele modificări se referă la posibilitatea instituțiilor publice de a beneficia de „prima de casare în cuantum de 7.000 lei la achiziționarea unui autovehiculul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat”.

În plus, prima de casare se acordă în funcție de cantitatea de emisii de CO2/km generată de sistemul de propulsie. Acest lucru se face doar „pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 155 g CO2/km în sistem WLTP. Pentru autovehiculul nou motocicletă, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WMTC”.

Programele Rabla și Rabla Plus. Se oferă și ecobonusuri

Drept urmare, prima de casare urcă până la suma de 7.000 de lei pentru motociclete și mașini noi, în schimbul unui vehicul uzat. De asemenea, în cazul casării a două vehicule, prima ajunge la 10.000 de lei.

În ceea ce privește ecobonusurile, acestea se acordă după cum urmează:

1.500 lei pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
1.500 lei pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
3.000 lei pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
1.500 lei pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară;
1.500 lei pentru o motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;

Dacă sistemul de propulsie al autovehiculului nou îndeplinește mai multe dintre caracteristicile de mai sus ecobonusurile se pot cumula. De precizat că valoarea de casare nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al noului autovehicul achiziționat.

Modificări la Rabla Plus

Potrivit Administrației Fondului pentru Mediu, modificările la Programul Rabla Plus au în vedere achiziționarea oricărui „autoturism, autoutilitară ușoară, autospecială/autospecializată ușoară sau cvadriciclu, propulsat/propulsată de un motor electric cu energie furnizată de baterii reîncărcabile, alimentate de o sursă externă de energie electrică, clasificat ca vehicul cu emisii poluante zero, a cărui valoare nu depășește suma de 75.000 euro, cu TVA inclus”.

Ecotichetul se oferă solicitantului în schimbul predării spre casare a cel puțin unui autovehicul uzat sau a maxim două. Instituțiile publice pot beneficia de un ecotichet de până la 120.000 de lei, fără obligația să caseze un vehicul uzat.

Valoarea ecotichetului este după cum urmează:

51.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
26.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP;
26.000 lei pentru achiziționarea unei motociclete electrice;

În cazul casării a două vehicule, cuantumul ecotichetului poate ajunge la 54.000 de lei pentru un autovehicul electric nou sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, cu excepția motocicletei. De asemenea, va fi de 29.000 lei pentru cumpărarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP.

Se mai poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei la casarea fiecărui vehicul mai vechi de 15 ani. Acesta trebuie să aibă normă de poluare sub Euro 3.