Detalii de ultimă oră: ce spun procurorii DNA despre cazul ursului Arthur

Autor

-

11 mai 2021

Cazul ursului Arthur a ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție, iar procurorii care se ocupă de investigație suspectează un abuz în serviciu.

Urmărirea penală se face doar cu privire la faptă, și nu la persoane, adică in rem. Este al doilea dosar penal în acest caz, arată Europa FM.

Dosarul DNA e diferit de cel deschis săptămâna trecută, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, unde procurorii cercetează posibile infracțiuni de braconaj și uz de armă fără drept.

Există numeroase suspiciuni ale procurorilor anticorupție, insistându-se pe abuzul în serviciu.

Cu alte cuvinte, un funcţionar ar fi putut obţine foloase necuvenite în procedura de eliberare a documentelor care au dus la derogarea pentru uciderea ursului.

În momentul de față, nu există o persoană anume, care să fie vizată sau care să suporte consecințele.

Dosare DNA, deschise în urma protestelor organizațiilor de mediu

Mai mult, conform sursei citate, cele două dosare au fost deschise după ce organizaţiile de mediu au anunţat că un prinţ din Austria ar fi ucis în luna martie cel mai mare urs brun din România, folosidu-se de o derogare a Ministerului Mediului pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi făcut pagube într-o localitate din Covasna.

Cu toate acestea, prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, a anunțat, în cadrul unei declarații pentru presa din Austria, că nu este responsabil pentru împușcarea ursului Arthur și că se consideră nevinovat.

Comunicatul integral al DNA în cazul împușcării ursului Arthur

Procurorii din cadrul DNA efectuează acte de cercetare pentru suspiciunea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în legătură cu modalitatea în care au fost emise toate documentele aferente procedurii de derogare pentru unele specii de animale sălbatice, în contextul uciderii, în luna martie 2021, a unui exemplar din specia urs brun, din aria protejată Oituz – Ojdula.

Urmărirea penală se face doar cu privire la faptă (“in rem”). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva vreunei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe pentru a se stabili dacă fapta intră sau nu intră sub incidență penală.

Video: ”Suntem țara în care pădurile sunt decimate și în care politicienii se prefac că le plantează la loc”

Autor

Stirea Verde

-

11 mai 2021

Recorder face o analiză în țara în care sloganurile puternice chiar sunt crezute, iar adevărul este descoperit în ani. La începutul anului 2020, Ministerul Mediului a lansat campania ”O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

Această campanie a început sub titlul de ”cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani”.

Desigur, nu au lipsit publicitatea, promovarea excesivă și fotografiile în care politicienii români se dădeau drept exemplu: plantau, săpau, făceau declarații despre eterna implicare și viitorul ”verde” al României.

Recorder precizează că a căutat în evidențele statului cifrele reale, iar reprezentanții au mers pe teren în mai multe județe pentru a observa cum se prezintă situația dincolo de acțiunile de campanie.

De asemenea, reprezentanții Recorder au precizat azi, 11 mai, că au descoperit că „cea mai mare campanie de împăduriri din ultimii zece ani” a fost, de fapt, cea mai slabă campanie de împăduriri din ultimul deceniu.

Țara în care politicienii plantează pentru a fi fotografiați

”Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României. astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le reface”, precizează Recorder.

”O minciună cât o țară, girată de la vârful Guvernului și aflată sub înaltul patronaj al președintelui”

Mai mult, într-o declarație publicată pe contul de Facebook, Recorder prezintă o analiză a campaniei: la începutul anului 2020, Costel Alexe, pe atunci ministru al Mediului, a lansat campania „O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

A fost declarată „cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani” și s-au pregătit spoturi publicitare și acțiuni de plantare în care cei mai importanți politicieni ai țării s-au lăsat filmați și fotografiați cu cazmaua în mână.

O vizită în Bucureștiul vechi: gunoaie și posibile focare de infecție

Autor

Stirea Verde

-

11 mai 2021

Weekend-ul nu înseamnă zile libere pentru cei de la Garda de Mediu: inspectorii au realizat o razie nocturnă în Centrul Vechi din Capitală. Surprizele neplăcute au fost gropile de gunoi situate în curțile interioare ale imobilelor, gunoiul adunat în timp și focarele de infecție, prezente pretutindeni.

Inspecția a fost realizată seara, nu a fost anunțată și, mai mult decât atât, a avut loc în weekend. Atât Garda de Mediu, cât și Poliția Locală au găsit un peisaj dezolant în Centrul Vechi al Capitalei: gunoaie și posibile focare de infecție la tot pasul.

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care a fost prezent la control, a spus într-o intervenție la Digi24 că încă nu au fost date amenzi, dar vrea ca în decursul acestei săptămâni, să fie controlate cât mai multe astfel de curți interioare, care au devenit reale gropi de gunoi.

Centru Vechi: un centru al deșeurilor

Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu a declarat că prezența sa în Centrul Vechi a fost bazată pe o sesizare privind iminența unui incendiu.

”Ne-am mișcat foarte repede, în câteva minute am ajuns la fața locului. Nu am găsit o sursă care să ne arate că e vorba despre un incendiu, în schimb am găsit ceea ce poate fundamenta un incendiu în zona respectivă, chiar unul de proporții. Am găsit metri cubi de deșeuri, pet-uri cabluri, saltele, paturi, părți de mobilier aruncate în stive foarte mari în spatele fațadelor pe care noi le vedem în Centru Vechi, în curțile interioare ale imobilelor”, a declarat șeful Gărzii de Mediu.

De asemenea, Octavian Berceanu a declarat că urmează ca în cursul acestei săptămâni să înceapă, împreună cu primăria, o acțiune mai amplă de verificare a curților interioare.

Leii sunt crescuți în captivitate, pentru a fi vânați. Vânătoarea în scopuri turistice, interzisă în Africa de Sud

Autor

Stirea Verde

-

11 mai 2021

În Africa de Sud, mii de lei sunt crescuți în captivitate cu scopul ca, odată ajunși la maturitate, să fie vânați de turiști safari bogați.

Autorităţile guvernamentale din Africa de Sud intenţionează interzicerea creşterii de lei în captivitate pentru vânătoare sau în scopuri turistice, pentru a putea fi „mângâiaţi” de turiştii aflaţi în căutare de „experienţe autentice”, informează AFP şi BBC.

Africa de Sud cere renunțarea la încercările de domesticire

Decizia vine după publicarea unui studiu care a analizat, timp de 2 ani, această controversată metodă de creştere şi care a arătat că respectiva practică dăunează animalelor şi pune în pericol eforturile de consevare a speciilor, arată sursa citată.

”Ce spune acest studiu, referitor la creşterea în captivitate a leilor: că trebuie să oprim şi să renunţăm la încercările de domesticire a leilor prin creşterea şi menţinerea lor în captivitate”, a spus ministrul Mediului din Africa de Sud, Barbara Creecy.

”Nu vrem să creştem lei în captivitate, nu vrem să vânăm lei în captivitate, ori să mângâiem pui de lei în captivitate”, a mai adăugat ministrul Mediului.

Crescuți, pentru a fi uciși după: ”Vânătoarea în cutie”

Până în momentul de față, în Africa de Sud, leul a fost un animal de fermă aproape ca oricare altul. Pentru turiștii bogați, leii deveneau ținte foarte ușoare de vânătoare, iar felinele captive nu aveau șansa de a scăpa de vânători.

Practica, numită și ”vânătoare în cutie” presupunea că puii erau, încă de la naștere, separați de mame. Scopul era ca femelele să se poată reproduce mult mai repede, iar puii urmau a fi hrăniți cu biberonul și crescuți în cuști.

În momentul în care vânătorul plătea toate taxele, leul putea fi ucis.

În prezent, în Africa de Sud, 8.000 de lei se află în captivitate, comparativ cu 3.500 aflaţi în sălbăticie.

Plasticul se dezintegrează în sute de ani, dar bioplasticul, obținut din cânepă, dispare complet în 80 zile

Autor

Stirea Verde

-

9 mai 2021

O alternativă la materialele plastice, care a reușit să revoluționeze lumea: ”sticla” din plastic degradabil este obținută din cânepă, iar, dacă ne gândim la esteticul pur, aspectul acesteia nu este diferit de un PET obișnuit.

Cu toate acestea, are avantajul de a se degrada în doar câteva luni, spre deosebire de recipientele în care sunt ambalate sucurile și răcoritoarele, numite sticle PET. Numele vine de la termenul PoliEtilenă Tereftalat, un material pe care microorganismele nu îl pot dezintegra.

Este nevoie de sute de ani pentru degradarea unui simplu recipient din plastic

”Un PET durează în medie 450 de ani pentru a se descompune”, arată colectaredeseuri.ro.

Trebuie să conștientizăm că plasticul este printre cele mai poluante materiale și durează mai mult să se degradeze. Îl folosim în viața noastră de zi cu zi, iar cele mai frecvent utilizate sunt sticlele PET și pungile.

Dacă ajungem la capitolul pungilor de plastic, trebui să știm că este nevoie de 150 de ani până ca acestea să se poată degrada, motiv pentru care utilizarea celor de pânză, hârtie sau pungi reciclate este, în prezent, încurajată.

Polipropilena este materialul principal din care sunt fabricate și au nevoie de între 100 și 300 de ani pentru a se dezintegra în mod natural.

”Sticla de plastic obținută din cânepă dispare complet în 80 zile! Plasticul din cânepă este biodegradabil, non-toxic, mai puternic și mai ușor decât plasticul pe bază de petrol! Nefiind făcut din combustibil fosil, acest tip de plastic nu produce dioxid de carbon atunci când se descompune!”, menționează cei de la BioNews.

Plasticul obținut din cânepă: curat, ecologic și biodegradabil

Cânepa reprezintă, pentru mulți, o plantă controversată. Totuși, această plantă este o alternativă curată, ecologică, durabilă și regenerabilă. De asemenea, planta are apanajul de a reuși să înlocuiască materialele în producția de bunuri în multe domenii, precum construcții, automobile, modă, design, sport și multe altele.

Cum putem rezolva criza climatică: materialele bioplastice, inclusiv cânepa, oferă avantaje semnificative pentru mediu. Deoarece nu sunt obținute din combustibili fosili, nu produc dioxid de carbon atunci când se descompun. În plus, majoritatea sunt biodegradabile.

Se fac cercetări zilnic. Se caută soluții în fiecare moment, dar și poluarea se intensifică în fiecare moment. Cu toate acestea, bioplasticul reprezintă soluția pe care studiile actuale ne-o poate oferi: putem salva mediul, fără a renunța la confortul cu care ne-am obișnuit.

Cum arată ”Cizmele Verzi”- cadavrul care a devenit reper pentru alpiniștii de pe Everest (Video)

Autor

Stirea Verde

-

9 mai 2021

În momentul de față, există mai mult de 200 de cadavre pe Muntele Everest. Din cauza faptului că este foarte dificil și aproape imposibil de a fi recuperate, cadavrele sunt lăsate pe munte.

Deși sunt povești fascinante, despre pericol, aventură și depășirea limitelor, aceste povești devin pagini de istorie și chiar reperele altor adventurieri.

Cadavrele sunt, de obicei, lăsate pe Everest din cauza dificultății de a le scoate de pe munte, un fapt pe care experții îl descriu ca fiind aproape imposibil.

Un exemplu este și cel al cazului lui George Mallory, care a încercat să ajungă la summitul din 1924 și Shriya Shah-Klorfine, care a fost găsit la 984 de metri sub vârf, arată publicația History-hub.

Alpinistul cu cizme verzi – punctul de reper pe Everest

Green Boots sau ”Cizmele Verzi” este numele dat corpului neidentificat al unui alpinist care a devenit punct de reper pe ruta principală de creastă a nord-estului muntelui Everest.

Corpul nu a fost identificat oficial, dar se crede că este Tsewang Paljor, un alpinist indian care a murit pe Everest în 1996.

Termenul ”Cizme Verzi” provine de la echipamentul pe care alpinistul îl purta, respectiv cizmele verzi de alpinism Koflach din picioare.

Toate expedițiile din partea de nord întâlnesc corpul ghemuit în peștera alcovă de calcar la 8.500 m (27.900 ft). În 2006, David Sharp făcea o urcare solo pe Muntele Everest când a murit în ceea ce este cunoscut sub numele de „Peștera Cizmelor Verzi”, precizează Wikipedia.

Alpinistul avea doar 28 de ani în momentul în care și-a pierdut viața

Tsewang Paljor a crescut în Sakti, un sat situat la poalele Himalaya, și a fost membru al poliției de frontieră indi-tibetane.

În mai 1996, Paljor, alături de o echipă de alți trei alpiniști, a fost selectat pentru a escala muntele Everest.

Se crede că Paljor și alți doi membri ai echipei au ajuns, într-adevăr, la vârful muntelui Everest, dar s-au confruntat cu un viscol puternic, în timpul coborârii.

Cei trei membri ai echipei nu au mai fost văzuți până când un alt grup de alpiniști s-a hotărât să găsească un adăpost în peștera de calcar de-a lungul traseului de creastă nord-est. Aceștia au descoperit că bocancii verzi s-au îndoit, probabil într-o încercare de a se proteja de furtună.

Harbhajan Singh a fost singurul supraviețuitor al echipei de alpinisti din India, deoarece a decis să rămână la tabără și nu a reușit niciodată să ajungă la vârful muntelui Everest, din cauza a ceea ce el a descris ca fiind ”condiții meteorologice groaznice”.

Paljor avea 28 de ani în momentul morții.

Corpul înghețat se află și astăzi pe muntele Everest

Adevărata identitate a cizmelor verzi este, însă, încă un subiect de dezbateri. Unii susțin că respectivul corp ar aparține unui alt alpinist indian. Cu toate acestea, corpul cu încălțări verzi rămâne un marcator de traseu și a unui perimetru numit ”zona de moarte”.

Corpul înghețat se află și în prezent pe muntele Everest, iar data de 10 mai marchează o zi tristă în istoria iubitorilor de alpinism: este data la care, din cauza unor furtuni deosebit de puternice, opt alpiniști și-au pierdut viața, încercând să-și împlinească un vis și să ajungă în vârf.

Agent Green: ”Un banal gard electric ține ursul departe și gospodăria în siguranță”

Autor

Stirea Verde

-

8 mai 2021

Agent Green propune o soluție benefică atât pentru natură, pentru animalele sălbatice, cât și pentru gospodării.

Proiectul RANGER GREEN a debutat într-o zonă în care gradul de alertă era maxim: vânătoare, tăieri, atacuri de urs. Astăzi, nu se mai vânează, pădurea este în Catalogul Național al Pădurilor Virgine, patrulată permanent și păzită prin mijloace inovative, iar atacurile de urs scad pe măsură ce proiectul avansează.

”Donează lunar pentru RANGER GREEN, proiectul care prin contribuția ta creează și protejează prima zona-model vastă, unde tăierile abuzive, braconajul și conflictele om-urs sunt înlocuite cu viață în armonie”, precizează organizația.

Cheltuielile permanente sunt:

echipamente pentru teren;
achiziție, asigurare și întreținere mijloace de transport;
patrule zilnice în pădure;
kit și instalare garduri electrice; asigurăm 95% din valoarea fiecărui gard electric, prin contract care prevede că beneficiarul să contribuie cu 5% din valoare și cu mentenanță permanentă – pentru că un gard electric să funcționeze, este foarte importantă tunderea plantelor care cresc sub acesta; dacă va fi atins de iarbă, nu va mai funcționa. Prima gospodărie care a primit un gard electric în cadrul proiectului Ranger Green a scăpat deja de atacurile de urs. Ursul s-a îndreptat, în schimb, către gospodăria vecină, unde vom pune garduri electrice cu ajutorul donației tale;
kit & instalare sisteme de alertă în arbori (telefoane + panouri solare pentru alimentare baterie 365 zile pe an);
intervenții 24/7 la alerte și situații de urgență (conflict om/urs, tăieri ilegale, braconaj etc) și alertarea autorităților;
producție și distribuție tomberoane anti urs;
salariul lui RANGER GREEN;
administrarea proiectului.

Agent Green: ”Ajută-ne să-i ajutăm”

”Este atât de simplu să coexistăm cu ursul. Acest banal gard electric montat de Agent Green în județul Covasna ține ursul departe și gospodăria în siguranță. Avem solicitări de la alte 5 gospodării să montăm garduri electrice care vor salva urși, animale de fermă și oameni. Ajută-ne să-i ajutăm”, au scris reprezentanții Agent Green pe pagina de Facebook.

”Toată lumea vrea gard electric”

De asemenea, președintele Agent Green a explicat la Digi24 că există multiple metode, deosebit de simple și nu foarte costisitoare, prin care urșii pot fi ținuți departe de gospodării.

Gabriel Păun a precizat că vizitat mai multe gospodării și zone în care oamenii au făcut plângeri, iar aceste plângeri au facilitat derogarea în cazul uciderii ursului. Oamenii nu beneficiau și încă nu beneficiază de soluții, nu există un gard, iar gospodăriile lor se învecinează direct cu pădurea.

”Nu poți să ceri, când tu nu ai un minim minimorum de diligență ca să îți dovedești buna credință. Nu poți să te plângi, nu poți să ceri compensații, când practic îl inviți pe urs să vină la tine în gospodărie”, a precizat președintele Agent Green.

Gabriel Păun a afirmat că, într-o localitate din același județ, s-a demonstrat că se poate să ții ursul în pădure și să nu mai vină.

Agent Green a ajutat și continuă să ajute localnicii, din donații, ”Am pus gard electric, i-am sfătuit. Ursul nu vine doar la oi și găini. Vine și la fructe. Ursul mănâncă cam ce mâncăm și noi. Venea la cireșe, la mere”.

A devenit funcțional cel mai mare centru de management al deșeurilor

Autor

Stirea Verde

-

8 mai 2021

Centrul se află în județul Alba și, după mai mulți ani de contestații și procese la toate instanțele de judecată din țară, a devenit funcțional.

Este construit la Galda de Jos și, deși era finalizat ”la cheie”, autoritățile județene nu au reușit să realizeze concesiunea, din cauza unor procese în instanță care s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de Consiliul Județean Alba, centrul a devenit funcțional.

Sistemul este operat de către Asocierea SC RER VEST SA și SC RETIM Eclogic Service SA, în baza unui contract încheiat cu Consiliul Județean Alba, prin care s-a făcut delegarea prin concesiune a operării instalațiilor de gestionare a deșeurilor municipale.

Deși construcția a fost finalizată de ani buni, legal, lucrurile s-au clarificat abia în data de 25 ianuarie 2021, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia formulată de firma Polaris M. Holding, cu privire la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Alba, prin care Asocierea SC RER VEST SA și SC RETIM Eclogic Service SA fusese declarată câștigătoare, arată G4 Media.

Concesionarea depozitului ecologic de deşeuri, cu instalaţiile aferente, către un operator privat a fost o condiţie prevăzută în contractul de finanţare cu Comisia Europeană prin care a fost realizat proiectul în valoare de 24 de milioane de euro.

La începutul lunii octombrie 2020, comisia de licitație a ales oferta Asocierii RER Vest – Retim cu 94,48 puncte, cu prețul cel mai mic: 69.929.432 lei, fără TVA.

Supercom s-a clasat pe locul al doilea, cu 93,46 puncte, în timp ce alte două oferte au fost respinse în faza de evaluare a ofertelor financiare: Girexim Universal şi Asocierea Polaris Mediu – Polaris M. Holding, mai arată sursa citată.

Depozit ecologic funcțional, cu o capacitate de aproximativ 543.000 de tone pe an

Centrul de management al deșeurilor se compune dintr-un depozit ecologic cu o capacitate de aproximativ 543.000 de tone pe an, o stație de sortare cu o capacitate de 42.000 de tone pe an și o stație de tratare mecano-biologică cu o capacitate de peste 65.000 de tone pe an.

Reciclarea deșeurilor, separarea și sortarea lor

Există trei faze în procesul de tratare: inițial, deșeurile sunt tocate cu ajutorului unui tocător, metalele sunt extrase cu ajutorul unui separator magnetic, sunt cernute în bucăți de aproximativ 60 de milimetri, după care sunt compostate.

A doua fază presupune tratarea biologică care durează 21 de zile și are loc în 18 biocelule unde materialul cu fracția mai mică de 60 de milimetri va fi supus unui tratament de bio-oxidare prin insuflarea de aer cu ajutorul unui sistem de ventilare.

În cea de-a treia fază, se realizează rafinarea și maturarea. Ambele procese se desfășoară într-o hală unde materialul biostabilizat va fi cernut cu ajutorul unei site de rafinare mobilă. În final, după 15 zile, materialul va fi folosit ca strat zilnic de acoperire a deșeurilor din depozitul ecologic. În total, la toate acest operațiuni vor lucra minim 58 de oameni, mai precizează sursa citată.

Proiect în Parlament: pedepse mai mari pentru ultraj împotriva pădurarilor

Autor

Stirea Verde

-

7 mai 2021

Personalul silvic va fi inclus, alături de poliţişti şi jandarmi, în categoria de personal pentru care ultrajul se sancţionează cu pedepse sporite, prevede un proiect de lege depus în Parlament de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, în calitate de senator, informează ministerul de resort printr-o postare pe Facebook.

De asemenea, ministrul Mediului a precizat că decizia de a depune proiectul de lege a fost luată împreună cu reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură – Silva, în cadrul întâlnirii din 21 aprilie.

”Această modificare legislativă va conduce, alături de dotarea corespunzătoare a personalului de teren, la descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor. Aproape fără excepţie, toate actele de ultraj au loc în situaţii în care personalul silvic intervine în numele statului, pentru prevenirea infracţiunilor la regimul silvic. Este datoria noastră să ne asigurăm că aceşti oameni, aflaţi în linia întâi în lupta cu hoţii de lemne, se bucură de statutul şi protecţia cuvenite”, spune ministrul.

De ce e nevoie de pedepse sporite: în ultimii ani, şase pădurari au fost omorâţi de hoţii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost atacaţi de infractori

România nu uită: în ultimii ani, şase pădurari au fost omorâţi de hoţii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost atacaţi de infractori, suferind agresiuni şi vătămări corporale grave, ameninţări cu moartea, precum şi distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuinţe, anexe gospodăreşti), mai arată sursa citată.

Tanczos Barna a mai adăugat că înăsprirea regimului sancţionator pentru ultrajul săvârşit împotriva personalului silvic va conduce, pe termen scurt, la descurajarea actelor de agresiune la adresa autorităţii statului, permiţând personalului de specialitate silvică să-şi îndeplinească atribuţiile într-un cadru mai sigur, iar pe termen lung, va contribui la scăderea infracţionalităţii la regimul silvic.

În momentul în care modificarea va fi adoptată, în cazul săvârşirii faptelor reglementate în alineatele (1)-(3) din articolul 257 Cod penal, asupra personalului silvic aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, pedepsele prevăzute de lege vor fi majorate cu jumătate, a concluzionat Ministerul Mediului pe reţeaua de socializare.

Ce prevede Codul Penal:

Art. 257: (1) Amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează faptele comise în condițiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcționarului public.

Amenzi între 3.000 și 5.000 de lei pentru cei care rup florile de munte

Autor

Stirea Verde

-

7 mai 2021

Pot fi admirate, pot fi fotografiate, dar amenzile sunt usturătoare pentru cei care rup florile de munte.

Topirea zăpezii și temperaturile lunii mai duc la un real spectacol al culorii: momentul când ghioceii, floarea paștelui și brebeneii înfloresc în zonele muntoase din țara noastră. De asemenea, avem și specii de orhidee care înfloresc mai târziu, dar își păstrează florile până în luna octombrie.

Atrași de imaginile superbe postate pe rețelele sociale, mulți s-au grăbit să vadă minunile naturii în decorul original.

Cei care au de gând să ia acasă florile din poienițe, în loc să le lase acolo să se bucure și alții de ele, trebuie să știe că multe specii sunt ocrotite de lege, iar amenzile pot ajunge până la 5.000 de lei, precizează Știrile Pro Tv.

Florile rupte nu rezistă: ”Până ajungi acasă se ofilesc”

În ciuda sfaturilor oamenilor de specialitate și a activiștilor de mediu, există încă mulți turiști care rup florile protejate pentru a le păstra amintire, a le presa și a le duce acasă.

Mircea Vegheleț, administratorul Parcului Național Piatra Craiului: “De regulă, aceste flori, chiar și brândușele, sunt niște flori care nu rezistă. Poate până ajungi acasă se ofilesc. Chiar zilele trecute am văzut câteva buchete de brândușe culese și aruncate în potecă”.

În ceea ce privește orhideele, unii le scot din pământ cu rădăcină că să le planteze în propria gradină, fară să știe că nu vor supraviețui, mai arată sursa citată.

Nora De Angelli, cercetător științific: “Sunt foarte pretențioase pentru că au o ciupercă cu care trăiesc. În momentul în care o dezgropăm, acea ciupercă se pierde, iar atunci orhideea moare în câteva zile”.

De asemenea, riscul de a primi amendă în cazul în care alegi să rupi florile de munte este foarte mare, deoarece florile sălbatice se află în arii naturale protejate. Ruperea florilor e sancționată cu amendă între 3.000 și 5.000 de lei.