Problema supraconsumului de către cei bogați trebuie rezolvată, spune șeful pe biodiversitate al ONU

Autor

-

6 martie 2023

m-l-ghtTSfjSBoE-unsplash (1) — Foto: M L, Unsplash

Guvernele și companiile trebuie să înceapă să implementeze punctele stabilite în acordul de la Montreal, a spus șeful ONU pentru biodiversitate. Acest lucru este imperios necesar pentru a opri distrugerea ecosistemelor Pământului cât mai curând posibil, a adăugat acesta. El a cerut națiunilor bogate să rezolve problema reprezentată de supraconsumul de resurse, conform publicației The Guardian.

Consumul excesiv de resurse, în spatele extincției unui număr record de animale

David Cooper este noul secretar executiv interimar al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD). El a declarat că țările și corporațiile trebuie să pună în aplicare imediat punctele stabilite în decembrie, în cadrul acordului istoric de la Montreal . Unul dintre obiectivele acestuia este protejarea a 30% din planetă. Reformarea unor subvenții – de 500 de miliarde de dolari – care dăunează mediului este un alt obiectiv important. La fel este și abordarea și dezvăluirea impactului afacerilor asupra biodiversității.

Unii oameni de știință susțin că, la momentul de față, omenirea este în procesul de a provoca a șasea extincție în masă a Pământului. Consumul excesiv de resurse și poluarea cauzează cele mai multe morți în rândul animalelor. Aceasta este comparabilă doar cu cea care a avut loc pe vremea dispariției dinozaurilor. În ciuda avertismentelor științifice, guvernele nu și-au atins niciodată vreun obiectiv ONU privind biodiversitatea. Aceste obiective au fost stabilite de ele, însele. Cooper spune că este nevoie de un efort major pentru ca acest deceniu să fie diferit. „Rezultatele trebuie atinse până în 2030, ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri acum. Asta înseamnă că avem nevoie de bani și planuri de la guverne, acum”, a spus Cooper.

„Țările ar trebui să lucreze la obiective naționale, și să convină asupra unui plan la nivelul întregului guvern. Lucrul cel mai important, în această etapă, este să se determine ce înseamnă aplicarea punctelor din acord pentru sectorul agricol, infrastructură, sănătate, dezvoltare urbană și dezvoltare economică.”

Supraconsumul de resurse trebuie tratat cu ajutorul strategiilor globale, la nivel de guverne

Țările pot începe să facă asta în diverse moduri, adaugă el. Guvernele ar putea avea obiective orientate spre rezultate, care să facă literă de lege din atingerea unei ținte comune. Un exemplu al unei astfel de abordări este felul în care procedează Marea Britanie în cazul obiectivului său privind schimbările climatice. În trecut, abordarea a fost folosită cu succes în Brazilia, de către administrația anterioară, Lula. Aceasta a obținut o scădere cu 80% a defrișărilor în Amazon, lucru realizat prin implicarea întregului guvern. „A fost la mijloc un amestec de legi, stimulente, investiții în cercetarea agricolă și îmbunătățirea datelor”, a adăugat Cooper

După acordul din Canada, principalul fond al ONU pentru biodiversitate, Global Environment Facility (GEF), a pornit procesul de creare a unei noi ramuri prin care să canalizeze bani pentru eforturile de conservare globale. China, Indonezia, Mexic, India și Brazilia sunt acum primii beneficiari ai finanțării din partea GEF. Unele țări biodiverse mai mici, în special cele africane, își doreau un nou fond care să plătească pentru atingerea obiectivelor privind protejarea și restaurarea naturii. Designul și scopul acestui nou fond vor fi convenite în cursul acestui an.

Țările bogate trebuie să își respecte angajamentele luate în ceea ce privește supraconsumul de resurse

Cooper a spus că este important ca țările donatoare să își respecte angajamentele financiare convenite ca parte a Cop15. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să înceapă să adopte această practică, a adăugat el. Acordul final semnat la Montreal a inclus stabilirea unui obiectiv pentru firmele de afaceri. Acestea trebuie să își evalueze și dezvăluie impactul asupra naturii.

„Companiile, în special cele mari și transnaționale, trebuie să țină seama, în mod corespunzător, de impactul lor asupra biodiversității, dar și dependența lor de aceasta. Necesitatea de a dezvălui acest impact, pune, în mod evident, presiune – internă și externă – asupra lor”, a spus Cooper. Acesta a adăugat că atât țările cât și oamenii bogați au o responsabilitate specială de a face un succes din acest acord.

„Aceia dintre noi aflați în țări mai bogate, în special oamenii mai bogați din țările bogate, trebuie își analizeze propria amprentă de carbon. Pe o planetă cu resurse limitate, trebuie în special limitat cât consumă în exces cei bogați, altfel măsurile trasate nu vor avea efectul scontat”, a concluzionat acesta.

Apele Române: Chilia și Bîstroe au debite normale

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 martie 2023

Brațele Chilia și Bîstroe au debitele normale, potrivit Apelor române care le-au măsurat, conform Newsweek. „Nu au fost înregistrate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023”, iar „repartiția debitelor pe Brațul Chilia (aval Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bîstroe poate fi încadrată ca o situație normală”, este concluzia documentelor consultate. „În perioada 21- 22 februarie 2023, Institutul Național de Hidrologie și Gospodările a Apelor (INGHA), împreună cu Stația Hidrologică Tulcea (ABA Dobrogea Litoral) au efectuat măsurători batimetrice pe sectorul cuprins între stația hidrometrică Chilia Veche (km 43, brațul Chilia) și brațul Stambulul Vechi (km 3)”, arată sursa citată. Mai exact cei de la Apele Române au analizat bifurcațiile brațului Chilia, cu brațele Babina și Cernovca, cele care ajung în Deltei Dunării, dar și cu cu brațele Deltei secundare Chilia. Cei de la Apele Române au comparat măsurătorile cu cele din 2017. Concluzia acestora este că nu sunt multe modificări semnificative în ultimii 6 ani.

Nu sunt modificări majore la debite

Cât privește iar repartiția debitelor este una normală. „Aval de braţul Bîstroe (..) predomină fenomenul de aluvionare. Adâncimile s-au redus comparativ cu anul 2017 cu aproximativ 1,0 – 1,3 m. (..) În concluzie, nu au fost identificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 si cele din 2023, mai ales în zona talvegului (la adâncimi maxime) . Fenomenele de depunere şi eroziune s-au produs în general în zonele line,cu pante mici ale albiei (în profil transversal), acestea încadrându-se, în general, într-un ecart de 0,5 -1,5 m cu o predominare evidentă a fenomenelor de aluvionare”, precizează documentele.

Situația din zona vizată este una normală

În concluzie „nu au fost modificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023”, iar „repartiția debitelor pe Brațul Chilia (aval Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bîstroe poate fi încadrată ca o situație normală.” Dar pe 15 martie vor fi făcute alte măsurători, la ordinul Ministerului Transporturilor, având în vedere scandalul legat de canalul Bâstroe. Aceste măsurotori vor dura 10 zile și vor fi făcute în prezența experților Comisiei Europene După ce datele vor fi supuse interpretării vor fi și discuții finale între partea română și cea ucrainiană, astfel încât să se ajungă la un acord.

Specialiștii avertizează că dieta keto poate provoca afecțiuni cardiace

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 martie 2023

mancare plastic pixabay — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Specialiștii mai demitizează o dietă, mai exact pe cea keto. Ei spun că o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați și bogată în grăsimi poate fi legată de niveluri mai ridicate de colesterol „rău” și dublează riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi blocarea arterelor, atacuri de cord și accident vascular cerebral, potrivit unei noi cercetări. „Studiul nostru a constatat că o dietă auto-raportate săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi a fost asociată cu niveluri crescute de colesterol LDL – sau colesterol„ rău a precizat dr. Iulia Iatan. „Acest studiu oferă o contribuție importantă la literatura științifică și sugerează că daunele depășesc beneficiile”, a spus Christopher Gardner, profesor de medicină la Centrul de Cercetare Prevenție Stanford, care a efectuat studii clinice privind dieta keto. Gardner nu a fost implicat în studiu. „Colesterolul LDL crescut nu trebuie respins ca pur și simplu un efect secundar neglijabil al unei VLCD (dietă foarte scăzută în calorii) sau al unei diete ketogene”, a spus Gardner, subliniind riscul mai mare de evenimente cardiovasculare la persoanele cu niveluri mai ridicate de cetone în sânge.

La dietele keto crește riscul de boli cardiovasculare

În cadrul studiului, cercetătorii au definit o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi (LCHF) ca 45% din totalul caloriilor zilnice provenind din grăsimi și 25% din carbohidrați. Studiul, care nu a fost revizuit de colegi, a fost prezentat duminică la sesiunea științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie, împreună cu Congresul Mondial de Cardiologie. „Raționamentul studiului nostru a venit din faptul că vom vedea pacienți în clinica noastră de prevenire cardiovasculară cu hipercolesterolemie severă urmând această dietă”, a spus Iatan în timpul unei prezentări la sesiune. Hipercolesterolemia, sau colesterolul ridicat, crește riscul unei persoane de atac de cord sau alte evenimente cardiovasculare adverse. „Acest lucru ne-a determinat să ne întrebăm despre relația dintre aceste diete sărace în carbohidrați, bogate în grăsimi, nivelurile de lipide și bolile cardiovasculare. Și așa, în ciuda acestui fapt, există date limitate despre această relație”, a spus ea. Cercetătorii au comparat dietele a 305 de persoane care urmează o dietă LCHF cu aproximativ 1.200 de persoane care au urmat o dietă standard, folosind informații despre sănătate din baza de date UK Biobank, care a urmărit oamenii timp de cel puțin un deceniu.

Dieta keto elimină alimentele sănătoase

Cercetătorii au descoperit că persoanele care urmau dieta LCHF aveau niveluri mai mari de lipoproteine cu densitate joasă, cunoscute și sub denumirea de LDL, colesterol și apolipoproteină B. Apolipoproteina B este o proteină care acoperă proteinele colesterolului LDL și poate prezice bolile de inimă mai bine decât nivelurile crescute de colesterol LDL. Cercetătorii au observat, de asemenea, că aportul total de grăsimi al participanților la dieta LCHF a fost mai mare în grăsimi saturate și a avut un consum dublu de surse animale (33%) comparativ cu cei din grupul de control (16%). Majoritatea experților în sănătate spun că dieta keto la modă, care interzice carbohidrații pentru a face corpul să ardă grăsimile pentru combustibil, elimină alimentele sănătoase, cum ar fi fructele, fasolea și leguminoasele și cerealele integrale. În dieta keto, limitați aportul de carbohidrați la doar 20 până la 50 pe zi – cu cât mai mic, cu atât mai bine. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, o banană sau un măr mediu are aproximativ 27 de carbohidrați – alocația pentru întreaga zi.

Peste 10.000 de profesori au participat, în perioada 27 februarie – 3 martie, la cursuri de formare profesională și ghidaj în domeniul educației pentru mediu și schimbări climatice

Autor

Anda MILITARU

-

6 martie 2023

Peste 10,000 de profesori au participat la cursuri de formare și ghidaj în domeniul educației educației pentru mediu și schimbări climatice. Acestea au fost organizate cu ocazia lansării Săptămânii Verde, anunță organizația Viitor Plus. Ele au luat forma unei dezbateri și a patru webinarii. Participanților li s-au pus la dispoziție o serie de idei și activități realizabile cu elevii pe parcursul unei săptămâni.

Programul Săptămâna verde este o inițiativă educațională colaborativă între Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Între 27 februarie – 16 iunie 2023, unitățile de învățământ au la dispoziție o săptămână, la alegere, pentru a îl derula. Timp de 5 zile consecutive, școlile vor realiza activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului. „Trebuie să abordăm cu toată seriozitatea tema schimbărilor climatice și trebuie să investim sume importante în mediu și, până la urmă, în țara noastră. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca partener în aceste activități, va sprijini activitățile profesorilor care vin către noi, va furniza materiale educaționale pe teme de mediu, va facilita accesul în arii naturale protejate, crearea de trasee tematice sau informări privind stațiile meteo din țară”, a menționat Cristian-Valer Beșeni, secretar de stat în Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Mediului.

Cursuri pentru profesori în domeniul educației pentru mediu, accesabile online

Programul a debutat cu lansarea platformei „Săptămâna Verde”, urmată de o dezbatere. La aceasta au fost prezente cadre didactice, reprezentanții Ministerului Educației, al Mediului și cei ai Viitor Plus. Evenimentul a marcat lansarea campaniei Primii pași în Săptămâna Verde, cu Viitor Plus. Dezbaterea a avut peste 16.000 de participanți. Ea a fost urmată de patru webinarii de formare și ghidaj pentru profesori, create și prezentate de trainerii Viitor Plus. Aceștia au pus la dispoziția participanților o serie de idei și activități realizabile pe parcursul unei săptămâni. Instructorii au abordat tema schimbările climatice, precum și cele ale economiei circulare, importanței pădurilor și educației non-formale.

La cursurile gratuite au participat peste 10.000 de profesori. Cele patru webinarii au făcut parte din campania Primii pași în Săptămâna Verde cu Viitor Plus, anunță reprezentanții organizației. Înregistrările acestor întâlniri educaționale pot fi accesate, în intregime, pe platforma Viitor Plus, la: Viitor Plus – Materiale educaționale. Profesorii, părinții, elevii sau facilitatorii pot descărca gratuit, în continuare, materialele educaționale. Ele sunt disponibile atât de pe paltforma „Săptămâna Verde”, cât și de pe website-ul organizației Viitor Plus.

Resursele atașsate noilor cursuri pentru profesori în domeniul educației pentru mediu, accesibile online

„Săptămâna Verde” este platforma, lansată de autorități, unde cadrele didactice și elevii pot accesa o colecție de materiale educaționale cu privire la mediu. „Platforma propune o serie de materiale suport profesorilor implicați în activităților din Săptămâna verde, iar aceștia nu ar trebui să se limiteze la ele. De asemenea, platforma se adresează în egală măsură elevilor și părinților”, a menționat Alina Dumitrașcu, consilier în Ministerul Educației.

Materialele educaționale Viitor Plus, declară organizația, au fost dezvoltate pe parcursul a peste zece ani. Pregătite și testate atât în clasă, cât și în afara ei, ele vor rămâne la dispoziția publicului larg. Doritorii le pot accesa și pe platforma „Săptămâna Verde”, dar și pe site-ul propriu, www.viitorplus.ro/educationale. Ele au fost folosite în programele Eco Provocarea, Harta Reciclării, Adoptă un Copac și Recicleta, declară organizația.

Conform site-ului propriu, Viitor Plus este o „organizație non-guvernamentală care promovează educația pentru mediu cu impact pe termen lung, este furnizor de materiale educaționale de mediu și facilitator al dialogului între autorități și cadre didactice.” Teia Ciulacu, președinta asociației Viitor Plus, a declarat că „Inițiativa programului Săptămâna verde este salutară și este un pas important în implementarea educației pentru mediu în școli și a formării unor atitudini prietenoase cu natura în rândul elevilor”.

„Pe de altă parte, este necesar ca autoritățile să susțină și financiar școlile în acest demers, pentru realizarea unor proiecte coerente și cu impact în rândul elevilor, altfel profesorii și responsabilii de mediu din școli se vor afla în situația de a inventa soluții la limită pentru a crea activități care să acopere o săptămână de lucru non-formal cu elevii,” a adăgat aceasta.

Africa și Asia principalele piețe unde ajung hainele uzate pentru refolosire

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 martie 2023

Pentru că țările europene se luptă să gestioneze cantități tot mai mari de textile și îmbrăcăminte uzate, acestea au ajuns să fie exportate în Africa și Asia, potrivit Agenției Europene de Mediu. Textilele constituie a patra cea mai mare sursă de presiune asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și transport, conform AEE. Pentru fiecare persoană din UE, consumul de textile reprezintă aproximativ 1,3 tone de materii prime și 104 metri cubi de apă în fiecare an. Iar marea majoritate a acestor resurse sunt consumate în afara UE – 85% pentru materii prime și 92% pentru apă. Dar presiunea de mediu a textilelor nu se exercită doar în amonte în procesul de producție, ci revine și la sfârșitul lanțului valoric, când textilele sunt aruncate. Deoarece capacitatea de reutilizare și reciclare în Europa este limitată, o mare parte a textilelor uzate sunt exportate în Africa și Asia, unde soarta lor este „foarte incertă, deoarece sunt disponibile dovezi limitate și în mare parte anecdotice”, spune AEE.

Cantitatea de textile uzate s-a triplat în ultimele decenii

Cantitatea de textile uzate exportată din UE s-a triplat în ultimele două decenii – de la 550.000 de tone în 2000 la aproape 1,7 milioane de tone în 2019, potrivit raportului. În 2019, 46% din textilele uzate au ajuns în Africa. Textile uzate importate sunt destinate în mare parte reutilizarii locale, restul ajungând în gropile de gunoi deschise și în fluxuri informale de deșeuri, arată raportul. „Am avut o discuție recentă cu un coleg din Kenya, care a spus că 90% din piața lor de îmbrăcăminte este de fapt hainele noastre”, a declarat directorul AEE, Hans Bruyninckx, care a vorbit luni (27 februarie) la Conferința părților interesate din economia circulară de la Bruxelles. Asia este, de asemenea, o destinație comună, 41% din textilele uzate fiind exportate acolo în 2019, potrivit SEE. Cu toate acestea, cele mai multe textile folosite trimise în Asia sunt importate în zone economice dedicate unde sunt sortate și procesate și, în cele din urmă, reexportate în alte țări asiatice sau africane. „Când înființăm aceste piețe, sau încercăm să ne încurcăm cu ele sau să le guvernăm, trebuie să reflectăm și la ceea ce se întâmplă de cealaltă parte, de partea care primește. Și asta deschide un întreg set de discuții cu adevărat interesante despre capitaluri proprii”, a explicat Bruyninckx.

Reciclarea textilelor uzate sub semnul întrebării

Monitorizarea îmbunătățită a fluxurilor de textile uzate ar putea ajuta la gestionarea mai bună a situației și la abordarea problemei, deoarece în prezent există o incertitudine mare în ceea ce privește tipurile de textile exportate, precum și calitatea acestora, notează raportul. Există o lipsă de date consistente privind cantitățile și soarta textilelor uzate și a deșeurilor textile în Europa, deoarece diferite țări le colectează și clasifică în diferite moduri, iar acest lucru constituie o provocare în ceea ce privește transparența și trasabilitatea. Industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon, potrivit estimărilor. Când vine vorba de microplastice, spălarea materialelor sintetice eliberează aproximativ 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean în fiecare an, cu o singură încărcătură de rufe de rufe din poliester care poate descărca până la 700.000 de fibre microplastice.

Mai puțin de 1% din materialul textil este reciclat în haine noi

„Mai puțin de 1% din materialul folosit pentru a produce îmbrăcăminte este reciclat în îmbrăcăminte nouă. Sunt sigură că putem face mai bine decât atât”, a subliniat Veronika Hunt Safrankova, șefa Biroului de la Bruxelles al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), care a vorbit și la conferința de la Bruxelles. Potrivit acesteia, un model de circularitate îmbunătățit ar putea constitui o soluție atât din punct de vedere ecologic, cât și economic. „Dacă dublam utilizarea medie a articolelor de îmbrăcăminte existente, aceasta ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 44%. Deci, există un potențial imens de a contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice”, a spus ea. „Există și potențiale din punct de vedere economic: mai multe modele de afaceri au potențialul de a crește de la 3,5% din piața mondială de modă, pe care o avem astăzi, la 23% până în 2030”, a adăugat Safrankova.

Acord istoric pentru protejarea oceanelor. Ce presupune Tratatul Mării Libere

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 martie 2023

Națiunile au ajuns la un acord istoric, Tratatul Mării Libere, pentru a proteja oceanele lumii, după 10 ani de negocieri, conform BBC.

Tratatul Mării Libere urmărește să plaseze 30% din mări în zone protejate până în 2030, pentru a proteja și recupera natura marină. Pe 4 martie 2023, după 38 de ore de discuții, acordul a ajuns la sediul ONU din New York.

Piedicile în adoptarea acordului au fost puse de diferitele abordări privind finanțarea și drepturile de pescuit. Ultimul acord internațional privind protecția oceanelor a fost semnat acum 40 de ani, în 1982 – Convenția ONU privind dreptul mării.

La acea vreme s-a stabilit o zonă numită marea liberă – ape internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetare. Totuși, doar 1,2% din apele stipulate în acel tratat sunt protejate.

Drept urmare, fauna din afara zonelor protejate a fost expusă riscului cauzat de schimbările climatice, pescuitul excesiv și traficului maritim.

Ce presupune Tratatul Mării Libere

Potrivit ultimelor studii, 10% din speciile marine sunt în pericol de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Aceste noi arii protejate, stabilite în tratat, vor limita pescuitul, rutele căilor de navigație și activitățile de explorare. Totodată va fi limitat și mineritul la adâncimi peste 200 de metri. Procesele miniere pot perturba zonele de reproducere a animalelor, pot crea poluare fonică și pot fi toxice pentru animale.

Potrivit Autorității internaționale pentru fundul mării, „orice activitate viitoare în fundul mării va fi supusă unor reglementări stricte de mediu și a unei supravegheri pentru a se asigura că acestea sunt desfășurate în mod durabil și responsabil”.

Rena Lee, ambasadorul ONU pentru Oceane, a fost cea care a adoptat tratatul, după două săptămâni de negocieri dure.

De asemenea, Minna Epps, directorul echipei IUCN Ocean, a declarat că principala problemă a fost împărțirea resurselor genetice marine.

Resursele genetice marine sunt materiale biologice de la plante și animale din ocean care pot avea beneficii pentru societate, cum ar fi produse farmaceutice, procese industriale și alimente.

Țările bogate au resurse și finanțare pentru a explora adâncurile oceanului, însă națiunile mai sărace au vrut să se asigure că toate beneficiile mării vor fi împărțite în mod egal.

Ce spun specialiștii?

Dr. Robert Blasiak, cercetător la Universitatea din Stockholm, a spus că provocarea este că nimeni nu știe cât valorează resursele oceanice și, prin urmare, cum ar putea fi împărțite.

„Imaginați-vă un televizor mare, cu ecran lat, căruia îi funcționează doar trei sau patru pixeli de pe acel ecran. Acestea sunt cunoștințele noastre despre adâncul oceanului. Am înregistrat aproximativ 230.000 de specii în ocean, dar se estimează că sunt peste două milioane”, a spus el.

Laura Meller, un militant pentru oceane pentru Greenpeace Nordic, a felicitat țările pentru că „au lăsat deoparte diferențele și au furnizat un tratat care ne va permite să protejăm oceanele, să ne consolidăm rezistența la schimbările climatice și să protejăm viețile și mijloacele de trai a miliarde de oameni”.

„Aceasta este o zi istorică pentru conservare. Este un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii și a oamenilor poate triumfa asupra geopoliticii”, a adăugat ea.

Țările vor trebui să se întâlnească din nou pentru a adopta în mod oficial acordul. Ulterior, acesta va trebui implementat.

Liz Karan, directorul echipei de guvernare a oceanelor Pews Trust, a declarat pentru BBC:

„Va dura ceva timp pentru a intra în vigoare. Țările trebuie să îl ratifice [să îl adopte legal] pentru ca acesta să intre în vigoare. Există o mulțime de organisme instituționale precum Comitetul științific și tehnic care trebuie să fie înființat”, a spus Liz Karan.

Blockchain poate ajuta la combaterea schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 martie 2023

blockchain comabterea shcimbarilor climatice — Sursă - Unsplash

Blockchain poate ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pe cale de consecință la diminuarea schimbărilor climatice, conform Cointelegraph.

Având în vedere că există o nevoie urgentă de a preveni schimbările climatice, și industria tehnologică dezvoltă metode pentru a face acest lucru. Blockchain este una dintre ele și are potențialul de a fi foarte eficientă în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Blockchain reprezintă un registru descentralizat care poate înregistra tranzacțiile și stoca date în mod sigur și transparent. Această tehnologie a fost deja folosită într-o varietate de aplicații, de la criptomonede la managementul lanțului de aprovizionare. Totuși, potența sa în combaterea schimbărilor climatice este încă neexplorată.

Moduri în care blockchain poate ajuta la combaterea schimbărilor climatice.

Crearea și gestionarea creditelor de carbon

Un permis tranzacționabil numit „credit de carbon” permite deținătorului să emită o anumită cantitate de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon. Pentru a-și reduce emisiile, firmele și organizațiile pot cumpăra credite de carbon, care pot fi tranzacționate pe o piață.

Gestionarea creditelor de carbon poate deveni mai transparentă și mai eficientă odată cu utilizarea blockchain-ului. Toate tranzacțiile de credit de carbon pot fi urmărite în timp real și documentate folosind un registru descentralizat. Astfel, frauda poate fi evitată și poate fi garantată utilizarea intenționată a creditelor de carbon.

Promovarea surselor de energie regenerabilă

Tehnologia blockchain poate încuraja și adoptarea surselor de energie regenerabilă. Oamenii și companiile pot cumpăra și vinde energie regenerabilă unul către celălalt folosind o rețea energetică descentralizată. Acest lucru poate sprijini adoptarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană, și poate reduce dependența de combustibilii fosili.

Managementul lanțului de aprovizionare

În ceea ce privește managementul lanțului de aprovizionare, tehnologia blockchain se dovedește a fi și în acest caz foarte eficientă. Companiile pot găsi oportunități de a-și reduce amprenta de carbon și de a lua decizii mai durabile utilizând blockchain. Prin asta, pot urmări amprenta de carbon a produselor și materialelor de-a lungul lanțului de aprovizionare. Sunt promovate astfel practici durabile de producție și consum, iar emisiile de gaze cu efect de seră pot fi reduse semnificativ.

Monitorizarea și raportarea emisiilor de carbon

Emisiile de carbon pot fi monitorizate, iar progresul către obiectivele de reducere poate fi raportat mai ușor prin blockchain.

Provocări în implementarea blockchain-ului pentru reducerea emisiilor de carbon

În ceea ce privește provocările, cerința de standardizare și compatibilitate este un obstacol. Blockchain are nevoie de un set uniform de reguli și protocoale asupra cărora toate părțile interesate să poată conveni. Este nevoie de o gestionare eficientă a creditelor de carbon.

De asemenea, multe rețele blockchain au în prezent doar o cantitate modestă de capacitate și pot procesa doar un număr mic de tranzacții. Dacă blockchain-ul este utilizat pe scară largă pentru a gestiona creditele de carbon sau pentru a urmări emisiile, acest lucru ar putea deveni un blocaj.

În plus, unele dintre avantajele de mediu ale adoptării blockchain pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice pot fi depășite de consumul de energie necesar pentru tranzacțiile blockchain.

Cu toate acestea, există speranță că utilizarea tehnologiei în stoparea schimbărilor climatice va da rezultate în viitor.

Înainte ca acest lucru să se întâmple e nevoie ca anumite dificultăți și constrângeri să fie depășite. De asemenea, va fi necesară o combinație de tehnologii și soluții pentru a aborda provocarea urgentă a schimbărilor climatice.

Prea târziu să mai salvăm mediul, spune Michael Benfield, co-fondatorul Partidului Verde din Anglia și Țara Galilor

Autor

Anda MILITARU

-

4 martie 2023

331532273_918641605999141_3210197757628749656_n — Michael Benfield - Foto: BBC

Unul dintre fondatorii a ceea ce a devenit Partidul Verde din Anglia și Țara Galilor a declarat că „este prea târziu” pentru a mai salva mediul. Michael Benfield a contribuit la înființarea noii mișcări politice în anii 1970. Acesta și-a afirmat convingerea că „bătălia pentru salvarea mediului” este „în momentul de față, pierdută”.

Benfield s-a aflat la un eveniment care a marcat cea de-a 50-a aniversare a partidului. Acesta a declarat pentru BBC că a devenit „oarecum pesimist” când vine vorba despre eforturile de a proteja mediul.

„Cred că încercarea noastră de a educa a fost o reușită… dar nu am reușit să facem față în bătălia pentru salvarea mediului,” a spus acesta. „Vă spun acum, este prea târziu. Bătălia pentru salvarea mediului înconjurător este, în acest moment, pierdută”, a adăugat el.

Bătălia pentru salvarea mediului necesită acțiuni drastice

Soluțiile pe care le crede acesta necesare sunt drastice, susține acesta. Amploarea lor este atât de mare, încât nici un partid politic nu s-ar simți confortabil să le propună. Asta înseamnă că, acum, accentul ar trebui să fie pe atenuarea situației, crede el.

„Nu înseamnă că nu există alte lucruri pe care putem să le facem pentru a îndrepta lucrurile, dar avem de-a face cu o situație extrem de dificilă”, a spus Benfield.

Partidul Verde din Anglia și Țara Galilor, primul partid verde din Europa

Acesta a participat la aniversarea a 50 de ani de la prima întâlnire publică a mișcării politice „PEOPLE” („OAMENII”). Ea avea să devină primul partid politic verde din Europa. A fost formată într-un pub din Conventry. Fondatorii ei au fost Benfield, colega sa, agenta imobiliară Freda Sanders, și avocații Lesley și Tony Whittaker. Mișcarea a dat naștere Partidului Ecologiei, în 1975, și Partidului Verde, în 1985.

Trei fondatori supraviețuitori s-au numărat printre cei care s-au adunat la London School of Economics pentru a marca acest eveniment. În discursul său, parlamentarul Verde Caroline Lucas a avertizat: „Nu mai avem la dispoziție încă 50 de ani”. „Trăim poate una dintre cele mai importante decenii din istoria omenirii, și apreciez că ceea ce spun nu este un mizilic.Crizele climatice și ale naturii sunt mai mari ca niciodată, și mi se pare că pe umerii Partidului Verde cade atât o responsabilitate, cât și o oportunitate, extraordinară”, a declarat aceasta.

Liderul adjunct al Partidului Verde din Anglia și Țara Galilor, Zack Polanski, a spus că este „vital” să fim „sinceri în legătură cu urgența situației”. El a avertizat, totuși, împotriva subestimării „importanței speranței, alături de acțiuni practice”.

„Cred că spațiul pe care îl ocupă astăzi partidul este vital, atât acela de viziuni pentru un viitor plin de speranță, cât și de exemple concrete din viața reală, din ariile în care reușim să facem schimbări”, a spus el.

„Sportswashing” sau „Spălarea reputației prin sport”: practica poluatorilor climatici de a vărsa bani în sporturile de iarnă, în timp ce stațiunile de schi se luptă să supraviețuiască fără zăpadă, continuă

Autor

Anda MILITARU

-

3 martie 2023

Încălzirea globală continuă să se intensifice. Stratul de zăpadă continuă să se topească la cote alarmante. „Sportswashing”, sau spălarea reputației prin sport a poluatoriilor de combustibili fosili continuă, și ea. Cum?! Ei bine, la rândul lor, aceștia continuă să investească bani în sporturile de iarnă. Un raport al grupului de campanie Badvertising și grupul de experți New Weather Sweden relevă că această relație „ironică” va „distruge chiar condițiile de care sporturile de iarnă au nevoie pentru a supraviețui”.

Companiile de mașini, campioane la spălarea reputației prin sport

Cercetătorii au identificat 107 contracte de sponsorizare „cu conținut ridicat de carbon” semnate de mari poluatori. Acestea au fost încheiate cu organizatori de evenimente, echipe și sportivi individuali. Companiile de mașini au fost cei mai prolifici sponsori, cu 83 de oferte de sponsorizare. Dintre acestea, Audi a plătit pentru 54, conform euronews. Companiile de combustibili fosili și companiile aeriene au fost angajate în 12 și, respectiv, 5 tranzacții.

Spălarea reputației prin sport are obiective clare. „Prin imaginea lor curată și sănătoasă, de activitate desfășurată în aer liber, sporturile de iarnă sunt deosebit de atractive pentru sponsorizări din partea poluatorilor majori, care doresc să-și „spele” imaginea”, avertizează autorii raportului. „Poluând, sponsorii cu emisii ridicate de carbon ai sporturilor de iarnă topesc însuși viitorul sporturilor pe care le sponsorizează.”

Cum modifică schimbările climatice condițiile pentru sporturile de iarnă?

Pe măsură ce planeta se încălzește, anotimpurile se modifică, și ele. Căderile de zăpadă cu care suntem obișnuiți ar putea fi, în curând, o amintire. Universitatea din Waterloo, Canada, a întreprins un studiu asupra celor 21 de site-uri care au organizat anterior Jocurile Olimpice de iarnă. Descoperirile lor au fost revelatoare: până în 2050, pentru nouă dintre acestea ar putea deveni imposibil să mai găzduiască, vreodată, jocurile olimpice. Motivul?! Lipsa zăpezii.

Nu mai departe de ianuarie, stațiunile de schi din Europa au fost forțate să se închidă temporar. Temperaturile record înregistrate în această iarnă și-au făcut efectul, transformând pârtiile în băi de nămol. Stațiunea de schi Axe 3 Domaines, din apropierea graniței Franței cu Andorra, și-a închis complet activitățile. Le Gets și Morzine, în populara zonă Portes de Soleil, au reușit să mențină deschise doar două piste.

Situația pârtiilor de schi, dificilă și în România

Pârtiile de la Brașov, impracticabile. Foto: Bună Ziua Brașov

Pârtiile de schi din România au fost, și ele, afectate de vremea caldă pentru lunile de iarnă. Primăria Brașovului a fost nevoită să închidă două pârtii locale în plin sezon. „De marţi, 27 februarie, accesul pe două dintre pârtiile din masivul Postăvarul va fi restricţionat, deoarece nu mai prezintă condiţii optime pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Este vorba despre partea superioară a pârtiei Subteleferic şi Lupului inferior. Din cauza temperaturilor pozitive din ultimele zile, dar şi a precipitațiilor sub formă de ploaie, stratul de zăpadă s-a subţiat, iar zăpada este moale şi apoasă”, au anunțat, nu de mult, edilii Braşovului.

De ce sunt companiile poluatuare un pericol pentru ski?

Emisiile de combustibili fosili și schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru acest sport. Preem și Volvo sunt sponsori ai celebrei Vasaloppet din Suedia, cea mai mare cursă de schi fond din lume. Emisiile celor două companii sunt estimate a fi responsabile pentru pierderea a 1.260 de milioane de tone de gheață de ghețar în fiecare an. Acesta este echivalentul a 210 kilometri pătrați de strat de zăpadă și a „topirii echivalentului a 233 de curse de schi Vasaloppet”, avertizează raportul. Sectorul transporturilor produce un sfert din emisiile globale de gaze cu efect de seră legate de combustibili. Jumătate dintre acestea provin de la vehicule private, precum mașinile de pasageri, și camioanele.

Ce poate descuraja spălarea reputației prin sport?

Raportul îndeamnă guvernele să adopte o interdicție a publicității pentru combustibili fosili. „Comercializarea multor produse dăunătoare, cum ar fi tutunul sau alcoolul, este deja interzisă sau reglementată”, îndeamnă autorii lui. Acceptând bani de la companiile care produc aceste emisii, sporturile de iarnă își semnează propria condamnare la moarte, adaugă ei. O concluzie plauzibilă, văzând că se preconizează că iernile se vor micșora cu o rată de 4,7 zile pe deceniu, în zonele temperate ale emisferei nordice,

Consumul de Coca Cola și Pepsi ar putea crește dimensiunea testiculelor și producția de testosteron, conform unui nou studiu

Autor

Anda MILITARU

-

3 martie 2023

Consumul de băuturi carbogazoase poate crește nivelul de testosteron și dimensiunea testiculelor la bărbați. Cel puțin, asta au descoperit autorii unui nou studiu citat de publicația The Independent. Cercetătorii Universității Northwest Minzu din China au publicat raportul acestuia în revista științifică Acta Endocrinol. El conține observații surprinzătoare. Astfel, cercetătorii își propuseseră să determine impactul băuturilor carbogazoase, precum Coca-Cola și Pepsi, asupra fertilității. Studii anterioare sugeraseră existența unei legături între consumul de sifon și sănătate. Consumul excesiv al acestuia dusese la o afectare a funcțiilor reproductive. Cantitatea de spermatozoizi și motilitatea spermatozoizilor avuseseră și ele de suferit. Noul studiu a observat opusul, în cazul testosteronului, hormonul masculin produs în principal în testicule, și a dimensiunii testiculelor.

Consumul de Cola, impact asupra testosteronului la șoareci

Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au studiat grupuri de șoareci masculi. Primul grup a băut doar apă, în timp ce grupurile rămase au băut diferite niveluri de Coca-Cola și, respectiv, Pepsi. Oamenii de știință au efectuat teste asupra acestor șoareci, pe parcursul unei perioade de 15 zile. Ei au analizat efectele consumului de băuturi carbogazoase cu ajutorul unor teste de sânge, și măsurători de greutate și diametru ale testiculului.

Studiul a constatat că, testiculele șoarecilor care băuseră numai Pepsi sau Coca-Cola, „înregistraseră creșteri semnificative în ziua 15”.

„Rezultatul a demonstrat că o doză mare de Pepsi sau Coca-Cola ar putea promova creșterea și dezvoltarea testiculelor”, au scris autorii studiului. „Concentrațiile de testosteron seric la toți șoarecii au fost îmbunătățite după tratamentul cu Pepsi-Cola și Coca-Cola”, au mai descoperit cercetătorii. Asta, adaugă ei, „a indicat că dozele mari de Pepsi și Coca-Cola ar putea îmbunătăți secreția de testosteron de șoareci masculi”.

„În concluzie, consumul de Coca-Cola și Pepsi-Cola ar putea promova dezvoltarea testiculelor, crește secreția de testosteron, crește concentrațiile serice de EGF… Descoperirile noastre au oferit baza științifică pentru înțelegerea completă a efectelor [băuturilor carbogazoase] și a mecanismului lor asupra funcțiilor de dezvoltare și reproducere ale oamenilor, dar beneficiază și de a preveni disfuncția de prostată și cancerul”, au scris autorii studiului.

Cercetătorii avertizează consumatorii asupra conținutului ridicat de zahăr din aceste băuturi

Cercetătorii au reiterat că descoperirile contrazic studiile anterioare. Un astfel de studiu anterior include un sondaj efectuat pe 2.500 de bărbați. Acesta a sugerat că cantitatea de spermă a fost redusă cu 30%, atunci când se consuma zilnic o băutură carbogazoasă de un litru. Ei au remarcat, de asemenea, că studiile anterioare au sugerat legături între consumul de sifon și fertilitate. De exemplu, un studiu a constatat că băuturile carbogazoase sunt asociate cu modificări ale hormonilor care afectează ovulația.

Sunt necesare mai multe cercetări cu privire la legătura dintre sifon și fertilitate, spun autorii studiului. Ei reamintesc, totuși, că consumul de băuturi carbogazoase „poate duce la obezitate, boli cardiovasculare și diabet de tip 2”. Studiile anterioare au indicat „efecte dăunătoare asupra sănătății ale băuturile carbogazoase,” cu implicații serioase pentru adolescenți și copii.

Studiul recent vine după ce un studiu anterior a constatat că „consumul masiv de cafea sau cofeină a crescut producția de testosteron”.

În ceea ce privește recomandările privind consumul de băuturi carbogazoase, experții în sănătate recomandă să nu le consumați, din cauza conținutului de zahăr. Potrivit Clinicii Cleveland, o doză de băuturi carbogazoase poate avea până la 39 de grame de zahăr. timp. Asociația Americană a Inimii recomandă nu mai mult de 25 de grame de zahăr pe zi pentru femei, și 36 de grame de zahăr pe zi pentru bărbați.