România este cunoscută pentru formele de relief, peisajele unice pe care le oferă, însă, protejarea biodiversității nu se poate reduce doar la admirație. Prezent la Conferința Ministerială a țărilor care fac parte din Convenția Carpatică, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a explicat cât de importantă este susținerea financiară în acest sens.
„Regiunea Carpaților trebuie să aibă o voce mai puternică atât la nivelul UE, cât și la nivel global. Pentru a implementa țintele ambițioase în domeniul protejării si refacerii biodiversității, avem nevoie de sprijin financiar.În cadrul conferinței am subliniat că trebuie să prezentăm mai bine interesele regiunii noastre, un rezervor unic de biodiversitate. Am pledat pentru acordarea unui sprijin financiar pentru o bună implementare a obiectivelor privind creșterea suprafețelor protejate, modificările privind biomasa, protecția fermierilor, sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni, și protecția carnivorelor mari”, a transmis ministrul Mediului, Tánczos Barna.
Polonia găzduieşte la Rzeszo, în perioada 21 – 22 noiembrie, Conferinţa ministerială Carpatică, eveniment care pune în dezbatere două subiecte principale: biodiversitatea în Carpaţi şi cadrul global de biodiversitate post-2020, respectiv situaţia din Ucraina cu privire la impactul direct şi indirect al războiului asupra Mediului.
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, vorbește despre „conflictele om-faună” sălbatică, însă(…) a emis Ordine care nu protejează speciile rare
Tánczos Barna, prezent la Conferința Ministerială a țărilor care fac parte din Convenția Carpatică. Foto: Facebook
Oficialul de la Mediu, Tánczos Barna, susține că unele conflicte om-faună sălbatică pot costa vieți, ceea ce este evident, doar dacă ne raportăm la numărul celor care și-au pierdut viața, fiind victime ale urșilor. În egală măsură, Barna nu poate evita și situațiile în care „conflictele om-faună sălbatică” sunt doar „delicii” pentru vânători. StireaVerde.ro relata, recent, că instanța a anulat Ordinul Ministerul Mediului prin care se aproba vânătoarea a două specii pe cale de dispariție: cocoșul și turturica. Acestea nu atacă oamenii și nu justifică de ce Barna a fost de acord anul acesta să se reia vânătoarea pentru aceste două păsări, având în vedere că biodiversitatea trebuie protejată.
Delta Dunării și Pădurile de fag din Carpați fac parte din patrimoniul UNESCO.
La începutul anilor ’90, România a fost prinsă total de „valul miraculos” al Occidentului. „Mamă, plec în America” a fost, pentru o vreme, laitmotivul tinerilor dornici să „savureze” gustul capitalismului, al „libertății financiare”.
Acolo, totul părea mai frumos, mai gustos: suc și bere la doză, apă plată în sticlă de plastic(România abia scăpase de coada la lapte în sticlă”), prânz în cutii de plastic, pungi pentru cumpărături de plastic, salarii plătite la ora/nu la lună, chiar și pentru confecționat materiale din plastic. Evident, din punct de vedere financiar, mulți dintre cei care s-au simțit captivi în țările subdezvoltate, abia ieșite din regimul comunist, au reușit să vadă alte idei, alte perspective și unii chiar au prosperat. Statistica arată, însă, că „era consumului” a venit la pachet cu multe dezavantaje, obiceiuri nesănătoase, atât pentru sănătatea umană cât și pentru Mediu.
Există viață fără plastic? Ne întoarcem la sticlă și carton. Ce înseamnă „Zero Waste”
După o perioadă în care am „consumat” resurse și, implicit, produsele generate de acestea, a venit și „nota de plată”: poluare sub toate formele, mediu subacvatic puternic afectat(pești morți, alte specii infectate cu resturile din pet-urile care ajung în apă), oameni cu afecțiuni grave din cauza substanțelor din ambalajele de plastic, sol nefertil. Toate aceste efecte au condus, în cele din urmă, la schimbări climatice care dezechilibrează întreaga Natură. Prin urmare, stilul nostru de viață s-a schimbat, însă, putem decide în ce direcție dorim să se mai modifice.
Astfel, a apărut nevoia reală de a proteja Mediul, de a ne conserva resursele. Dorința de a ne întoarce la lucrurile simple se transformă în legi, Directive.
Așa a apărut și conceptul Zero Waste Mai exact, folosirea deșeurilor care încurajează reproiectarea ciclurilor de viață ale resurselor, astfel încât toate produsele să fie reutilizate.
Mai exact, obiectivul Zero Waste este de a elimina problemele consumerismului și de a promova o abordare „circulară”, ecologică a modului în care sunt folosite resursele. Toate statele trebuie să găsească, în acest sens, metode prin care deșeurile să mai fie arse necontrolat sau să ajungă în ape.
Deșeuri fără risipă. Cum procedăm
Principiile „Zero Waste” includ trei obligații de bază care vizează diferite secțiuni ale societății: responsabilitatea producătorului, responsabilitatea la nivel politic și responsabilitatea comunitară.
Producătorii sunt în prima linie a acestui principiu, de „deșeuri fără risipă”. Ei sunt cei care trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea și fabricarea produsului. Comunitatea se află la final, asumându-și responsabilitatea pentru consum și eliminare. Totodată, responsabilitatea politică trebuie să fie echilibrul, mediatorul dintre comunitate și producător, promovând atât sănătatea mediului, cât și sănătatea umană. Astfel, s-au „născut” normele de Mediu.
Mari consumatori de plastic. De ce intră în România cantități de plastic
sursă grafic: EuroStat
Potrivit unui raport al Parlamentului European, producția de plastic a crescut exponențial la nivel mondial în doar câteva decenii, de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui 2020 din cauza Covid-19, producția de plastic a reintrat în top în a doua jumătate a anului și o dată cu aceasta au revenit și deșeurile din plastic.
Cea mai mare cantitate de plastic(n.r. la nivel global) este folosită în ambalaje-39,9%, în construcții-19,8%, industria auto-9,9%, echipamentele electrice și electronice-6,2%,agricultură-3,4%, produse de uz casnic-4,1%.
În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic, urmată de reciclare. Aproximativ 25% dintre deșeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în țări din afara UE pentru a fi tratat. Se exportă deșeuri, deoarece unele state nu au tehnologii pentru tratarea locală a deșeurilor.
Ce facem cu plasticul. România îl primește, dar nu îl recuperează
Potrivit unor date puse la dispizție de Administrația Fondului pentru Mediu, România pare să fie „punct” principal de trecere a unor cantități impresionante de plastic. Peste 400 de mii de tone de plastic au intrat în țara noastră, în ultimii doi ani, însă, nu folosit alte metode pentru valorificarea acestuia în afară de reciclare(n.r. recuperarea energiei)
Din 2015 până în 2020, AFM a notat „0” la această secțiune. Rata redusă a reciclării plasticului în UE duce la pierderi mari atât pentru economie, cât și pentru mediu. Conform mai multor analize, realizate de experți în Mediu, se estimează că 95% din valoarea materialului de ambalaj din plastic se pierde după ciclul scurt al primei utilizări.
La nivel mondial, au apărut, însă, magazine care promovează principiul „Zero Waste”. Marfa se vinde vrac sau în ambalaje care nu conțin deloc plastic. Acesta este un pas prin care ne putem schimba comportamentul pro Natură.
România este implicată în proiectul TREEADS, un program al Uniunii Europene, care are rolul de a lupta împotriva incendiilor de vegetație/
Proiectul reunește 47 de organizații din 13 țări europene și Taiwan și implică peste 100 de experți, transmite Asociația Forestierilor din Români(ASFOR), parte implicată în derularea acestuia, alături de Ministerul Mediului și Fundația pentru SMURD.
Recent, s-a stabilit indicatorul pentru această etapă în România, în Parcul Natural Munții Măcinului din județul Tulcea, cea mai veche formațiune geologică din țară. Parcul a fost declarat arie protejată din anul 2000.
ASFOR: „Neglijența umană este un factor important de luat în considerare în atenuarea acestor incendii”
Frumusețea naturală a locului atrage mulți turiști, însă, vizitele nu arată că unii oameni sunt dornici să protejeze Mediul.
„Printre vulnerabilitățile identificate ale zonei se numără turismul necontrolat, braconajul, pășunatul împrăștiat, exploatarea forestieră ilegală care duce la suprimarea habitatelor, arderea vegetației, distrugerea exemplarelor de floră spontană, capturarea ilegală a țestoaselor terestre dobrogene, extinderea fermelor, autovehiculele de teren, ATV-urile și motocicletele care tulbură liniștea zonei. Din cauza acestei abundențe de vizitatori, neglijența umană este un factor important de luat în considerare în prevenirea și atenuarea incendiilor forestiere”, transmiteASFOR.
Incendiile de vegetație, de necontrolat
foto cu caracter ilustrativ. Sursă: captură video Youtube
Proiectul TREEADS se implementează cu produse de ultimă generație, cu tehnologii mature și verificate (TRL ridicat) și pe ultimele inovații în domenii care acoperă toate cele trei etape ale managementului incendiilor: prevenire și pregătire împotriva incendiilor, detectare și răspuns, restaurare și adaptare. Toate aceste etape se vor regăsi într-un ecosistem pe o platformă de management al incendiilor, susțin partenerii din România. Ei doresc reducerea incidenței incendiilor forestiere cu 50%, controlul oricărui incendiu în mai puțin de 24 de ore.
Grecia, Spania, SUA și Maroc au fost puternic afectate de incendiile forestiere. Milioane de hectare de pădure s-au făcut scrum în perioada 2008-2022, potrivit Sistemului european de informare privind incendiile forestiere(European Forest Fire Information System). În cifre, înseamnă o creștere cu 80% față de ultimii 14 ani.
Munți de gunoaie, depozitate într-o hală folosită de Primăria Sector 3 Bucuresti. Foto: Garda de Mediu
Sectorul 3 București, numit generic „verde”, a fost scena unei situații care s-a soldat cu un dosar penal. Într-o hală situată pe Bulevardul Basarabia nr. 256 au fost descoperiți munți de gunoaie, depozitați ilegal, potrivit Libertatea. Societatea care deține această locație nu are autorizație de mediu, confirmă chiar Garda de Mediu. Oamenii s-au plâns din cauza mirosului pestilențial și au alertat autoritățile. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București a intrat pe fir, iar o parte din cantitatea de deșeuri depozitată nelegal a fost „mutată”, așa cum a notat și sursa menționată.
Munți de gunoaie într-o hală fără autorizație de mediu, miros pestilențial și un dosar penal. Primarul Robert Negoiță știe unde se depozitează ilegal gunoaiele de pe raza Sectorului Verde
sursă foto: Garda de Mediu Ilfov
Primăria Sector 3 București, condusă de Robert Negoiță, a fost amendată de Garda de Mediu Ilfov cu suma de 100 de mii de lei, pentru depozitarea deșeurilor într-o hală amplasată în Splaiul Unirii Nr 15, localitatea Popeşti Leordeni, a în exploatarea SC SD3 SALUBRIZARE ŞI DESZĂPEZIRE S3 SRL(n.r. Primăria Sector 3 București).
Primăria Sectorului „Verde” a primit amenzi în valoare de 100 de mii de lei pentru depozitarea ilegală a gunoiului
„În cadrul acestor hale, operatorul depozita deşeuri RDF (deşeuri rezultate din tratarea mecanică a deşeurilor municipale şi asimilabile) provenite de la staţia de sortare aflată pe strada Lunca Vișagului din sectorul 3, Bucureşti.
Scopul, stocarea temporară până la valorificarea energetică a deşeurilor. În plus, comisarii au putut constata existenţa unei cantităţi însemnate de deşeuri vegetale şi mobilier urban dezafectat aflat în diferite stadii de degradare, toate depozitate în afară halelor, pe platforma betonată.
Pentru toate neconformităţile constatate comisarii GNM au aplicat două sancţiuni în valoare totală de 100.000 lei şi au dispus interzicerea pe viitor a depozitării deşeurilor precum şi evacuarea imediată a deşeurilor identificate, respectând prevederile legale în vigoare”, a transmis Garda de Mediu Ilfov.
Sancțiunile au fost aplicate în luna aprilie a acestui an, însă, pentru oficialii Primăriei Sector 3 București nu pare să fie o problemă, din moment ce repetă fapta la numai șapte luni distanță de la controlul Gărzii de Mediu Ilfov. Și în acest caz, controlul a pornit de la sesizările oamenilor care s-au plâns din cauza mirosul îngrozitor, emanat de la gunoaiele depozitate mult prea aproape de casele lor.
Stireaverde.ro nu a putut obține un punct de vedere din partea Primăriei Sector 3 București, până la postarea acestei informații, însă, vom reveni imediat ce acesta va fi transmis.
Totuși, de ce NU ar mai fi loc pentru depozitarea gunoiului la groapa „Vidra”(?) Primarii din București sunt îngrijorați de tarifele aplicate de Eco Sud SA
Groapa de gunoi „Vidra” arată ca un „munte” . Foto: stireaverde.ro
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice(ANRSC) ne-a transmis că a derulat un control la societatea care administrează groapa de gunoi „Vidra” Eco Sud SA. Aplicarea tarifelor pentru depozitarea gunoiului este sub semnul întrebării în ceea ce privește legalitatea. Primarii de sectoare s-au plâns, în repetate rânduri, că nu pot face față acestor tarife neaprobate de Consiliul General al Capitalei, dar și de faptul că depozitul a ajuns „plin” la propriu și nu mai nu este loc suficient pentru depozitarea corespunzătoare a gunoiului. Pe rolul instanțelor din București sunt mai multe procese pe rol pentru a confirma/infirma nelegalitățile constatate de ANRSC în ceea ce privește activitatea Eco Sud SA.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei(USR): Tace și NU face
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei(USR). Foto: Facebook
Primarii de sector și oficialii ANRSC au arătat cu degetul spre Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. El este acuzat că a permis suprataxarea practicată de Eco Sud SA, dar nici nu a luat măsuri pentru amenajarea unui alt depozit de deșeuri, care să funcționeze legal.
„Primăria Municipiului Bucuresti nu a răspuns la solicitările autorităților administrației publice locale ale sectoarelor municipiului București și inclusiv ale operatorilor de salubrizare de a le fi comunica tariful de depozitare pe care Eco Sud S.A. are dreptul să îl practice.
Gunoiul nu este doar la groapa de gunoi „Vidra”, ci peste tot în apropierea acesteia. Foto: stireaverde.ro
În lipsa comunicării de către Primăria Muncipiului București a perioadei/datei de aplicare a tarifului aprobat de prin H.C.G.M.B., consilile locale ale sectoarelor sunt în imposibilitatea de a hotărâ , în condițiile legii, cuantumul tarifelor/taxelor de salubrizare ce trebuie plătite de utilizatorii serviciului de salubrizare, iar aprobarea alocării de la bugetul local a sumelor pentru plata depozitării și neaprobate de către Consiliul General al Municipiului București este nelegală”, se arată într-o notificare transmisă de A.N. R.S.C către Primăria Municipiului București.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv asupra modului în care putem fi citațI, dacă suntem părți în procese. Dacă este transmisă în format electronic(prin email) este suficientă, atunci când partea indică acest lucru. Citarea în format electronic este valabilă, chiar dacă nu este dublată de citarea în format clasic, pe hârtie. Prin urmare, se încurajează folosirea metodelor moderne de comunicare, un lucru bun pentru Mediu, întrucât s-ar folosi mai puțină hârtie. Tot ce trebuie să facă instanțele este să respecte această hotărâre.
O hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție previne „risipa” de hârtie. O tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci
„Efectuarea procedurii de citare, în conformitate cu dispoziţiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, dacă partea a solicitat şi a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, fără a fi condiţionată de efectuarea procedurii în format letric conform dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Actul de citare a părţii în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanţei, este lovit de nulitate în temeiul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă prin nerespectarea modalităţii de comunicare a actului de procedură s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia, fără a fi condiţionată de utilizarea procedurii înscrierii în fals, în temeiul dispoziţiilor art. 163 alin. (5) şi art. 164 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, a decis ÎCCJ.
Impactul acestei hotărâri se reflectă în procedura justițiabilior, dar și a Mediului, întrucât se reduce volumul de hârtie folosită, implicit numărul copacilor care se transformă în hârtie.
Digitalizarea contribuie la protejarea Mediului
Oficialii Guvernului promit digitalizarea amplă a sistemului de Justiție, astfel încât magistrații, personalul auxiliar, dar mai ales cetățenii să aibă acces rapid și sigur la toate documentele din dosar. La acest moment, unele instanțe implementează proiectul „Dosarul Electronic”, însă, prin intermediul acestuia se pot doar consulta actele din dosar, nu se pot încărca direct, din aplicație. În țară, încă se citează în format fizic, iar părților din dosare li se solicită să depună actele în mai multe exemplare, pentru a fi comunicate tuturor participanților din proces.
Potrivit unui studiu realizat de University of Southern Indiana, o tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci, economisind 1400 de litri de petrol, 4000 de kilowați energie și peste 20.000 de litri de apă.
Sistemul de garanție-returnare reprezintă un mod prin care românii vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor avea un logo specific.
Ce presupune sistemul de garanție-returnare. Primești valoarea garanției pe loc, fără bon fiscal
După golirea conținutului, consumatorul va trebui să aducă ambalajul într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți. Acest lucru se va putea face în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial(0,50 lei)fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.
Acesta este un parteneriat public-privat. Statul român are contribuție de doar 20% din implementarea acestui sistem. Teoretic, trebuie să asigure cadru legal, în rest, se ocupă asociațiile reprezentative ale producătorilor de băuturi și comercianții.
ȘtireaVerde.ro a aflat că primul studiu românesc privind Sistemul de Garanție-Returnare a fost realizat de studenți ai Academiei de Studii Economice(ASE), în urmă cu doi ani. Ei au cercetat, au analizat comportamentul românilor în raport cu ambalajele pe care le folosesc, au comparat date statistice și au creat o viziune centrată pe cifre. Concluziile le-au trimis Ministerul Mediului.
„Când vezi plastic peste tot, te întrebi ce poți face tu(…) ca om!”
Fabiana Petcu, absolventă ASE, dar care a fost implicată în studiul românesc privind Sistemul de Garanție-Returnare a ambalajelor, spune că totul a pornit de la dorința de a se proteja Natura.
„Când vezi plastic peste tot, te întrebi ce poți face tu(…) ca om. Analiza a început la nivel micro și a atins apogeul când a devenit sursă de inspirație pentru Ministerul Mediului. Practic, noi am descris beneficiile, vulnerabilitățile, impactul pe care îl va avea asupra economiei, nu doar a celei circulare”, ne-adetaliat Fabiana.
După ce au analizat toate etapele și metodele existente pentru implementarea acestuia, studenții de la ASE au tras linie și au notat care ar fi principalele vulnerabilități:
• agenții economici privați susțin financiar investițiile în sistemele și echipamentele necesare operaționalizării sistemului de garanție. • controlul financiar al statului în gestionarea garanțiilor din sistem ce ar putea duce până la naționalizarea sumelor consolidate la nivelul organismului central; • posibilitatea scăderii pe termen scurt a cererii și, implicit, a vânzărilor produselor cu ambalaje vizate de sistemul de garanție; • fluxul de numerar și managementul financiar al sistemului de garanție ce poate întâmpina sincope în decontări și transferuri; • deteriorarea etichetei și/sau a semnelor de identificare a recipientelor vizate de sistemul de garanție determină nerecuperarea costului garanției. • Acestea reprezintă doar o parte din vulnerabilitățile acestui sistem.
Care sunt beneficiile Sistemului de garanție-returnare
Ambalajele colectate prin acest sistem sunt redirecționate de la groapa de gunoi sau din natură. Din acest motiv, se poate spune că „sunt introduse în economia circulară”. Totodată, prin implementarea SGR, se dorește atingerea obiectivelor de colectare a deșeurilor de ambalaje de băuturi.
Conform reglementărilor europene, ținta de colectare a plasticului impusă este de 77% până în 2025 și de 90% până în 2029. Totodată, SGR oferă producătorilor acces la rPET (ambalaje din pet reciclat). Astfel, se consideră că pot atinge țintele de 25% până în 2025 și 30% până în 2030 de ambalaje realizate din materiale reciclate.
Sistem garanție -returnare a fost licențiat oficial pe data de 24 august 2022 prin HG 1074/2021, iar acum începe perioada de implementare. Se estimează că din 2024 va deveni funcțional complet.
Gunoi neridicat în Târgu Mureș. Sursă foto: Facebook
Disperarea angajaților Brantner Veres S.A, companie de salubritate, care acționează în Târgu Mureș, s-a transformat într-o grevă generală, miercuri, 16 noiembrie ac. Peste 100 de angajați au ieșit în fața Prefecturii Mureș, nemulțumiți că nu și-au primit deloc salariul(n.r. în unele cazuri), doar parțial. Astfel, nu au mai lucrat, iar gunoiul a rămas neridicat, pe stăzi, în fața porților oamenilor.
Angajații Brantner Veres spun că este imposibil să trăiești cu 1600 de lei, bani pe care nu i-ar fi primit integral din luna iulie ac. Potrivit informațiilor noastre, operatorul de salubritate le-ar fi promis salarii nete de 2500 de lei, lucru care nu s-a întâmplat.
Iată ce a declarat unul dintre protestatari unui reporter Agerpres: „Un muncitor trebuie să aibă cinci zile nemotivate pentru a i se desface contractul de muncă. Noi suntem în a patra zi. Noi nu ne-am dus acolo să cerem lichidarea şi ei deja ne-au desfăcut contractul de muncă (…) În plus, dacă am avut nevoie de un act, ne-au trimis la Cluj. Trei săptămâni am cerut o adeverinţă de la Resurse umane, să avem pentru ajutor de lemne„, a declarat unul dintre liderii greviştilor, Geza Todor conform sursei citate.
Amenzi de 300 de mii de lei pentru operatorul de salubritate din Târgu Mureș. Străzile sunt pline de gunoaie, iar angajații Brantner Veres nu și-au primit salariile: „Cum poți să trăiești cu câteva sute de lei?!”
Angajații Brantner Veres susțin că au fost concediați abuziv, iar companiei nu i-a păsat de faptul că străzile din Târgu Mureș se vor umple de gunoaie. De altfel, salariile mici ale celor care lucrează la firmele de salubritate(posturi necalificate) sunt confirmate și de angajații societății Brai Cata. Cu toate acestea, aceștia nu și-au sistat activitatea din cauza banilor puțini pe care îi primesc.
„17 milioane avem salariul. În două tranșe îi primim, că nici nu înțelegi ceva de ei. Cum poți să trăiești cu câteva sute de lei?! Să ai și copii la școală (…), este foarte greu!”, ne-a declarat o angajată Brai Cata, firmă care operează și pe raza municipiului Călărași.
Ce măsuri au luat autoritățile din Târgu Mureș
Compania Brantner Veres S.A. a fost amendată pentru că nu și-a respectat graficul de colectare al deșeurilor din mai multe zone din municipiul Târgu Mureș. Până în momentul de față au fost aplicate 153 de amenzi, cuantumul acestora depășind suma de 300.000 lei, transmite Poliția Locală Târgu Mureș. Cu toate acestea, amenzile nu vor rezolva total problema gunoiului, iar orașul va intra în alertă din cauza deșeurilor care vor putrezi pe străzi.
Informațiile obținute de stireaverde.ro arată că, Brantner Veres S.A a primit deja notificare de reziliere a contractului încheiat cu autoritățile din Mureș. Operatorul de salubritate are posibilitatea ca în 30 de zile să remedieze deficienţele semnalate, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru, contractul se consideră reziliat de drept, prin neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Cum ajung firmele de salubritate să „protesteze” și să nu mai ridice gunoiul
ȘtireaVerde.ro a făcut demersuri pentru a obține un punct de vedere oficial de la compania Brantner SA, însă, până la acest moment nu l-am primit. O situație aproape similară s-a înregistrat, anul trecut, în județul Hunedoara, într-o zonă în care opera Brai Cata SRL. Reprezentanții acestei firme au sistat ridicarea gunoiului pentru scurt timp, însă, au invocat datoriile pe care primăriile din Hunedoara le are pentru serviciile de salubritate, prin calcularea nelagală/eronată a tarifelor la salubritate. Ulterior, Brai Cata a ridicat gunoiul oamenilor din Deva cu resurse proprii.
Proiectul„Apa care are grijă de ape”s-a desfăşurat în mai multe etape. În primăvara acestui an, pe râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa au fost instalate, dispozitive de colectare de tip „Litter Trap”, capcane realizate din plastic colectat de pe ape şi reciclat ulterior. A doua fază a proiectului, încheiată în luna noiembrie ac, s-a derulat pe râurile Argeş, Jiu şi Mureş, unde au fost instalate dispozitive de tip Log Boom, transmit organizatorii.
Astfel, șansele ca râurile să devină mai curate sunt mult mai mari datorită acestor dispozitive.
Colectarea deșeurilor se face cu ajutorul unor braţe plutitoare, întinse pe lăţimea râului, pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare, deşeurile captate fiind direcţionate către o „capcană” de unde, odată colectate, nu mai pot scăpa înapoi pe suprafaţa apei, în timp ce Log Boom este o soluţie simplificată şi adaptată la specificul geografic şi hidrologic (debit, lăţime, adâncime, rezistenţa malurilor etc.) al acestor râuri, astfel încât dispozitivele să funcţioneze în condiţii optime şi la capacitate maximă, explică inițiatorii acestui proiect, citați de Agerpres.
Cinci sisteme de captare a deșeurilor au fost amplasate pe râurile Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Jiu și Mureș
„Dispozitivele de colectare sunt de tip „log boom”, ancurate de țărmuri, vor pluti pe apa și vor retine plasticul, pet-urile, gunoaiele aruncate cu inconștienta pe ape. Pe Argeș, capcana este montată în dreptul localității Bascov, pe Mureș, la intrarea în Reghin și pe Jiu, în Rovinari”, au explicat reprezentanții Asociației CSR Nest, prin intermediul unui comunicat. Râurile au fost selectate în urma voturilor primite de la cetățeni, iar în perioada următoare se dorește ca dispozitivele moderne de colectare a deșeurilor să ajungă pe apele din întreaga țară.
În cadrul campaniei „Apa care are grijă de ape”, iniţiatorii îşi propun ca, până în 2030, să recupereze o cantitate de ambalaje egală cu cea pe care o pun pe piaţă.
Poluarea apei, un adevărat dezastru: Un gest simplu, un rezultat mare
Din păcate, imaginile cu peturile care plutesc în apele României sunt des întâlnite. Apa poluată a devenit o problemă reală în ultimii ani, atât pentru Mediul înconjurător, cât și pentru sănătatea publică. Aceasta afectează buna funcționare a vegetației, a vieții acvatice și animale, dar și organismul uman. Toți putem milita pentru combaterea poluării, însă, acțiunile vor face diferența. Autoritățile și cetățenii ar trebui să găsească un drum comun, astfel încât prevenția să primeze. Astfel, un gest simplu poate fi un rezultat mare: un pet reciclat, mai puțin plastic în apă, mediu marin neafectat.
În România, 16 dintre cele mai importante ape sunt poluate cu particule mici de plastic, potrivit primului raport național pe această temă.
Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, recunoaște chiar Apele Române.
Când spui că pe 16 noiembrie se celebrează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, desigur, nu te gândești la lumânări pe tort și petreceri cu șampanie, dar parcă ți-ai dori ca cineva măcar să amintească aceste valori neprețuite care fac România de poveste, să ne ajute să le aflăm și să conștientizăm de ce sunt importante și cât de vital este să le păstrăm valoarea și unicitatea. Pentru că suntem stireaverde.ro, iar singurele situri naturale înscrise în acest Patrimoniu Cultural al lumii, Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați merită mai mult decât să se așeze praful uitării peste ele și să fie pe lista destinațiilor de pescuit și de făcut grătar, am adunat în acest articol câteva detalii mai puțin cunoscute, despre cele două locuri cu istorie mai veche decât a piramidelor egiptene.
Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD)
Este primul sit natural din România, înscris în anul 1991 pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, mai mult de jumătate din suprafața sa totală de 580.000 de hectare, reprezentată de ecosistemele naturale acvatice și terestre – braţe ale fluviului, canale, lacuri, stufărişuri, dune de nisip, păduri de stejar cu vegetație mediteraneeană -, fiind inclusă în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal. Spațiul unic în lume se află „la capătul unui drum ce depăşeste 2.840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16.000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone umede ale planetei. Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Holocenului (n.r.: epoca geologică, ce aurmat epocii glaciare). La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului”, potrivit site-ului Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării.
Formarea celor trei brațe ale Dunării, începând cu Sf. Gheorghe a fost una natural și de durată, fiind desăvârșită de ridicarea nivelului Mării Negre, care a favorizat formarea cotiturilor dese și întortocheate, precum și ramificațiilor brațelor principale.
În prezent Suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5.800 km, din care: – 3.510 km – Delta propriu-zisă – sectorul românesc (alți 668 km se află pe teritoriul Ucrainei); – 1.145 km – Complexul lacustru Razim – Sinoie; – 1.030 km – Apele marine până la izobata de 20 m; – 13 km – albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României); – 102 km – lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.
Delta Dunării – foto: Corina Rob
Pe lângă peisajele 100% naturale de pe brațele fluviului, care adăpostesc aproximativ 300 de specii de păsări și 45 de specii de pești de apă dulce, Rezervația Delta Dunării mai cuprinde un complex lacustru spectaculos, Razim Sinoe și un lac cu apă puternic salinizată, Sărături.
Pădurile antice și primitive de fagi din Carpați și alte regiuni ale Europei
Păduri de fag din județul Hunedoara – Foto Corina Rob
Această proprietate transnațională include 94 de părți, care se desfășoară pe teritoriile a 18 țări: Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Belgia, Bulgaria, Cehia, Elveția, Germania, Spania, Franța, Croația, Italia, Macedonia de Nord, Polonia, România, Slovenia, slovacia și Ucraina. Și în acest caz, începuturile datează de la sfârșitul ultimei ere glaciare, când se spune că fagul european s-a răspândit din câteva zone izolate de refugiu din Alpi, Carpați, Dinaride, Mediterană și Pirinei de-a lungul unei perioade de câteva mii de ani, care se pare că nu s-a încheiat încă și care a fost favorizată de adaptabilitatea și toleranța arborelui la diferite condiții climatice, geografice și fizice. Tot acest proces de expansiune a dus la crearea unor păduri unice, cu copaci bătrâni, de fag și multe alte specii, iar în aceste vremuri, în care tăierile necontrolate și incendierile au devenit cele mai mari amenințări, au nevoie mai mult ca oricând de protecție, după cum subliniază și site-ul UNESCO, arătând că prin intrarea în acest patrimoniu mondial toate ariile care compun acest sit sunt protejate, în prezent, prin lege fiind catalogate rezervații forestiere stricte, zone sălbatice sau parcuri naționale. În România se află 24.000 de hectare de păduri virgine de fag, în județele Caraș-Severin (parcul național Cheile Nerei-Beușnița, Izvoarele Nerei, Domogled – Coronini – Bedina)), Brașov (Codrul secular Șinca din Munții Făgăraș), Suceava ( Codrul secular Slătioara, din Munții Rarău), Vâlcea (Parcul Național Cozia – Masivul Cozia și Cozia-Lotrișor), Mehedinți (Iauna – Craiova), Gorj (Ciucevele Cernei) și Maramureș (Strâmbu Băiuţ, Groșii Țibleşului – Izvorul Șurii și Groșii Țibleșului – Preluci)
Delta Dunării; Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.
Situri culturale
Peisajul Cultural Minier Roșia Montană; Biserici din Moldova; Mănăstirea Horezu; Sate cu biserici fortificate din Transilvania; Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei; Centrul Istoric Sighişoara; Biserici de lemn din Maramureş.
Elemente imateriale
Ritualul Călușului/ Căluș Ritual; Doina; Ceramica tradițională de Horezu; Colindatul de ceată bărbătească; Jocul fecioresc din România; Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova; Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie.
Mai sunt șapte zile în care proprietarii de fose septice se pot înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate al primăriei din localitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 714 din 26 mai. Iar de teama amenzilor, cei mai mulți s-au conformat, chiar dacă fosele lor sunt doar simple bazine de colectare, pe care le vidajează, din când în când. „Fose septice? N-are nimeni pe aici, că sunt o căciulă de bani! Am scris ce avem: bazine din beton”, ne-a spus un localnic din Tunari, județul Ilfov.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 714/26 mai 2022, obligația înregistrării în Registrele de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate ale primăriilor revine proprietarilor de sisteme individuale adecvate construite înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii, adică până la 22 noiembrie 2022. Mai mult, și cei care și-au racordat sau urmează să își racordeze locuința la o fosă septică nouă, după data intrării în vigoare a Hotărârii au obligația de a o declara în termen de 120 de zile de la conectare. Foarte multe persoane fizice și juridice au completat deja documentele disponibile pe site-urile primăriilor, mai mult de teama amenzilor cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, prevăzute în Hotărâre, iar cele mai multe dintre aceste persoane dețin sisteme de colectare care nu au caracteristicile unei fose septice.
„La noi a fost simplu. Am completat totul pe site-ul primăriei, iar unde nu aveam ce să scriem am pus liniuță, ca să putem trece la următoarea rubrică. N-are nimeni pe aici fose septice! Sunt o căciulă de bani! Am scris ce avem, adică fose din beton, pe care le vidanjăm o dată la două săptămâni sau la o lună, în funcție de consum. În astea nu se pun soluții de neutralizare și nici nu sunt epurate apele uzate, așa cum se întâmplă într-o fosă septică. Primăria știe oricum situația”, ne-a spus Mihai D., un locuitor din Tunari, județul Ilfov.
Formularele disponibile pe site-urile primăriilor sau distribuite pe grupurile comunitărților locale necesită o serie de răspunsuri, atât din partea persoanelor fizice, cât și a celor juridice. Nume sau denumire, CNP sau CUI, adresă, telefon, descrierea activității, în cazul firmelor, existența unei autorizații de mediu, tipul sistemului (colectare sau epurare), sursa de alimentare cu apă, cum se realizează epurarea și numărul și data contractului încheiat cu societatea de vidanjare sunt o parte din informațiile pe care trebuie să le completeze cei care se înscriu în Registrele de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate, din toată țara. Finalitatea, cel puțin cea declarată prin nota de fundamentare a actului normativ, este „implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate urbane”. „O soluție viabilă, în special în aglomerările din mediul rural, este realizarea și exploatarea de sisteme individuale adecvate așa cum prevede directiva și reglementările naționale. Realizarea acestor sisteme se va autoriza acolo unde nu este fezabilă construirea unui sistem public de canalizare și trebuie să asigure același nivel de protecție a mediului ca și sistemul public. (…) Sistemele individuale adecvate de colectare și epurare a apelor uzate pot fi autorizate numai acolo unde instalarea unei rețele publice de canalizare nu se justifică din punctul de vedere al impactului asupra mediului sau din motive economice”, se mai arată în document. Realitatea din România, aceea a wc-ului din spatele curții, al cărui bazin este „epurat” din când în când cu lopata, în lipsa unui sistem de canalizare care să colecteze toate aceste reziduuri, bate orice notă de fundamentare și orice directivă europeană. Și, cel mai probabil, niciuna din aceste milioane de gropi făcute de când lumea și pământul, în toate localitățile rurale din țară, nu a fost înscrisă în registrul sistemelor de colectare și epurare conforme. Și nici nu va fi! În aceste condiții, așteptăm cu interes bilanțul autorităților centrale care să ne arate situația cu parfum de roze a acestor depozite conforme și noile promisiuni despre sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, la capătul cărora vor fi, negreșit, stații de epurare.
Nu orice fosă e septică!
Fosa septică este o ministaţie de tratare a apei, care colectează, filtrează și apoi drenează apa într-o zonă din exteriorul bazinului, spre deosebire de sistemul centralizat de colectare, care transportă apele menajere și pluviale la distanță, până la o staţie de epurare.
Există mai multe tipuri de fose
– Fosa septică din beton – este considerată rezistentă, dar nu de puține ori, din cauza fisurilor apărute, care sunt greu de detectat, poate permite scurgerea deșeurilor înainte de tratarea acestora.
– Fosa septică din plastic – este una din cele mai agreate de utilizatori, pentru că este din materiale ușoare, rezistente și impermeabile. În cazul acestora este important ca îngroparea să se facă, pe cât posibil, mai aproape de suprafață, pentru că greutatea prea mare a pământului poate fisura bazinele.
– Fosa septică din oţel – pare dură, dar este sensibilă la umezeala din sol, din cauza căreia poate fi afectată de rugină și coroziune, pentru ca mai apoi materialul să cedeze și apa murdară să scurgă în sol.
– Fosa septică din fibră de sticlă – este ușor de transportat și de montat, dar e vulnerabilă la greutăți prea mari și poate deveni instabilă la modificările solului, așa că deasupra și în jurul ei nu trebuie realizate amenajări cu greutate, precum ornamentele din beton, spre exemplu.
