Acasă Blog Pagină 627

Mootorul cu ardere, cel mai probabil, nu va fi interzis. Cine se opune acestui demers.

Autor
Ana Maria BUJOR
-

Germania pare că se va abține la votul privind încetarea producției de mașini noi pe benzină și diesel până în 2035. Drept urmare, soarta legii îndelung negociate privind standardele de CO2 pentru mașini și camionete este acum incertă, potrivit Euractiv. Ceea ce odată părea inevitabil – un acord al Parlamentului European și al Consiliului în octombrie 2022 pentru a pune capăt producției de mașini pe benzină și diesel – este acum pe punctul de a se prăbuși. Ultimul pas al procesului legislativ este un vot oficial al statelor membre pentru finalizarea acordului, programat provizoriu pentru 7 martie. Acest vot este de obicei considerat o formalitate, deoarece în această etapă, țările și-au exprimat deja intențiile clare în timpul voturilor interne ale Consiliului la care au participat ambasadorii naționali în UE. Doar că la o întâlnire anterioară a acestor ambasadori, o țară a votat împotrivă și o țară s-a abținut.

Majoritatea calificată nu se va întruni

Cu toate acestea, nu este necesară unanimitatea pentru ca legea să fie adoptată, deoarece Consiliul funcționează în cadrul unui sistem de „majoritate calificată”. O majoritate calificată necesită 55% din țările UE, reprezentând 65% din populația UE. O minoritate de blocare trebuie să includă cel puțin patru state membre. Dar, în ciuda indicațiilor că Consiliul ar accepta legea, indignarea în urma ratificării de către Parlamentul European a legii privind standardele de emisii de CO2 pentru mașini și camionete, în februarie 2023, a făcut ca unele state membre să-și schimbe poziția. Italia a anunțat că va spune nu legii la votul formal, îngrijorată că legislația va răni producătorii și consumatorii. Ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, a anunțat, de asemenea, că cea mai mare națiune a blocului se va abține, cu excepția cazului în care Comisia Europeană propune să permită utilizarea combustibililor electronici în vehiculele noi cu motor cu combustie după 2035. Temerea acum este că, odată cu abținerea Germaniei, Italia votând împotrivă, iar Polonia și Bulgaria refuzând să susțină legea, nivelul populației necesar pentru o majoritate calificată nu va fi atins – ceea ce înseamnă că legea nu va fi adoptată.

Legea va fi renegociată

După discuții intense din octombrie 2022, s-a convenit cu Parlamentul European că va fi inclusă o clauză de considerent în lege, care cere Comisiei Europene să pregătească un raport până în 2026 privind dacă e-combustibilii pot ajuta Europa să-și atingă reducerea de 100% CO2 țintă pentru mașini și camionete. Cu toate acestea, această clauză din considerent nu este obligatorie, ceea ce înseamnă că este de competența Comisiei Europene să decidă dacă urmează această sugestie. Germania ar putea dori să vadă acest lucru mutat în corpul legii, ceea ce face ca executivul UE să prezinte o propunere de e-combustibili o obligație. Dar având în vedere termenul scurt, o nouă propunere legislativă nu poate avea loc din punct de vedere logistic înainte de 7 martie. Dacă legea nu ajunge la o majoritate calificată, trebuie renegociată, adică redeschiderea discuțiilor cu alte state membre și cu Parlamentul European.

Franța și Spania au găsit rețeta perfectă pentru transferul de energie: un interconector submarin

Autor
Ana Maria BUJOR
-
Sursa: Euractiv

Cele două țări Franța și Spania au anunțat o descoperire într-un impas de lungă durată cu privire la ceea ce ar fi prima lor legătură electrică submarină. Această mișcare aproape va dubla capacitatea de schimb de energie între cele două țări – de la 2.800 la 5.000 de megawați (MW), potrivit Euractiv. Organismul spaniol de supraveghere a concurenței, CNMC, și autoritatea franceză de reglementare a energiei CRE, au dat aprobarea unui nou acord de partajare a costurilor între cele două țări pentru un proiect demarat pentru prima dată în 2017, după o creștere bruscă a costului estimat. Cableul lung de 400 de km care se întinde de la coasta de nord a Spaniei până la coasta de vest a Franței prin Golful Biscaya este acum estimat la un cost total de aproximativ 2,85 miliarde de euro, peste estimarea inițială de 1,75 miliarde de euro, a spus CNMC.

UE va contribui financiar la această legătură

Uniunea Europeană va contribui cu cel puțin 578 de milioane de euro la costuri, se arată în comunicat. După reducerea ajutorului UE, distribuirea costurilor va fi de 54% pentru Spania și 46% pentru Franța. Povara pentru Spania este puțin mai mică decât cea convenită în 2017, potrivit unei surse de la autoritatea de reglementare spaniolă. „În pofida creșterii costurilor proiectelor, din cauza unui context nefavorabil de tensiune pe piețele de materii prime, autoritățile de reglementare au recunoscut că acest proiect aduce în continuare beneficii pentru ambele țări și, mai larg, pentru Europa”, a spus CRE într-un comunicat. „Acest acord activează, cu efect imediat, continuarea proiectului”, se arată în comunicat. Planurile de dublare a interconexiunii electrice dintre Franța și Spania au suferit un eșec anul trecut, când proiectul planificat de cablu de alimentare din Golful Biscaya a întâmpinat dificultăți tehnice.

Proiectul inaugurat în 2027

Interconectorul a fost desemnat în 2013 drept Proiect de interes comun (PCI) de către UE și inițial era de așteptat să fie finalizat în 2025. Dar un oficial al UE a declarat în iunie că este mai probabil să fie inaugurat în 2026, în timp ce site-ul web al proiectului sugerează „2026-2027”. Operatorul spaniol de rețea electrică REE a dat vina pe creșterea costurilor pe „saturarea piețelor pentru producția de materiale” și pe lipsa companiilor cu capacitatea tehnică de a construi cablul. Cablul submarin va permite Spaniei să-și alimenteze bogata energie regenerabilă într-o rețea europeană mai largă, ceea ce o face din ce în ce mai importantă după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză energetică în Europa anul trecut.

Incendiile de păduri au contribuit la poluarea globală cu 23%. Procentul este în creștere!

Autor
Ana Maria BUJOR
-
Foto: David Becker, Unsplash

Pădurile cele mai nordice ale lumii ar putea fi o „bombă cu ceas” a poluării cauzate de încălzirea planetei. Deoarece incendiile în expansiune au eliberat în atmosferă un nivel record de poluare cauzată de încălzirea planetei, potrivit unui nou studiu. Folosind noi tehnici de analiză a datelor prin satelit, cercetătorii au descoperit că, începând cu anul 2000, incendiile de vară s-au extins în pădurile boreale, care înconjoară cele mai nordice părți ale Pământului. Incendiile de pădure boreale reprezintă de obicei 10% din poluarea globală cu carbon cauzată de incendiile de pădure. Dar în 2021, contribuția lor a crescut la 23%, potrivit studiului. Deoarece seceta extremă și valurile de căldură din Siberia și Canada au contribuit la declanșarea incendiilor intense. „Pădurile boreale ar putea fi o bombă cu ceas de carbon, iar recentele creșteri ale emisiilor de incendii sălbatice pe care le vedem mă fac să mă îngrijoreze că ceasul curge”, a declarat autorul studiului Steven Davis, profesor de știință a sistemului pământesc la Universitatea din California din Irvine, în un comunicat de presă.

Cele mai grave incendii au avut loc în pădurile boreale

Aceste păduri, care acoperă zone uriașe din Canada, Rusia și Alaska, sunt cel mai mare biomuri terestru din lume. Ele sunt, de asemenea, dense de carbon, eliberând de 10 până la 20 de ori mai multă poluare cu carbon pentru încălzirea planetei pentru fiecare unitate de zonă arsă de incendii de vegetație decât alte ecosisteme, potrivit studiului. Pădurile boreale sunt unul dintre biomuri cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar sezoanele de incendiu mai calde și mai uscate contribuie la extinderea incendiilor de vegetație. Regiunea Siberia a Rusiei a suferit incendii deosebit de grave în 2021, care au ars aproape 45 de milioane de acri (18,16 milioane de hectare) de pădure rusească în 2021. În iulie a aceluiași an, pilotul de recunoaștere Svyatoslav Kolesov a declarat pentru CNN că nu și-a putut pilota avionul în regiunea rusă din estul îndepărtat, Yukutia, deoarece fumul din incendii era atât de gros.

Incendiile sălbatice sunt din ce în ce mai intense

Regiunea este predispusă la incendii și o mare parte a terenului este acoperită de păduri, dar Kolesov a spus că ceva s-a schimbat. „Au apărut noi incendii în nordul Iakutiei, în locuri în care nu au existat incendii anul trecut și unde nu a ars deloc înainte”, a spus el. Incendiile sălbatice devin din ce în ce mai mari și mai intense și se întâmplă și în locuri care nu sunt obișnuite cu astfel de incendii extreme. Situația se va agrava probabil pe măsură ce temperaturile cresc, a declarat autorul studiului Bo Zheng, profesor asistent la Universitatea Tsinghua din Beijing, pentru CNN prin e-mail. „Ne confruntăm cu feedback pozitiv periculos între climă și incendiile boreale”, a spus Zheng.

Defrișări ilegale la scară largă?! Puțin probabil, MMAP răspunde anchetei jurnaliștilor publicației germane Der Spiegel

Autor
Anda MILITARU
-
Foto: USR Bihor
Foto: USR Bihor

Joi, 02/03/2023, Știrea Verde vă prezenta un rezumat al amplei anchete întreprinse de  jurnaliștii publicației germane Der Spiegel.  Aceștia au luat urma lemnulul tăiat ilegal din România, care apoi ajunge să fie folosit de diferite companii. Ei –  arăta colega mea, Ana Maria Bucur –  au descoperit faptul majoritatea lemnului tăiat în defrișări ilegale provine din România. Motivul care face acest lucru posibil?  Atât românii, cât și beneficiarii principali austrieci, sunt de acord să taie pădurile ilegal, și să scoată profit din asta. Faptul că asta ar duce la dispariția uneia dintre cele mai vechi păduri din Europa nu crează procese de conștiință. 

Jurnaliștii germani s-au concentrat asupra lemnului din Moldova, mai exact de pe raza județului Suceava. Acolo, în localitatea Bogdănești, au descins nu mai puțin de 1800 de polițiști și procurori. Aceștia conduc o anchetă, după ce au descoperit că acolo au loc defrișări ilegale. Mai mult, aceștia cercetează implicarea unor persoane în operațiuni de spălare de bani și evaziune fiscală. 

Companiile austrice Egger și HS Timber, acuzate de jaf forestier la drumul mare

Foto: Unsplash

Beneficiarii principali ai lemnului tăiat în defrișări ilegale sunt două companii austriece, Egger și HS Timber. Ambele s-au stabilit în zona Rădăuți, în vecinătatea materiei prime, astfel încât afacerile să meargă ca unse. În acest moment ambele companii sunt acuzate că lucrează cu cei care defrișează ilegal pădurea, pentru profit. Egger a negat toate acuzațiile, spunând că afacerile lor sunt pe cât se poate de legale. 

Nu doar pădurea este în pericol, confirmă jurnaliștii germani, ci și fauna. Sute de specii de animale vor fi pe cale de dispariție, odată ce rămân fără habitatul lor natural. Interpol, însuși, spun aceștia, atrage atenția asupra faptului că nu mai puțin de 30% din lemnul comercializat la nivel mondial este din surse ilegale. Mai bine de jumătate din acesta ar proveni din România. 

Defrișări ilegale întreprinse cu complicitatea autorităților române

Jurnaliștii de la Der Spiegel au explicat că autoritățile române sunt complice în jaful din pădurile din România. Acestea nu doar că închid ochii la furturi, spun ei, dar mai pun și umărul la unele dintre ele. Mărturia unui fost membru al unei astfel de rețele este adusă în discuție. În aceasta, el vorbește despre o complicitate a Ministerului Mediului în defrișările ilegale. 

Materialul a fost preluat de presa românească, și este circulat intens în mediul online. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a ieșit prompt la rampă, cu un comunicat public. În acesta, reprezentanții MMAP au ținut să răspundă acuzațiilor ziarului Der Spiegel.

Toate informațiile prezentate în materialele de presă se referă la cazuri vechi, spun aceștia. 

Ele au fost identificate de autoritățile din România, și deja fac obiectul cercetărilor penale. Toate articolele, adaugă aceștia, precizează ca sursă a informațiilor chiar anchetele derulate de autorități. „În prezent, comiterea unor astfel de fapte este foarte puțin probabilă. În ultimii doi ani au fost luate cele mai eficiente și efective măsuri în domeniul combaterii tăierilor ilegale și al refacerii ecosistemelor afectate de tăierile ilegale din trecut,” se arată în comunicat.

Peste jumătate din lemnul tăiat ilegal la nivel mondial NU provine din pădurile din România, conform MMAP

Cu privire la cifrele prezentate de Der Spiegel, comunicatul MMAP continuă cu: „Referitor la afirmația conform căreia „peste jumătate din lemnul tăiat ilegal la nivel mondial provine din pădurile din România„, MMAP nu cunoaște sursa informațiilor și nu a fost contactat de autorii materialului de presă pentru a exprima un punct de vedere in acest sens. Astfel, MMAP respinge această afirmație și consideră că reprezintă o interpretare subiectivă și complet eronată a unor informații statistice.”

MMAP susține că măsurile luate pentru a stopa defrișările ilegale au fost un succes. Astfel, spun autoritățile române, „nu au mai fost semnalate, nici de organele de control, nici de alte entități, tăieri ilegale la ras (așa-numitele defrișări) pe suprafețe extinse, nu mai există situații cu versanți întregi despăduriți;” 

Foto: Unsplash

Orice defrișări ilegale, sesizate în timp real, potrivit MMAP

Identificarea imediată și sancționarea contravenienților sau infractorilor este ușurată, conform MMAP, de SUMAL 2.0, descrisă ca fiind „cea mai complexă bază de date.” „în doi ani de la lansare, avem peste 2 milioane de interogări în Inspectorul Pădurii, realizate de cetățenii care verifică legalitatea transporturilor de lemne de pe șoselele României. Orice transport ilegal poate fi depistat în timp real,” susțin reprezentanții MMAP. „Derulăm cel mai amplu program de refacere a habitatelor forestiere folosind sisteme GIS și imagini satelitare pentru identificarea și monitorizare pădurilor afectate de exploatări ilegale, lucrări silviculturale neadecvate și dezastre naturale,” adaugă aceștia.

„Deținem cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa protejate strict și continuăm să identificăm și să introducem suprafețe noi sub protecție. Eforturile și progresele României sunt recunoscute inclusiv la nivelul experților și conducerii Comisiei Europene,” concluzionează autorii raportului MMAP. 

Schimbările climatice alimentează mai multe conflicte între oameni și animale sălbatice

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Schimbările climatice își pun amprenta și asupra interacțiunii dintre oameni și animalele sălbatice, potrivit NPR.

Deși omul a căutat metode de a coexista în armonie cu fauna sălbatică, noile cercetări arată că actualele schimbări duc la confruntări tot mai dese.

„Ar trebui să ne așteptăm ca aceste conflicte să crească”, a spus cercetătoarea Briana Abrahms, biolog la Universitatea din Washington.

„Recunoașterea faptului că un factor important este clima ne poate ajuta să anticipăm mai bine când vor apărea acestea. De asemenea, ne poate ajuta [să intervenim]”, a completat Briana.

Cercetătoarea studiază carnivorele mari din Africa și balenele cu cocoașă din largul coastei Pacificului. Ea a început să observe exemple de conflict între om și animale care păreau a fi influențate de efectele schimbărilor climatice. Împreună cu o echipă de cercetători s-au uitat la datele din ultimele trei decenii cu privire la conflictul dintre om și fauna sălbatică, de pe șase continente și din cinci oceane, căutând să vadă dacă există o legătură cu schimbările climatice.

Schimbările climatice influențează conflictul om-animal

După studii, oamenii de știință au găsit 49 de cazuri care au urmat toate un model similar.

„Există un factor climatic care influențează oamenii sau animalele și care duce la sporirea conflictelor”, a spus Briana Abrahms.

Cel mai important factor de conflict pe care l-au găsit a implicat o schimbare a resurselor. Acest lucru se rezuma în principal la disponibilitatea apei pe uscat.

Schimbările climatice perturbă tiparele precipitațiilor din întreaga lume. Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice spune că aproximativ jumătate din populația lumii se confruntă cu deficit sever de apă timp de cel puțin o lună pe an din cauza factorilor climatici.

Lipsa îi obligă atât pe oameni, cât și pe animale sălbatice să caute noi surse de apă. Adesea, acest lucru aduce animalul în conflict cu omul. Multe dintre aceste interacțiuni au dus la decese sau răniri umane. Totodată, au cauzat daune materiale și pierderea mijloacelor de trai. Descoperirile au fost publicate în revista Nature Climate Change.

În Zimbabwe și Africa de Sud, de exemplu, precipitațiile au devenit mai imprevizibile. În plus secetele s-au intensificat pe măsură ce clima s-a încălzit.

„Comunitățile locale nu se confruntă doar cu precipitații deficitare, ci trebuie să trăiască cu fauna sălbatică în vecinătate, ca urmare a scăderii disponibilității apei”, a declarat Narcisa Pricope, profesor de geografie la Universitatea din Carolina de Nord Wilmington, pentru NPR vara trecută.

Cel puțin 20 de persoane au fost ucise în confruntările cu elefanții anul trecut, potrivit Autorității de Management al Parcurilor Naționale și al Faunei Sălbatice din Zimbabwe.

Seceta, o altă cauză a conflictelor între oameni și animale

Seceta a fost legată la rândul ei de creșterea numărului de întâlniri neplăcute între animale sălbatice și vehicule în Australia și America de Nord. În California, seceta și incendiile masive au forțat căprioarele, elanii, urșii negri și leii de munte să caute un nou habitat.

Administrația Federală a Autostrăzilor a estimat că ciocnirile între vehicule și animale provoacă daune de 8 miliarde de dolari anual.

Astfel, potrivit Brainei Abrahms, este important ca factorii de decizie și oamenii să caute soluții.

Luați măsuri, a spus ea, pentru a încerca să preveniți o interacțiune dăunătoare înainte de a fi declanșată.

Emisiile de CO2 ar putea începe să scadă

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Emisiile de CO2 continuă să crească, dar ar putea să atingă un platou, au arătat cercetările Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), conform The Guardian.

CO2 din energie – de departe cea mai mare sursă de emisii – a crescut cu mai puțin de 1% în 2022. Acest lucru sa întâmplat în ciuda tulburărilor de energie pe piețele cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, creșterea este mai mică decât cea înregistrată în 2021, de 6%. Saltul de la acea vreme a venit pe fondul revenirii după pandemia de coronavirus.

Totuși, este necesară o reducere de 7% anual pentru a atinge obiectivul de reducere la jumătate a emisiilor în acest deceniu.

Emisiile de CO2 ar putea să scadă

Există îngrijorări cu privire la faptul că, pe fondul creșterii prețului gazului, multe țări vor reveni la energia pe cărbune. După cum se știe, acesta are emisii de carbon mult mai mari.

În ciuda acestei temeri, în ultima perioadă statele au optat pentru energia solară și eoliană și au încurajat adoptarea pompelor de căldură și a vehiculelor electrice. Iarna blândă din Europa a contribuit, de asemenea, la economisirea energiei în întreaga UE.

Cercetătorii au avertizat că emisiile trebuie să scadă cu aproape jumătate în acest deceniu. Prin acest lucru, omenirea ar avea șanse mari să se mențină la limita de 1,5°C.

Fatih Birol, directorul executiv al AIE, care este standardul global pentru cercetarea energetică, a declarat:

„Efectele crizei energetice nu au dus la creșterea majoră a emisiilor globale de care se temea inițial și acest lucru se datorează faptului că remarcabila creștere a surselor regenerabile, a vehiculelor electrice, a pompelor de căldură și a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic. Fără energie curată, creșterea emisiilor de CO2 ar fi fost de aproape trei ori mai mare”, a spus el.

„Încă vedem creșterea emisiilor de la combustibilii fosili, împiedicând eforturile de a îndeplini obiectivele climatice ale lumii. Companiile internaționale și naționale din industria combustibililor fosili realizează venituri record și trebuie să-și asume partea lor de responsabilitate, în conformitate cu angajamentele lor publice de a îndeplini obiectivele climatice”, a mai spus Birol.

La COP28, în noiembrie 2023, în Dubai, vor fi discutate concluziile AIE. Acolo, națiunile vor fi obligate să întocmească un „bilanț global” în temeiul acordului de la Paris din 2015.

Pericole majore dacă se depășește pragul de a,5°C

Depășirea pragului de 1,5°C ar putea declanșa impacturi catastrofale, inclusiv topirea gheții arctice, uscarea pădurilor, eliberare de metan. Raportul final al celei mai recente runde de cercetare IPCC va fi publicat la sfârșitul acestei luni și se așteaptă să arate că lumea este pe punctul de a depăși obiectivul de 1,5°C.

AIE a constatat că emisiile globale de CO2 legate de energie au crescut în 2022 cu 0,9%. Acest procent echivalează cu 321 de milioane de tone, atingând un nou maxim de peste 36,8 miliarde de tone. Rată a fost sub cea a creșterii economice, sugerând că țările „au decuplat” cu succes creșterea economică de emisii.

Creșterea energiei regenerabile și a tehnologiei curate a redus emisiile cu aproximativ 550 de milioane de tone, potrivit AIE.

400 de euro pe lună, chiria unui lac bucureștean

Autor
Anda MILITARU
-
Lacul Herăstrău. Foto: Alex Blăjan, Unsplash.

Ați visat, vreodată, la a fi proprietarul temporar al unuia dintre lacurile din parcurile dumneavoastră favorite din Capitală? V-ați întrebat, cu această ocazie, cam cât este chiria unui lac bucureștean?! Ei bine, reporterii Hotnews.ro au răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Investigația acestora a relevat faptul că sumele câștigate de municipalitate sunt între 400 și 1.000 de euro/lac/lună. 

Desigur, pentru a putea lua în folosință un lac dintr-o capitală europeană, trebuie să ai, totuși, puțin noroc. O perioadă extrem de norocoasă pare a fi fost  2002-2010, au aflat reporterii hotnews. În acest interval de timp, astrele s-au aliniat în adevăratul sens al cuvântului  pentru mai mulți întreprinzători. Aceștia au reușit, astfel, să închirieze lacurile la sume modice, pentru o perioadă între 5 și 37 de ani. 

Chiria unui lac bucureștean, informație secretizată timp de aproape două decenii

Norocul lor nu s-a terminat aici: contractele au fost încheiate de conducerea Administrației Lacuri Parcuri și Agrement de pe lângă Primăria Capitalei, fără licitație, netransparent și fără aprobarea Consiliului General, fiind ținute la secret până la finalul anului trecut, arată ziare.com, citând hotnews. Lozul câștigător a fost tras de proprietarul contractului care se va încheia abia în 2038.

Fiindcă un noroc nu vine niciodată singur, în mod convenient, contractele au fost apoi prelungite prin mai multe acte adiționale. Acest lucru s-a întâmplat în timpul mandatului primarilor Sorin Oprescu, respectiv Gabriela Firea. Există și vești bune pentru bucureșteanul cu o slujbă la o corporație, să zicem, totuși. Majoritatea contractelor, cu o durată cuprinsă între 5 și 37 de ani și, vor expira, însă,  în 2027. Dat fiind că 400 de euro e mai puțin decât chiria medie a unui apartament cu două camere, închirierea unui lac personal devine o opțiune atrăgătoare. 

Bucureșteanul de rând ar putea să-și suplimenteze venitul în același mod în care o fac chiriașii actuali. Cârciumile de fițe și agrementul sunt printre cele mai populare și bănoase dintre diversele activități pe care le desfășoară aceștia. Faptul că o parte din profitul pe care îl obțin –  între 20 și 50% – ar trebui plătit către Administrație nu trebuie să sperie nici un potențial investitor. În mod misterios, majoritatea firmelor sunt pe pierdere – cu toate că, atât activitatea de agrement, cât și cârciumile de fițe, sunt extrem de populare.

Cu cine ați concura pentru aceste contracte? 

Potențialii beneficiari ar fi tentați să se teamă de concurență, văzând că beneficiarii actuali ai contractelor sunt influenți oameni de afaceri. De exemplu, arată hotnews, Lacul Cișmigiu a ajuns la o firmă controlată de familia Finiș. Lacurile Herăstrău și Băneasa sunt exploatate de o firmă unde este acționar Mitică Dragomir. Lacul Străulești este închiriat de o firmă controlată de șeful Clanului Luptătorilor. Clubul Bamboo, deținut de controversatul om de afaceri Castellano Giosue, ocupă o parte a Lacului Tei. În 2021, aceștia au plătit Primăriei Capitalei mai puțin de 100.000 de euro, pentru cele 8 lacuri. 

O veste și mai bună vine de la viceprimarul Horia Tomescu, responsabil cu parcurile. Contactat de hotnews, acesta a declarat că analizează aceste contracte, și că va merge în instanță fie pentru rezilierea lor, fie pentru creșterea sumelor care ajung la municipalitate. Așadar, există potențialul ca aceste lacuri să revină pe piață – cu chirii mărite, totuși. Judecând după obiceiul ultimilor aproape 20 de ani, aceste măriri ar trebui să fie modice, totuși. 

Bani de la Nuclearelectrica, ”Nucleu de bine” pentru proiecte de protecția mediului 

Autor
Anda MILITARU
-
Foto: Nuclearelectrica

Nuclearelectrica a lansat joi, 02.03.2023,  prima etapă din 2023 a campaniei de sponzorizare „Nucleu De Bine”. Aceasta are alocat un buget de 2 milioane de lei. Ea vizează proiecte şi beneficiari ale căror nevoi de finanţare se încadrează în domeniile medical, educaţional şi mediu. În cadrul concursului de proiecte se pot înscrie organizații non-profit și instituții. Proiectele din zonele în care compania îşi desfăşoară activitatea vor avea prioritate, anunță aceasta. 

„Nucleu de bine” deschis cererii de sponzorizări pentru acțiuni de împădurire

Nuclearelectrica este un producător de energie curată, fără emisii de gaze cu efect de seră, declară reprezentanții companiei. „Nucleu de bine” este o platformă de responsabilitate socială lansată în 2022 de Nuclearelectrica. Prin intermediul ei, compania se implică în proiecte în beneficiul comunităţilor. Anul trecut, aceasta a sponsorizat 60 proiecte, cu un buget angajat total de 10,58 milioane de lei. Campania de acordare de sponsorizări a impactat pozitiv aproximativ 15 milioane de români, conform Nuclearelectrica.

Pot fi înscrise la concurs proiecte care fac parte din ariile educaţiei, sănătății şi protecţiei mediului. Acestea sunt domenii strategice pentru companie, conform comunicatului companiei. Anul acesta, proiectele de mediu vizate sunt cele care pot accentua rolul esenţial pe care compania îl are în gestionarea schimbărilor climatice. Pentru protecţia mediului, sunt binevenite, de exemplu, cereri de sponsorizări pentru acţiuni de împădurire/reîmpădurire. Proiectele privind acţiuni de creare a unor spaţii verzi în comunităţile în care compania operează sunt, și ele, încurajate. Compania este deschisă și sprijinirii acţiunilor organizaţiilor de mediu/montane etc.

Calendarul și regulamentele campaniei „Nucleu de bine”

Pentru a încuraja participarea unui număr cât mai mare de beneficiari, campania se va derula în 3 etape. Graficul acestora este următorul: Etapa I – 2 martie 2023 – 30 martie 2023; Etapa II – 1 iunie 2023 – 30 iunie 2023 şi Etapa III – 1 septembrie 2023 – 30 septembrie 2023. 

La concursul de proiecte se pot înscrie organizaţii non-profit şi instituţii. Perioada de înscriere este pentru prima etapă este: 2 martie 2023 – 30 martie 2023. Aceasta se poate face pe site-ul www.nuclearelectrica.ro/csr. Regulamentul de participare şi acordare de sponsorizări poate fi accesat, și el, pe site-ul companiei. 

Prioritare, zonele în care îşi desfăşoară activitatea compania, dar și cele cu risc crescut

Proiectele din zonele în care îşi desfăşoară activitatea compania vor avea prioritate. Acestea sunt: în judeţul Constanţa, localitatea Cernavodă, în Argeş, Mioveni şi Piteşti, în Dâmboviţa, Târgovişte şi Doiceşti, iar în Braşov, Feldioara. Valoarea bugetului de sponsorizări de 2 milioane de lei va fi alocată proiectelor selectate în urma procedurii de selecţie, pe baza regulamentului de participare şi evaluare a sponsorizărilor.

„Proiectele înscrise conform formularelor puse la dispoziţie de regulamentul campaniei vor fi selectate şi aprobate în funcţie de impactul benefic pe care îl pot aduce în zone cu risc crescut sau în cadrul unor grupuri de risc, pentru rezolvarea unor probleme sociale majore”, precizează compania.

„România are nevoie de un Nucleu de Bine. Suntem angajați să contribuim la securitatea energetică a țării noastre prin livrarea de energie curată, în bandă, stabilă și accesibilă. De la punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă am produs 207 mil MWh energie curată și am evitat eliberarea în atmosferă a 195 milioane tone CO2. Astfel, avem un rol esențial atât în asigurarea securității energetice, cât și în atingerea țintelor de decarbonare. Platforma Nucleu de Bine continuă misiunea noastră de a genera energie curată la standarde de excelență, în planul responsabilității sociale, pentru a construi un viitor durabil pentru generația de mâine”, declară Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica.

.

Scandalul Bîstroe | Modul în care autoritățile își pasează responsabilitatea privind impactul de mediu în Delta Dunării

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Scandalul Bîstroe a izbucnit luna trecută, când Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a atras atenția asupra lucrărilor efectuate de Ucraina pe canalul din Delta Dunării.

În săptămânile ce au urmat, subiectul a făcut agenda publică și a împărțit societatea, dar și politicienii și autoritățile, care au avut poziții diametral opuse față de lucrările de adâncire efectuate de Ucraina pe canalul Bîstroe.

G4Media a solicitat mai multe lămuriri de la autoritățile implicate direct în problemă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), iar concluziile sunt că aceste instituții își pasează responsabilitatea privind impactul de mediu pe care lucrările de dragare îl au asupra ecosistemului deltaic.

Scandalul Bîstroe. Ce spun autoritățile implicate

Spre exemplu, Ministerul Mediului a transmis că nu a solicitat studii de la autorități sau institute de cercetare, nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările de dragare pe Canalul Bîstroe și nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului.

„MMAP nu a solicitat studii și nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările pe Bâstroe (…). Corespondența derulată până la această dată între partea ucraineană și partea română în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontier se află publicată pe pagina de internet a MMAP, domeniul Evaluare Impact (…).

MMAP nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului. Impactul potențial asupra mediului al unui proiect și măsurile de prevenire/reducere a impactului se analizează în cadrul studiilor de specialitate elaborate de experți contractați de inițiatorul proiectului“, se arată în răspunsul Ministerului Mediului.

De asemenea, ministerul a mai punctat că pentru a afla dacă au fost elaborate rapoarte sau studii de specialitate privind impactul săpăturilor de pe Bîstroe asupra mediului trebuie luată legătura cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) sau Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD).

Zis și făcut! Jurnaliștii G4Media au mers mai departe cu investigațiile și au cerut lămuriri de la ARBDD și INCDDD.

Răspunsul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării

ARBDD nu a făcut decât să arunce responsabilitatea în brațele Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor. Potrivit instituției, MMAP este „ordonatorul de credite și singurul care poate demara astfel de analize“. În plus, instituția condusă de Teodosie Marinov spune că ministerul „a făcut singurul studiu de impact asupra mediului în anul 2005“.

De asemenea, ARBDD mai afirmă că MMAP lucrează în prezent la un caiet de sarcini pentru un nou studiu.

„La acest moment nu se poate face o evaluare fundamentală a impactului asupra mediului”, susțin cei de la ARBDD.

INCDDD dă vina pe Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a fost interpelat de jurnaliști, iar informațiile furnizate de acesta aruncă responsabilitatea pe ARBDD.

Se pare că institutul a întocmit un studiu de impact în anul 2014, iar acesta a fost transmis ARBDD.

„INCDD nu a întocmit recent un studiu privind impactul pe care actualele lucrări de dragare de pe Canalul Bîstroe. Ultimul studiu de specialitate referitor la Canalul Bîstroe este efectuat în anul 2014 (…) Beneficiar: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Menționăm că studiul a fost predat beneficiarului”, a transmis institutul.

După aceste răspunsuri, Teodosie Marniov, guvernatorul Deltei Dunării, nu a dat un răspuns cu privire la contradicțiile apărute.

O nouă generație de mașini Tesla. Detalii despre noile vehicule electrice și prețul de producție

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Tesla a anunțat intenția de a produce vehicule mai mici, de ultimă generație, al căror cost de producție se va reduce cu 50%, conform Drive.

Totuși, gigantul american nu a dezvăluit detalii noi despre cum ar arăta mașina, cât ar costa sau când va apărea în showroom-uri. S-a spus doar că e vorba de „următorilor doi ani”.

„Mi-ar plăcea să vă arăt ce vreau să spun și să dezvălui mașina următoarei generații, dar va trebui să mai așteptați până la o dată ulterioară”, a declarat șeful de design Tesla, Franz von Holzhausen.

„Promit că vom livra întotdeauna vehicule interesante și convingătoare. Așa cum am făcut întotdeauna”, a adăugat el.

Anterior, Elon Musk a declarat că noul vehicul va fi mai mic decât actualul Model 3.

În plus, în 2020, compania și-a propus să producă un vehicul cu prețuri de la 25.000 de dolari în „trei ani de acum înainte”. În prezent nu au existat, însă, confirmări că planurile Tesla de atunci continuă și acum.

Dacă acest preț rămâne valabil, noua mașină ar fi mult mai ieftină decât sedanul de dimensiuni medii Tesla Model 3. Acesta are un preț de la 42.990 de dolari.

Mai multe modele Tesla

Directorii Tesla au confirmat că pe noua platformă se vor produce mai multe modele. Potrivit informațiilor ar fi vorba de un dublet format dintr-un hatchback sau un sedan și un SUV.

Potrivit lui Lars Moravy, „platforma de generație nouă se axează pe mai multe modele”.

„Când faci o mașină dezirabilă și accesibilă, de multe ori nu contează în ce segment se află, deoarece e o mașină dorită. Platforma următoarei generații nu reprezintă un singur vehicul, ci mai multe”, a spus Lars Moravy, șeful Tesla de inginerie a vehiculelor.

Tesla susține că noua generație de mașini va avea costuri de producție la jumătate față de modelul 3.

Gigantul a spus că secțiunile vehiculului vor fi asamblate mai întâi ca ansambluri separate. Abia apoi vor fi unite împreună pentru a realiza vehiculul.

Tesla spune că mașina sa de următoarea generație va debuta cu un nou motor electric. Acesta va fi realizat fără metale rare și va folosi controlere electrice proiectate 100% de Tesla.

Vehiculul este programat să fie construit într-o nouă fabrică din Mexic, precum și în alte fabrici din întreaga lume.

Mașina va fi mai mică decât modelele actuale

Conform informațiilor prezentate, mașina va fi mai mică și mai ieftină. Nu este clar, însă, câte mașini Tesla intenționează să vândă compania. Totuși Elon Musk a spus că va vinde mai mult decât toate celelalte mașini Tesla la un loc.

Este posibil ca noul vehicul să folosească tehnologia bateriei „4680” proiectată de companie. Despre aceasta s-a spus în 2020 că furnizează de cinci ori mai multă energie decât bateriile anterioare, fiind cu 14% mai ieftină.

Celulele 4680 – denumite după dimensiunile lor (46 mm diametru, 80 mm înălțime) – sunt probabil montate pe vehicul într-un „pachet structural”, despre care se spune că economisește greutatea și costurile.

1...626627628...736Pagina 627 din 736