Garda de Mediu Dolj a confiscat 5 autovehicule și 2 căruțe folosite la transportul ilegal de deșeuri

Autor

-

8 aprilie 2021

Garda de Mediu Dolj, transport ilegal de deșeuri, Craiova — Foto ilustrativ: Facebook / Garda de Mediu Dolj

Comisarii de la Garda de Mediu Dolj au confiscat șapte vehicule, dintre care cinci autovehicule și două atelaje cu tracțiune animală, și au aplicat amenzi în valoare totală de 105.000 de lei, în perioada cuprinsă între 20 martie și 5 aprilie 2021, persoanelor fizice și/sau juridice care au fost surprinse de autorități că transportau ilegal deșeuri sau le abandonau pe spațiul public de pe raza județului în cauză.

Astfel, conform unor comunicate de presă publicate de Garda de Mediu Dolj pe propria pagină de Facebook, în urma a șase sesizări, mai multe controale au fost desfășurate de comisari în perioada specificată, având și suport din partea Poliției Naționale și Poliției Locale, după cum urmează:

În ziua de luni, 5 aprilie 2021, în jurul orelor 17:00, o camionetă deținută de un operator economic care executa lucrări de construcții pe strada Dobrogei din municipiul Craiova a fost confiscată de reprezentanții Gărzii de Mediu Dolj. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Poliția Locală, sesizată de cetățenii din zonă cu privire la faptul că pe un teren privat din apropiere se depozitează ilegal deșeuri. Persoana surprinsă de autorități în timp ce descărca deșeuri rezultate din materiale de construcții a fost sancționată cu o amendă în valoare de 15.000 de lei, fiind impusă și salubrizarea unei suprafețe de teren de circa 1.500 de metri pătrați;
În ziua de duminică, 4 aprilie 2021, un autoturism care tracta o remorcă încărcată cu saci de rafie plini cu deșeuri a fost confiscat de comisarii GNM în urma unei sesizări venite din partea Poliției Locale Craiova. Ajunși la fața locului, reprezentanții Gărzii de Mediu au hotărât atât confiscarea vehiculului utilizat în transportul ilegal de deșeuri, cât și sancționarea cu suma de 15.000 de lei a șoferului;
În zilele de sâmbătă și duminică, 3 și 4 aprilie 2021, Garda de Mediu Dolj a confiscat alte două autovehicule de tip microbuz încărcate cu moloz. Cele două persoane au fost surprinse în fapt în timp ce descărcau deșeurile rezultate din materiale de construcții pe un teren de pe strada Prelungirea Bechetului din municipiul Craiova. Cele două acțiuni s-au desfășurat în colaborare cu Poliția Rurală Carcea și Poliția Locală Craiova, iar comisarii GNM au aplicat două sancțiuni în valoare de 15.000 de lei fiecare;
În ziua de miercuri, 24 martie 2021, în jurul orei 08:00, dispeceratul Poliției Locale Craiova a primit o sesizare cu privire la un camion încărcat cu deșeuri rezultate din demolări, aflat pe strada Nicolae Iorga din oraș. În urma unui control, comisarii din partea Gărzii de Mediu Dolj au dispus cântărirea deșeurilor, rezultând un total de 2,6 tone de gunoaie amestecate (resturi de cărămidă, resturi de beton, moloz, PVC, plastice diverse, polistiren și bitum), iar cantitatea a fost predată unui operator economic autorizat în domeniul de salubritate. Șoferul a fost sancționat cu suma de 15.000 de lei, iar autoutilitara a fost confiscată;
În ziua de sâmbătă, 20 martie 2021, Poliția Locală și Garda de Mediu Dolj au acționat în zona străzii Barganului din municipiul Craiova, locație în care au suprins două persoane de etnie rromă în timp ce transportau ilegal deșeuri cu două atelaje cu tracțiune animală. Și de această dată au fost sancționate persoanele surprinse în fapt cu suma totală de 30.000 de lei, iar vehiculele au fost confiscate.

Transportul deșeurilor pe teritoriul României se poate realiza numai cu respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1061/2008, prin care se specifică că deșeurile periculoase și nepericuloase pot fi transportate numai de către operatori economici care dețin autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare, stocare temporară, tratare, valorificare și/sau eliminare și trebuie să fie însoțite de formulare de transport cu regim special.

Fotografie de thumbnail via Facebook / Garda de Mediu Dolj

Pădurea din Iași, confundată cu groapa de gunoi

Autor

Stirea Verde

-

8 aprilie 2021

România devine țara gunoiului, a unui covor de mizerie, a oamenilor care aruncă și nu reciclează. Se întâmplă și la Iași, unde pădurea a devenit un loc împânzit cu saci de gunoi, aparate electrocasnice și, de ce nu, autovehicule.

Se adaucă moloz, reziduuri din construcții, iar Garda de Mediu a apelat la populație pentru a prinde și sancționa vinovații. Deși Poliția Locală a declarat că numărul sancțiunilor aplicate este în creștere, în creștere este și gunoiul.

Primăvara la Iași: gunoi, deșeuri și revoltă

Imaginea primăverii este una dezolantă în Iași: pe multiple rețele de socializare, grămezile de gunoaie au luat locul florilor, pădurea a devenit o ghenă, oamenii sunt revoltați, iar făptașii sunt greu de găsit.

Cele mai multe imagini afişate pe reţelele de socializare arată o veritabilă rampă de gunoi la Rediu. Resturile sunt înşirate la liziera pădurii sau abandonate pe marginea drumului care şerpuieşte în spatele caselor de pe şoseaua Rediu. Trecătorul poate să vadă saci de gunoi, resturi de la aparate electrocasnice, dar şi bucăţi de piese auto de tot felul, menționează Ziarul de Iași.

Un exemplu este și pagina Codrii Iaşilor, de pe Facebook, care consemnează cu precizie, prin date gps, locurile unde este aruncat gunoiul. Mai multe persoane neidentificate au ales natura pentru a scăpa de mizerie, evitând cu grație punctele de colectare.

Un alt loc care „atrage” astfel de indivizi este drumul care duce de la Târgul de Cherestea, paralel cu calea ferată, spre Lunca Cetăţuii. În spatele pădurii, altădată haldă de zgură de la CUG, se pot vedea, la fel, de la saci cu gunoi aruncaţi până la resturi provenite din construcţii. Aici e un fel de „no man’s land”, pentru că e limita administrativă dintre municipiul Iaşi şi comuna Ciurea, mai precizează sursa citată.

”Gunoierii” trebuie să fie prinşi asupra faptului ca să poată fi sancţionaţi

Primarul comunei ieșene Dobrovăţ, Cătălin Martinuş, a trimis o „citaţie” publică pentru un asemenea gest iresponsabil.

”Până acum nu am dat nume, în speranţa că uşor uşor nu se va mai greşi. Se pare că aşa nu funcţionează. Transmiteţi domnului Chiriac Gelu că este invitat la sediul postului de poliţie pentru a fi amendat conform Legii 211/ 2011 reactualizată în 2021, pentru aruncarea de gunoi pe drumul către pădurea Buda. Mulţumesc mult celor care ne-au sesizat şi care şi-au dat acceptul pentru calitatea de martor în scopul sancţionării. Acesta este adevăratul comportament civic. Doar aşa putem avea o comună curată”, a scris primarul, ieri, pe pagina sa de Facebook.

Directorul Gărzii de Mediu Iaşi, Gheorghe Bacuşcă a precizat că este nevoie de spirit civic pentru prinderea și pedepsirea făptașilor, confirmând, pentru sursa citată, că imaginile cu cei care aruncă resturi în câmp fac toţi banii, la propriu, pentru că e nevoie de dovezi pentru amendarea acestor persoane.

”La Rediu, de exemplu, am anunţat deja Primăria să salubrizeze zona. La limita Iaşi-Ciurea, locul chiar devenise destinaţia depozitărilor ilegale, dar Poliţia Locală Iaşi a impus patrulare în zonă şi fenomenul s-a diminuat”, a explicat Gheorghe Bacuşcă.

Deși poluarea a scăzut față de anul trecut, totul se datorează cetățenilor care ”care ne trimit, inclusiv pe pagina noastră de Facebook, sesizări despre astfel de fapte”, a adăugat şeful Gărzii de Mediu.

De asemenea, Gheorghe Bacuşcă a menţionat şi adresa de e-mail pe care orice poate sesiza şi eventual trimite imagini cu depozite ilegale de gunoi şi autorii deversărilor de reziduuri: cjiasi@gnm.ro.

Enel X instalează 25 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în centrele comerciale din 12 orașe

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Un număr de 25 de stații de încărcare pentru autoturismele electrice urmează să fie instalate de Enel X în parcările centrelor comerciale deținute de NEPI Rockcastle în 12 orașe din țara noastră, conform unui comunicat de presă emis de Enel. Stațiile de încărcare rapidă vor fi amplasate în apropierea centrelor comerciale deținute de NEPI Rockcastle în București, Satu Mare, Brăila, Galați, Timișoara, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Deva, Sibiu, Buzău, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.

Având în vedere locația stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice, acestea ar urma să acopere o distanță de aproximativ 1.000 de kilometri din drumurile principale din țara noastră, ceea ce înseamnă că proprietarii de autovehicule electrice vor avea acces mai facil în orașe din sudul, centrul și vestul României. În urma colaborării dintre Enel și NEPI Rockcastle, Enel X își continuă planurile de dezvoltare a unei rețele de stații de încărcare și de încurajare a mobilității rutiere a clienților prin intermediul autoturismelor electrice.

Mihai Mardale, Head of E-Mobility, Enel X România, afirmă că prin acest proiect se continuă planul de a dezvolta infrastructura de reîncărcare pentru șoferii care optează pentru mobilitatea electrică, apăsând pedala de accelerație spre tranziția energetică și spre o economie sustenabilă. Pentru România există un plan ambițios în anul 2021 pentru extinderea lanțului de stații de încărcare și pentru încurajarea unui transport durabil, a mai adăugat Mihai Mardale.

Marius Barbu, Asset Director, NEPI Rockcastle, a declarat că una dintre direcțiile strategice ale companiei pe care o reprezintă, pe termen lung, vizează susținerea economiei verzi în România, dar și în alte opt țări în care NEPI deține centre comerciale. Prin intermediul acestui proiect se consolidează poziția în domeniul sustenabilității, iar alături de Enel X se va reuși punerea pe harta mobilității sustenabile cele mai importante orașe din țară.

NEPI Rockcastle transmite că în parcările centrelor comerciale deținute în România vor fi montate stații de încărcare pentru mașinile electrice și vor fi marcate locuri de parcare destinate posesorilor acestui tip de autovehicul.

Parteneriatul încheiat între Enel X și NEPI Rockcastle presupune instalarea a 11 stații JuicePump și 14 stații JuicePole. Fiecare stație va permite încărcarea a două autoturisme în același timp. Odată cu inaugurarea celor 25 de stații, numărul punctelor de reîncărcare instalate de Enel X în România va trece de 120.

Fotografie de thumbnail via Unsplash / Chuttersnap

O dietă fără carne este sănătoasă: și pentru noi, dar și pentru mediu

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Ecuația din farfurie: adăugăm sau nu adăugăm carne? Și care ar fi procentul? Se poate trăi sănătos, evitând produsele de origine animală? Și, dacă da, cu ce alimente pot fi înlocuite?

Auzim des că ”ești ceea ce mănânci”, că ne definește ceea ce consumăm și că trebuie să avem grijă: o grijă constantă. Cu toate acestea, trăim și în epoca în care proverbele devin acuze: ești acuzat dacă alegi să consumi carne și, în mod egal și nediscriminatoriu, ești acuzat dacă renunți la carne.

Ești acuzat dacă preferi salatele, dacă faci sport, dacă îți place mâncarea de tip fast-food, dacă ești sedentar, dacă alegi mersul pe jos, dacă ești șofer, dacă îți faci cumpărăturile din supermarket sau daca susții micii întreprinzători.

Alimentația sănătoasă a devenit subiect de controverse, subiectul pentru care mulți s-au transformat, peste noapte, în experți în nutriție și un subiect pentru contraziceri și dispute. Sunt persiflați vegetarienii, sunt acuzați cei care consumă carne, auzim despre pește că ar conține microparticule de plastic, iar mulți privesc cu suspiciune fructele din supermarket.

Reducerea cărnii = reducerea poluării

Un nou studiu vine cu clarificări și răspunsuri: reducerea consumului de carne are un impact semnificativ asupra emisiilor de carbon, potrivit unui raport realizat de World Wide Fund for Nature (WWF) în Germania şi publicat miercuri, informează DPA.

Organizaţia din domeniul conservării naturii a analizat consumul mediu de alimente al germanilor între anii 2015 şi 2018 şi a descoperit că, deşi alimentaţia vegană şi vegetariană au cel mai bun impact asupra mediului, consumul conştient al unei cantităţi mai reduse de carne reduce în mod semnificativ emisiile de carbon, arată Digi 24.

Cu ajutorul studiului a fost analizată dieta flexitariană, ai cărei adepţi consumă în medie 470 de grame de carne pe săptămână, prin comparaţie cu un german obişnuit, care consumă 817 grame de carne săptămânal. Împreună cu produsele lactate, aceasta reprezintă 70% din emisiile de carbon provenite din producţia de hrană.

Taxe pe produsele de origine animală

Reducerea consumului de carne la jumătate ar putea reduce emisiile de carbon ale Germaniei cu 27%, echivalentul a 56 de milioane de tone, potrivit WWF.

Concluzia WWF: putem reduce emisiile de carbon, alegând o dietă complet vegetariană sau vegană. Emisiile ar putea fi reduse semnificativ, chiar cu jumătate sau cu o cantitate cuprinsă între 98 şi 102 milioane de tone, a precizat WWF.

Implicarea rămâne la latitudinea fiecăruia: ce mâncăm ne afectează pe noi, dar afectează și natura, mediul, planeta și, într-un cuvânt, îi afectează și pe cei de lângă noi.

Astfel, WWF a îndemnat publicul să-şi reconsidere dietele şi a făcut un apel la guvernul german să ia în calcul introducerea unei taxe pe produsele de origine animală.

PREMIERĂ. Garda de Mediu Dâmbovița a confiscat o autoutilitară folosită la transportul ilegal de deșeuri

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Dâmbovița, Garda de Mediu, Garda Națională de Mediu — Imagine via Facebook / Garda de Mediu Dâmbovița

Comisarii din partea Gărzii de Mediu Dâmbovița au luat o decizie în premieră pentru structura județeană și au confiscat o autoutilitară care transporta ilegal deșeuri de natură diversă și din care se descărcau respectivele gunoaie pe un teren de la marginea orașului Găești. În urma acțiunii, persoana prinsă în flagrant a fost sancționată și cu suma de 30.000 de lei.

Garda de Mediu Dâmbovița a publicat un scurt comunicat de presă pe această temă pe pagina de Facebook, ocazie cu care a anunțat măsurile luate în colaborare cu Poliția Națională și cu Poliția Locală. Astfel, în comunicatul emis de structura județeană a Gărzii Naționale de Mediu se afirmă că o persoană a fost depistată de agenți din cadrul Poliției Locale, în ziua de luni, 5 aprilie 2021, în timp ce descărca deșeuri diverse pe un teren de la marginea orașului Găești.

Sesizarea a fost transmisă mai departe, iar în scurt timp la fața locului și-au făcut apariția atât comisari din partea Gărzii de Mediu Dâmbovița, cât și agenți din partea Poliției Naționale, fiind luată decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale, dar și de confiscare a autoutilitarei folosite.

În urma cercetărilor efectuate la fața locului s-a ajuns la concluzia că persoana în cauză nu a respectat legislația privind transportul deșeurilor, fapt pentru care a fost sancționată contravențional cu suma de 30.000 de lei. Mai mult decât atât, comisarii din Garda de Mediu Dâmbovița au hotărât să aplice, în premieră, și sancțiunea de confiscare a autovehiculului utilizat în speța de transport ilegal de gunoaie.

Transportul deșeurilor pe teritoriul României se poate realiza numai cu respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1061/2008, prin care se specifică că deșeurile periculoase și nepericuloase pot fi transportate numai de către operatori economici care dețin autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare, stocare temporară, tratare, valorificare și/sau eliminare și trebuie să fie însoțite de formulare de transport cu regim special.

Fotografie de thumbnail via Facebook / Garda de Mediu Dâmbovița

O firmă din Galați a cerut fonduri europene pentru plantarea a 30.000 de salcâmi. Salcâmii? Inexistenți

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Promisiuni cu parfum de ilegalitate în Galați: s-au făcut demersuri pentru plantarea a 30.000 de salcâmi, doar că orașul nu a văzut nici măcar unul. Scopul a fost obținerea unei sume colosale, mai precis 136.000 de euro, din fonduri europene.

În Galați se poate: se obțin bani din salcâmi, fără a fi nevoie de salcâmi și se încalcă legea, fără a exista vreo sancțiune.

Procurorii anticorupție au acuzat doi reprezentanți ai SC Arcada Company SA și 11 membri ai unei comisii de recepție că au falsificat mai multe acte, cu scopul de a obține ilegal 136.000 de euro din fonduri europene. Curtea de Apel Galați i-a achitat pe toți, concluzionând că faptele care li se imputau nu sunt prevăzute de legea penală, precizează Libertatea.

Este vorba despre un proces care a durat cinci ani și care s-a încheiat, finalmente, în data de 2 aprilie, 2021.

Cum se obțin bani, în mod ilegal, în Galați: construcții, panificație și… salcâmi

La capătul unui proces care a durat cinci ani, Curtea de Apel Galați i-a achitat pe 2 aprilie, printr-o decizie definitivă, pe Mihai Humă şi Spiru Mantu, care, la data punerii sub acuzare, aveau funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al consiliului de administraţie la SC Arcada Company SA, una dintre cele mai importante firme de construcții și panificație din România, mai arată sursa citată.

De asemenea, decizia a fost luată și față de SC Arcada Company SA. Firma cu pricina a fost acuzată de folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene. Curtea de Apel a menținut decizia Tribunalului Galați în acest dosar.

Potrivit DNA Galați, în cursul anului 2011, în cadrul unui contract de lucrări vizând reconstrucţia infrastructurii rutiere distruse de inundaţiile din anul 2005 în judeţul Vrancea, finanţat de Comisia Europeană, S.C. Arcada Company S.A. ar fi depus la autoritatea contractantă – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – mai multe documente false (proces-verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor, situaţia de lucrări la terminare) în scopul de a dovedi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare.

Salcâmii au fost plantați doar cu pixul pe hârtie: în documente se atesta o lucrare de plantare a 30.000 de puieţi

”În realizarea demersului, reprezentanţii S.C. Arcada Company S.A. au beneficiat şi de sprijinul inculpaţilor Bostan Mihai şi Pascu Cătălin-Mihai, care, în calitate de şef, respectiv diriginte de şantier, au falsificat, cu bună-ştiinţă, un proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor în care au consemnat că lucrarea de plantare puieţi s-a executat conform proiectului, respectând caietul de sarcini şi normativele în vigoare”, susțin procurorii anticorupţie gălăţeni.

Desigur, lucrarea nu a fost executată: la terminarea lucrărilor, comisia de recepție, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, spun procurorii, a propus admiterea recepţiei, fără obiecţii şi fără a întocmi anexa lucrărilor neexecutate, mai precizează Libertatea.

Potrivit DNA Galați, membrii comisiei au creat astfel un folos necuvenit în patrimoniul S.C. Arcada Company S.A. Galaţi, constând în contravaloarea lucrărilor de plantare şi întreţinere a 30.000 de puieţi de salcâm, în sumă de 138.600 de euro.

Promisiuni false pentru obținerea de fonduri europene

Mihai Bostan şi Cătălin-Mihai Pascu reușit performanța de a aduna următoarele puncte pe lista de acuzații: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Desigur, ambii au fost achitați.

Membrii comisiei de recepţie, formată din reprezentanţi ai unor instituţii publice, respectiv Viorel Scutaru, Elena Oglan, Ştefana Iacob, Ancuţa-Cornelia Anghel, Paul Marian Berghia, Tudor Vârlan, Lucica Sandu (fostă Chiper), Niculae-Alexandru Marta, Adrian Enache, Petru Decher şi Daniela Vovec, au fost trimiși în judecată pentru neglijență în serviciu. Și aceștia au fost achitați sub pretextul că fapta care le fusese imputată nu este prevăzută de legea penală.

Plantați, într-un final, dar cu martori și în mod necorespunzător

Magistrații au decis că problema depășește cadrul penal, iar Arcada Company ar fi plantat salcâmii: doar că i-a plantat în mod necorespunzător, după cum au susținut în fața instanței mai mulți martori.

În ceea ce privește latura civilă a procesului, această rămâne nesoluționată, iar o rezolvare ar putea veni doar de la Ministerul Transporturilor: deschiderea unui proces civil a dovedi existența prejudiciului și a cere recuperarea acestuia.

Bihor: expolatări ilegale, autorizaţii lipsă, licențe inexistente

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Județul Bihor pare să concureze pentru un loc ”de cinste” în topul județelor certate cu legea, mai ales când vine vorba de distrugerea mediului.

Cu fiecare vizită, Garda de Mediu descoperă că termenul de autorizație este, pentru bihoreni, necunoscuta din ecuație: în urmă cu doar două săptămâni, în satul Picleu, din comuna Brusturi, agenții găseau o carieră ilegală de nisip. Comisarii au mers în control şi au văzut că în zonă s-au făcut lucrări de exploatare de resurse minerale.

”Conducerea nu a putut oferi niciun fel de lămuriri”

”În această zonă au fost identificate urme de excavare / exploatare a nisipului, dimensiunile estimate ale acestui perimetru fiind de circa 30 m lăţime, circa 18 m front în adâncime şi circa 10 m înălţime, din care circa 2,5 m sol vegetal”, se arată, la acel moment, în comunicat.

Desigur, comisarii de mediu au cerut Primăriei detalii privind proprietarul terenului. Cu toate acestea potrivit documentului, „conducerea UAT Brusturi nu a putut oferi niciun fel de lămuriri”.

Istoria se repetă: în data de 6 aprilie, Garda de Mediu descoperă o exploatare similară, la Căbeşti.

Bihorul bifează încă un control al Gărzii de Mediu, control care, desigur, notează o nouă ilegalitate, una dintre multele probleme cu care județul se confruntă: încă o carieră ilegală, a fost descoperită de autoritățile de mediu. De data aceasta, este vorba despre nisip exploatat fără nicio autorizaţie.

În urma unei sesizări, inspectorii Gărzii de Mediu Bihor au mers, luni, în control, alături de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice.

În extravilanul satului Căbeşti, echipa de control a depistat o zonă în care s-au făcut lucrări de exploatare a nisipiului, fără licenţă de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, autorizaţie de mediu sau autorizaţie de gospodărire a apelor, precizează publicația Bihoreanul.

Vânătoarea de elefanți a fost reluată în Botswana. Peste 280 de exemplare urmează să fie ucise pentru fildeș

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Botswana, Africa, vânătoare de elefanți — Elefant - Foto Nam Anh Unsplash

Vânătoarea de elefanți a fost reluată în Botswana, o țară din Africa Sudică, după ce anterior această activitate a fost suspendată din cauza pandemiei de Coronavirus. Conform unui articol publicat de Agerpres, care citează agenția DPA, în Botswana au fost emise recent aproape 290 de autorizații de vânătoare a elefanților.

Sezonul de vânătoare a început pe 6 aprilie 2021 și va ajunge la final pe 21 septembrie, perioadă în care în Botswana este permisă vânătoarea unui număr total de 287 de exemplare de elefant. Vestea a fost făcută publică în cadrul unui interviu acordat de directorul Departamentului pentru Faună Sălbatică și Parcuri Naționale din Botswana, Kabelo Senyatso.

Fostul protectorat britanic a interzis vânătoarea în anul 2014, interdicție care a fost ridicată în anul 2019, iar mai apoi întreruptă de pandemia de Coronavirus, lucru care a dus la retragerea din branșă a unui număr destul de mare de vânători locali, dar și internaționali, care preferau țările sudice din Africa pentru această activitate.

Kabelo Senyatso, directorul Departamentului pentru Faună Sălbatică și Parcuri Naționale din Botswana, a afirmat că vânătoarea de elefanți și alte specii reprezintă o politică guvernamentală care a fost adoptată în urma unui proces de consultare deschis de cabinetul de miniștri și a fost susținută de Botswana. În ultimii doi ani, Kabelo Senyatso a avut mai multe intervenții publice prin care vorbea de vânătoarea diferitelor specii de animale din Africa.

Pe de altă parte, Future For Elephants, un ONG care militează pentru interzicerea vânătorii de elefanți, condamnă această decizie și descrie vânătoarea exemplarelor de elefant drept o practică brutală moștenită din secolele trecute și care nu are nici măcar o justificare în condițiile în care o serie de specii sunt amenințate cu dispariția.

O altă reacție a apărut în spațiul public din partea Botswana Wildlife Producers Association, care a justificat că vânătoarea de elefanți aduce beneficii economice majore, afirmând că vânătoarea a început pe 6 aprilie și că există deja clienți pentru fildeș pe terenurile africane, majoritatea venind din Statele Unite ale Americii, dar și din țările europene.

Purtătorul de cuvânt al Botswana Wildlife Producers Association, Debbie Peake, a mai adăugat că asociația pe care o reprezintă speră că acest mesaj expus în spațiul public nu va duce la dificultăți în procesul de intrare a vizitatorilor în țara africană și a declarat că străinii pot vizita în siguranță Botswana atât timp cât sunt respectate măsurile impuse de pandemia cu Coronavirus.

Fotografie de thumbnail via Unsplash / Nam Anh

Garda de Mediu a amendat PMB, primăriile de sector și operatorii de salubritate din capitală cu 2 milioane de lei în ultimul an

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Garda de Mediu, Garda Națională de Mediu, Sectorul 1, București — Imagine via PressOne / Deșeuri în Sectorul 1

Garda Națională de Mediu (GNM) a aplicat, în perioada 2020-2021, sancțiuni în valoare de aproape 2 milioane de lei administrațiilor locale din municipiul București, dar și operatorilor de salubritate, în urma controalelor care au vizat gestionarea deșeurilor și calitatea aerului, conform unui comunicat de presă publicat de instituție pe propria pagină de Facebook.

Comisarii de la Garda Națională de Mediu au constatat, în urma controalelor realizate, o serie de neconformități în legătură cu nerealizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), ridicarea de construcții fără deținerea documentelor de reglementare privind protecția mediului, tăieri ilegale de arbori, neactualizarea registrului spațiilor verzi și nerespectarea măsurilor dispuse de GNM în urma controalelor anterioare.

Toate aceste nereguli constatate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu au dus la aplicarea mai multor sancțiuni primăriilor de sector, dar și Primăriei Municipiului București și operatorilor de salubritate cu care s-au încheiat contracte de prestări de servicii. În anii 2020 și 2021, Garda Națională de Mediu a aplicat amenzi de aproape 2 milioane de lei, dintre care 115.000 de lei reprezintă sancțiuni aplicate Primăriei Municipiului București.

Comunicatul de presă emis de Garda Națională de Mediu mai arată că Primăria Sectorului 1 a fost sancționată de patru ori, cu o sumă totală de 267.500 de lei, pentru nerealizarea măsurilor PICA și neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse anterior de Garda de Mediu. Și operatorul de salubritate care are contract de prestări de servicii cu primăria a fost amendat cu 100.000 de lei pentru măsurile de salubrizare neîndeplinite în sector.

În Sectorul 2, primăria a fost sancționată de trei ori, cu o sumă totală de 65.000 de lei, pentru nerealizarea măsurilor PICA și neîndeplinirea măsurilor impuse de Garda de Mediu. Și în acest sector, operatorul de salubritate a fost amendat cu 115.000 de lei, în trei rânduri, pentru depozitarea de deșeuri în spații neautorizate.

Primăria Sectorului 3 nu a fost ocolită de comisarii Gărzii Naționale de Mediu, fiind sancționată de șase ori, cu o sumă totală de 215.000 de lei, pentru neîndeplinirea măsurilor PICA, construirea de clădiri fără autorizație de mediu și tăieri ilegale de arbori. Mai mult de atât, operatorul de salubritate care operează în Sectorul 3 a fost sancționat de nouă ori, cu aproape 600.000 de lei, pentru funcționarea fără autorizație de mediu, predarea deșeurilor unor operatori economici neautorizați, nerespectarea prevederilor din autorizația de mediu și lipsa prevenirii poluării atmosferei.

În Sectorul 4, primăria a primit trei amenzi, cu o valoare de 65.000 de lei, pentru nerealizarea măsurilor PICA și neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de Garda Națională de Mediu. Operatorul de salubritate care operează în acest sector a fost sancționat cu 100.000 de lei pentru că nu a respectat măsurile de salubrizare impuse anterior de comisarii din partea GNM.

Primăria din Sectorul 5 a fost amendată cu 65.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor PICA și neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de Garda Națională de Mediu. Operatorul de salubritate care are încheiat un contract de prestări de servicii cu această instituție a primit amenzi în valoare totală de 210.000 de lei pentru că nu a respectat măsurile de salubrizare și pentru că a funcționat fără autorizare, fapt pentru care a primit și o sancțiune de sistare a întregii activități.

Primăria Sectorului 6 a fost sancționată de trei ori de comisarii Gărzii de Mediu, cu o sumă totală de 65.000 de lei, pentru că nu a respectat măsurile stabilite în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), dar și pentru că nu a îndeplinit măsurile de salubrizare impuse anterior de Garda Națională de Mediu.

Fotografie de thumbnail via PressOne

Delta Dunării: interdicția la pescuit va duce la scăderea numărului de turiști

Autor

Stirea Verde

-

7 aprilie 2021

Mai mulți administratori de hoteluri, pensiuni și cherhanale din Delta Dunării și-au exprimat nemulțumirile cu privire la interdicția la pescuit. De asemenea, aceștia consideră că există o legătură strânsă între interdicție și turismul din Deltă.

Ordinul de prohibiție a fost emis în cursul lunii martie de ministerele Agriculturii și Mediului și are ca scop protecția și scăderea presiunii pe stocurile de pește.

Speciile de somn, șalău, știucă și crap: protejate, dar subiecte de protest

Astfel, somnul, șalăul, știuca și crapul din Deltă nu se vor mai putea pescui în scop comercial, iar cine încalcă ordinul va fi amendat.

Speciile protejate pot fi pescuite doar în cadrul competițiilor sportive sau pentru distracție. Cu toate acestea, exemplarele nu pot fi păstrate, iar, conform legii, peștele trebuie eliberat în apă, excluzându-se total pescuitul în scopul comerțului.

Viorica Bîscă, director executiv al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a precizat că această decizie nu a fost luată întâmplător, ci a fost bazata pe studiul anual de evaluare a resurselor.

Studiul a recomandat că pescuitul celor patru specii să se facă prin metoda catch and release, deoarece că s-a observat un declin al celor patru specii.

Prohibiția din Delta Dunării: tensiuni și de probleme administrative

Cătălin Balaban, președinte al unei asociații de pescari: ”Această decizie cred că ar fi trebuit comunicată mult mai bine și explicată de către reprezentanții Rezervației Biosferei în momentul în care se discută acel draft de ordin de prohibiție”.

Radu Manolache, administrator de cherhana: ”Nu-mi dau seama cum va putea fi controlată și cum se va aplica. Va naște iar o grămadă de tensiuni și de probleme administrative”.

Deși există studii, Primăria rămâne sceptică

Neîncrezător în decizia Administrației, Eugen Ion, primarul localității Jurilovca a declarat că simplul fapt că se spune că respectivele specii se află în declin, nu este de ajuns. De asemenea, primarul a insistat asupra faptului că trebuie să existe niște studii care să demonstreze că exemplarele se află în scădere.

Viorica Bîscă: ”Avem la dispoziție acel studiu anual care se face strict pentru resursa și ordinul de prohibiție a impus măsuri strict pentru conservarea biodiversității. Nu ne putem permite să facem aprecieri asupra sezonului turistic”.