Știrea Verde v-a mai prezentat situații unde controversata lege a iazurilor piscicole a făcut loc proliferării unui obicei din ce în ce mai des întâlnit în România. Astfel, patronii unor balastiere își amplasează operațiunile strategic, lângă râuri. Aceștia primesc autorizații pentru a dezvolta baze de agrement piscicol. Doar că, precum au demonstrat reporterii recorder, în 90 la sută dintre cazuri, aceste iazuri piscicole nu există. Ce are loc, în schimb, este un fenomen mult mai sinistru. Unii proprietari de balastiere excavează ilegal albiile râurilor din apropierea acestora. Mai mult, după exploatarea balastului de pe terenurile declarate, ei le transformă în adevărate gropi de gunoi. Cu această situație par a avea de-a face și locuitorii comunei Sălcioara, din județul Dâmbovița.
Sălcioara: amenzi pentru funcționare fără autorizații de construcție, și dosare penale pentru evaziune fiscală
Pentru locuitorii din Sălcioara, povestea balastierelor care își desfășoară activitatea într-un mod care frizează legalul nu este nouă. În 2018, două balastiere din comună au fost amendate pentru că funcționau fără autorizațiile necesare. Situația s-a repetat și în 2021. Tot atunci, controalele au descoperit că una dintre companii nu avea toate evidențele din contabilitate privind livrările de agregate efectuate către mai mulți agenți economici. Polițiștii au deschis, atunci, dosare penale pentru evaziune fiscală, arată publicația DBOnline.
La Sălcioara, domnește frica de a vorbi împotriva balastierelor și a autorităților
Disperați de inacțiunea autorităților cu privire la îngroparea deșeurilor pe terenul unor balastiere, localnicii au prezentat situația din satele lor reporterilor Știrea Verde. Majoritatea au fost de acord să ne vorbească doar sub protecția anonimatului.
Motivul pentru alegerea lor este că oamenii se tem de represalii, în cazul în care se află că au îndrăznit să se adreseze presei. Asta, după ce încercările lor repetate de a se adresa instituțiilor Ministerului Mediului au fost fără succes. Curajul unora de a înainta plângeri și a solicita ajutor a fost pedepsită exemplar, spun sătenii. Ei vorbesc despre campanii de intimidare demne de un film mafiot.
Balastiere resonsabile pentru îngroparea de deșeuri
I-am întrebat ce i-a determinat să fie de acord să ne vorbească despre ceea ce se întâmplă în comuna lor. Ne-au răspuns că se tem pentru sănătatea familiilor lor. Balastierele locale umplu gropile lăsate în urma exploatărilor cu gunoi, explică ei. Deșeurile sunt amestecate, și pur și simplu îngropate sub grămezi de pământ. Oamenii își iau apa potabilă din fântâni. Fântâni alimentate din pânza freatică în care ajung compuși chimici proveniți din gunoaie. Aata îi îngrijorează.
Curioși, cerem mai multe detalii. Ni se prezintă seturi de fotografii și filmări, care vin să ilustreze faptul că îngrijorarea locuitorilor are o bază extrem de reală. „Găurile” din fotografiile de mai jos se află în satul Podu Rizii, ne spun localnicii. Mai exact, în vecinătatea Gării CFR, unde se află, spun ei, nu mai puțin de TREI balastiere, una lângă cealaltă. Satul este împânzit de balastiere. Îl urmează, îndeaproape, satul Ghinești. Altă sursă ne spune că în comună ar exista, în total, nu mai puțin de șase balastiere. Imaginile vorbesc de la sine.
Localnicii din Sălcioara se plâng că le seacă fântânile
Îngroparea deșeurilor nu este singurul motiv de îngrijorare pentru localnici. Aceștia ne-au mai atras atenția asupra a două aspecte. Unul dintre ele este legat de satele Podu Rizii și Ghinești, unde se află balastierele în cauză.
Pe unul dintre grupurile comunei, am dat de consilierul local Georgiana Niță. Aceasta a fost singura care a acceptat să îi publicăm numele. Aflată în campanie electorală, acum trei ani, Niță a avut ocazia să vorbească cu oamenii din comună. Locuitorii din Podu Rizii și Ghinești i s-au plâns, spune aceasta, de balastiere, îngrijorați de crăpăturile care le apar în pereți. Pompele puternice folosite pentru a extrage nisipul sunt responsabile, cred aceștia, și pentru faptul că le seacă fântânile.
Prezența unei balastiere în zonă: „Modificările nivelului apei subterane sunt observabile pe o distanță de 2 500 m de gropi”
Curioși de această posibilă legătură dintre balastiere și pânza freatică, am studiat literatura de specialitate. Pe pagina International Mine Water Association, am găsit un studiu condus în Cehia pe această temă. Conform acestuia, „efectul unei singure balastiere asupra pânzei freatice din zonă este semnificativ. Modelarea numerică (..) a confirmat impactul puternic al carierelor deschise asupra pânzei freatice. (…)La locul observat, declinul maxim al pânzei freatice este de -3 m, în timp ce creșterea este de +1 m. Modificările nivelului apei subterane sunt observabile pe o distanță de 2 500 m de gropi.” Am întrebat – din nou, sub protecția anonimatului – un specialist din interiorul sistemului ce înseamnă asta pentru zonă. Răspunsul său?! „Înmulțiți această cifră cu numărul de balastiere.”
Problema este că numărul balastierelor de la Podu Rizii este mare. Vă prezentăm, mai jos, situația observată cu ajutorul aplicației Google Earth. În Podu Rizii, se observă șase balastiere. În Ghinești, observăm o exploatare uriașă – posibil chiar două.
Îngroparea deșeurilor are loc în weekend
I-am întrebat pe localnici când au loc activitățile de îngropare a deșeurilor. Ne-au răspuns spus că în weekend. Atunci circulă camioanele, spun aceștia. Atunci se aude și zgomotul cupelor care descarcă și acoperă deșeurile. În weekend, când localnicii nu au pe cine anunța. Fiindcă Garda de Mediu NU are program de lucru în weekend. Încercările localnicilor de a face vreo sesizare se lovesc de zidul telefoanelor care sună în gol, un flagrant fiind, astfel, imposibil. Iar flagrantele sunt cele pe care par a le prefera cei de la Mediu, spun localnicii. Acestea sunt imposibil de realizat, în aceste condiții.
Exploatarea malului Dâmboviței la Sălcioara, surprinsă de localnici și de… Google Earth
Până acum, am vorbit despre două situații în care balastierele par a încălca legea, sub ochii insituțiilor de stat abilitate să oprească orice potențiale activități criminale. Prima a fost îngroparea deșeurilor. A doua, magnitudinea excavărilor, care au potențialul de a afecta pânza freatică din satele în care își desfășoară balastierele activitățile.
Localnicii ne-au mai sesizat o problemă: aceea a unor excavări ilegale întreprinse în albia râului Dâmbovița. Am decis să verificăm situația exactă a peisajului comunei, tot cu ajutorul tehnologiei. Știam că lucrările au loc, aproape nestingherite, de peste cinci ani. Vechimea imaginilor are relevanță, așadar, doar în sensul că situația actuală ar putea fi doar mult mai serioasă decît cea din imaginile capturate de noi cu ajutorul sateliților.
O privire de ansamblu a râului cu ajutorul aplicației Google Earth ne-a relevat un râu cu maluri în care apar neregularități, în zona unor bancuri de nisip. În acele zone, terenul apare aproape „mușcat” cu ajutorul unor utilaje industriale. Am decis să folosim funcția de zoom, pentru a le analiza mai îndeaproape. Nu mică ne-a fost surpriza să descoperim, pe unul dintre bancurile de nisip în cauză, tocmai prezența unui astfel de utilaj industrial sau de transport.
O căutare pe una dintre paginile de Facebook ale comunității din Sălcioara, „Minunile comunei salcioara”, ne aduce o potențială lămurire cu privire la utilajul din imagine. Pe malul Dâmboviței, pe 17 august 2021, localnicii au descoperit utilaje industriale în acțiune, excavând tocmai din albia Dâmboviței. Există si o filmare. Îngrijorarea lor este evidentă. „Dom primar cînd ne racordezi la apa ne-au secat fantanile noi nu avem fantani sapate la mare adancime ca dumneata,” întreabă un localnic. „Este legal să sapi în albia unui râu?!” întrabă un alt localnic.
Specialist: „Se excavează acolo, pentru că se fură”
Pentru a încerca să ne lămurim cu privire la conținutul imaginilor descoperite, am cerut ajutorul unui specialist cu o vastă experiență în construcții. Acesta a fost de acord să vorbească cu noi… desigur, tot sub protecția anonimatului. Cu privire la concentrarea atât de multor balastiere în aceași zonă, acesta ne-a spus că „în teorie, nu este permis”. Afectată, spune acesta, este „nu numai pânza freatică. Flora… Fauna… schimbă cursul și viteza apei.”
Cât despre imaginea care prezintă un utilaj prezent pe albia Dâmboviței, sursa noastră a precizat că: „Aceasta este ilegală. Se vede. Nimeni nu face balastieră în cotul râului și în pădure… Ca să fie eficientă, se sapă/excavează unde este adâncime mică și se execută și sortarea concomitent… Adică ai un ditamai site-ul acolo. Nu în cotul apei, unde de regulă există vârtejuri… În situația din poză, se excavează acolo, pentru că se fură.”
La Sălcioara, oamenii incomozi sunt înlăturați, și nepotismele fac legea, spun localnicii
Ne întrebăm sursele de când au observat că se întâmplă asta. Unul dintre localnicii cu care vorbim ne spune că el este conștient de ea de aproximativ trei ani. Altul cunoaște situația de aproximativ cinci ani. Toți se pun de acord că fenomenul a luat amploare în ultimii doi, trei ani – mai precis, spun ei, de la ultimele alegeri.
A existat un moment când autoritățile de mediu s-au implicat, spun sătenii: atunci când a ajuns cineva interesat ca lucrurile să se miște într-o direcție corectă la conducerea unei instituții de mediu. Amenzi au fost aplicate, reguli au fost impuse. A scris și presa despre amenzi, spun localnicii, dar, la puțin timp după asta, persoana respectivă a fost îndepărtată.
Sătenii mai vorbesc despre legături de rudenie la nivel de autorități, între reprezentanții Ministerului Mediului, primarul comunei, și patronii unor balastiere. Orice încercare de a raporta încălcările de legislație a mediului de aici sunt zadarnice, repetă ei. Nimeni nu mișcă nimic, adaugă aceștia.
La fel ca și în celelalte cazuri, și la Salcioara, încălcarea legislației de mediu are loc sub nasul autorităților, care par a închide ochii la neregularități, ilustrând cu succes expresia de „România – stat eșuat.”
